VALOAREA INTEGRALA A SUMELOR ACHITATE DIGITAL IN 2015 A CRESCUT CU PESTE 60%, LA 135 MILIOANE EURO (ANALIZA)
EconomieUltimele stiri 2 martie 2016 0
Valoarea integrală a sumelor achitate digital în 2015 a crescut cu peste 60% comparativ cu anul trecut, depășind 135 de milioane de euro, iar valoarea medie achitată per tranzacție online s-a situat la 230 lei, conform unei analize realizate de o companie de plăți digitale, remisă miercuri AGERPRES
Majoritatea plăților intermediate de companie anul trecut au fost pentru produse IT&C, servicii și pachete turistice, dar și home & deco, fashion, produse de înfrumusețare, cărți și jocuri digitale. Dacă o tranzacție medie digitală realizată de români în 2015 s-a ridicat la 230 lei, unii au ales să achite sume record, în valoare de peste 10.000 euro, pentru mobilier high-end sau pachete turistice în destinații exotice.
„Anul trecut a fost încă unul cu creșteri pe toate liniile, în care ne-am convins că plățile digitale nu mai sunt viitorul, ci prezentul din realitatea românească. NETOPIA mobilPay continuă avangarda plăților mobile și pe mobilPay Wallet, singurul portofel digital din țară cu care se pot achita cumpărături la hypermarket, facturi, masa la restaurant și, mai nou, întreținerea la bloc”, a spus Antonio Eram, CEO NETOPIA mobilPay.
Achizițiile realizate de români prin aplicația mobilPay Wallet au crescut, de asemenea, cu peste 200% în 2015, volumul lor urcând cu 400%.
În ceea ce privește valoarea medie a tranzacției prin portofelul digital, aceasta s-a ridicat, anul trecut, la circa 50 lei, în scădere cu 50% față de 2014, pe fondul numărului ridicat de tranzacții realizate pentru servicii mici din punct de vedere valoric, precum biletele de transport în comun și taxa de pod.
Sursa: agerpres.ro
Read moreVESTE BUNA PENTRU TOTI ANGAJATII DIN ROMANIA. AR PUTEA PRIMI MANCARE GRATIS LA LOCUL DE MUNCA
NationalUltimele stiri 9 februarie 2016 0
Toti cei care muncesc legal in Romania ar putea beneficia de o masa calda la pranz oferita de catre angajator; cel putin asta prevede o lege depusa in Parlament de senatorul UNPR de Buzau Constantin Popa. Ideea proiectului legislativ i-a venit, a declarat senatorul Popa pentru Libertatea, dupa ce a vazut angajati care mananca hrana rece la serviciu sau nu mananca deloc, pentru ca nu au bani pentru a-si cumpara ceva de mancare. Senatorul progresist buzoian vrea ca angajatilor sa li se ofere posibilitatea sa beneficieze la pranz de o masa calda si sa se hraneasca corespunzator.
,,Vad zilnic cum saracii oameni mananca hrana rece la serviciu, ce isi aduc de acasa. De multe ori, nu au nimic in geanta, pentru ca nu au bani, si rabda foame. Unii se duc la tot felul de magazine si isi cumpara sandwich-uri sau mancare calda la caserole, cu care vin apoi la locul de munca. Este o mare pierdere de timp pentru angajati. Unii se imbolnavesc de stomac pentru ca nu se hranesc corespunzator, din lipsa banilor”, a declarat Popa.
Senatorul Constantin Popa vrea ca valoarea mesei sa fie de 15 lei pe zi, iar angajatul sa o primeasca la locul de munca, in asa fel incat sa nu mai fie nevoit sa plece pentru a-si cumpara mancare. Pe langa beneficiile aduse salariatului, senatorul spune ca, prin aceasta initiativa, angajatorul isi va fideliza angajatul si se vor crea noi locuri de munca in industria alimentara: „Cred ca daca le-am oferi posibilitatea ca la pranz sa beneficieze de o masa calda, platita de angajator, in valoare de pana la 15 lei, nu ar fi o mare povara pentru acest stat. In acest fel, oamenii nu vor mai sta flamanzi la munca si vor da un randament mult mai bun”, a mai spus, pentru sursa citata, Constantin Popa. Valoarea mancarii calde a angajatului va fi dedusa din profitul companiei, fie ea de stat, fie privata.
Sursa: antena3.ro
Read morePIERDERILE GENERATE IN ECONOMIE DE FIRMELE AUTOHTONE AU FOST DE 190 MILIARDE LEI, IN PERIOADA 2003-2014
EconomieUltimele stiri 4 februarie 2016 0
Pierderile cumulate generate în economie în perioada 2003-2014 de către firmele autohtone a fost de 190 miliarde lei, iar în cazul celor străine de 203 miliarde lei, potrivit unei lucrări publicate de BNR referitoare la schimbările structurale în economia României.
„Deși raportul între numărul firmelor cu capital majoritar străin și numărul firmelor cu capital majoritar autohton este 1:10 (una la zece n.r.), raportul între pierderile cumulate generate în economie în perioada 2003-2014 este de circa 1:1 (203 miliarde lei în primul caz, față de 190 miliarde lei în cel de-al doilea). Profiturile cumulate de companiile cu capital majoritar privat autohton în intervalul 2003-2014 au fost de 361 miliarde lei, în timp ce firmele private deținute preponderent de străini au însumat 261 miliarde lei”, se arată în document.
Potrivit acestuia, productivitatea muncii înregistrată de companiile private cu capital majoritar străin este semnificativ superioară celei înregistrate de firmele autohtone.
„Valoarea adăugată brută raportată la numărul de salariați este de circa 3 ori mai mare în cazul primei categorii de firme (cele cu capital străin n.r.), la toate momentele distribuției. Productivitatea firmelor autohtone s-a îmbunătățit în ultimul deceniu, dar diferențiat: cele care erau performante și-au majorat productivitatea mai mult decât firmele mai puțin performante. În cazul companiilor cu capital majoritar străin, acestea devenit mai omogene, ceea ce a condus la reducerea ecartului dintre firmele aflate în cea mai scăzută clasă de productivitate și cele caracterizate de o eficiență ridicată. Eficiența superioară a firmelor străine se datorează și costurilor unitare cu forța de muncă mai reduse decât cele înregistrate de companiile autohtone. Valoarea mediană a raportului dintre cheltuielile cu salariile și valoarea adăugată brută în cazul firmelor cu capital străin a fost de 0,18 lei (în decembrie 2014), cu circa 40 la sută mai mică decât cea înregistrată de companiile autohtone (0,30 lei)”, arată lucrarea citată.
Firmele autohtone au, în medie, o sănătate financiară mai bună decât cele străine.
Potrivit documentului, profitabilitatea capitalurilor (ROE — return on equity) în cazul firmelor autohtone s-a situat de regulă peste cea a firmelor străine.
„Viteza de rotație a activelor (care este un bun indicator de productivitate a activelor) a fost în toți anii ultimului deceniu mai mare în primul caz comparativ cu cel de-al doilea. Lichiditatea, atât cea generală, cât și cea imediată, se înscrie în aceeași evaluare. O explicație ar putea fi puterea de negociere mai ridicată și capacitatea mai bună de selectare a clientelei în cazul firmelor cu capital majoritar străin comparativ cu cele autohtone, ceea ce conduce la o perioada medie de încasare a creanțelor în cazul companiilor străine inferioară celei aferente companiilor autohtone (86 de zile, față de 103 zile, în decembrie 2014). Consecința este ameliorarea prin acest canal o unei părți din constrângerile de lichiditate. Evoluția gradului de îndatorare a avut un caracter anti-ciclic în cazul firmelor cu capital majoritar autohton (a fost mai redusă în perioada de ascensiune economică și s-a majorat după debutul crizei). În cazul firmelor străine, comportamentul privind îndatorarea a fost prociclic”, se mai spune în document.
Lucrarea intitulată „După 20 de ani: schimbări structurale în economia României în primele decenii postdecembriste” a fost realizată de Florian Neagu, Florin Dragu și Adrian Costeiu.
Sursa: agerpres.ro
Read moreACHIZITIA UNEI LOCUINTE ASA CUM LE STIM, APROAPE DE DISPARITIE
EconomieUltimele stiri 1 februarie 2016 0
Plata unui avans de 35-40% din valoarea unei locuinţe, dar şi promulgarea în forma actuală a Legii dării în plată, ar avea implicaţii negative directe, iar achiziţia unui imobil ar deveni aproape imposibilă, susţine, într-un comunicat, Asociaţia Dezvoltatorilor Imobiliari din România (Urbanis).
Asociaţia susţine că promulgarea legii de către preşedintele Klaus Iohannis sau stoparea programului Prima Casă ar avea efecte dramatice, ducând piaţa imobiliară în perioada crizei imobiliare. Urbanis estimează că de la o creştere a PIB-ului, estimată în anul 2015 la 4%, s-ar putea ajunge la o scădere, precum în 2009 de -7%.
„De menţionat că Programul Prima Casă ocupă un procent de 80-90% din totalul creditelor acordate pentru achiziţia unei noi locuinţe. În aceste condiţii, legea dării în plată va stopa imediat Programul Prima Casă, va bloca toate proiectele imobiliare în curs, va falimenta o întreagă industrie a construcţiilor şi va desfiinţa zeci de mii de locuri de muncă, fara a menţiona toate afacerile conexe cu acest domeniu, care vor fi de asemenea foarte afectate”, se arată în comunicatul Urbanis.
După ce Raiffeisen Bank a anunţat că va creşte avansul pentru achiziţia unei locuinţe la 35%, Urbanis consideră prematură o astfel de măsură.
„Atragem atenţia asupra faptului că astfel de demersuri au un impact direct asupra consumatorului de credite bancare, care îşi planifică cumpărarea unei noi locuinţe atât în funcţie de situaţia existentă la un moment dat, cât şi în funcţie de prognozele şi ştirile din domeniul bancar (…) Este cert faptul că industria şi piaţa imobiliară a construcţiei de locuinţe, nu poate exista fără credite”, mai precizează asociaţia
Sursa: antena3.ro
Read moreAI COPIII? IATA DEDUCERILE LA CARE AI DREPTUL IN CALITATE DE SALARIAT. AU APARUT NOILE NORME
EconomieUltimele stiri 26 ianuarie 2016 0
Anul 2016 aduce noi modificări fiscale și pentru determinarea impozitului pe venitul din salarii. În acest sens, se majorează valoarea deducerii personale de la 250 lei la 300 lei și se majorează și valoarea salariului la care deducerea personală este acordată în cotă integral.
Ordin privind aprobarea calculatorului pentru determinarea deducerilor personale lunare pentru contribuabilii care realizează venituri din salarii la funcţia de bază, începând cu luna ianuarie 2016, potrivit prevederilor art. 77 alin. (2) şi ale art. 66 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal a fost publicat în Monitorul Oficial numărul 0052 din 25 ianuarie.
Deducerile personale sunt stabilite regresiv, astfel:
a) pentru salarii brute de până la 1.500 lei, deducerile personale sunt:
– suma de 300 lei pentru salariatul fără persoane în întreținere;
– suma de 400 lei pentru salariatul cu 1 persoană în întreținere;
– suma de 500 lei pentru salariatul cu 2 persoane în întreținere;
– suma de 600 lei pentru salariatul cu 3 persoane în întreținere;
– suma de 800 lei pentru salariatul cu 4 sau mai multe persoane în întreținere.
b) pentru salarii brute între 1.501 lei și 3.000 lei, deducerea personală sau deducerile pentru persoane în întreținere, se reduc de la sumele mai sus amintite până la zero;
c) pentru salarii brute mai mari de 3.001 lei, nu se acordă deduceri.
Astfel, explică consultanţii Benţa Consult, pentru copilul minor aflat în întreţinerea părinţilor sau a tutorelui, deducerea personală se acordă fiecăruia dintre părinţi, respectiv tutorelui.
Deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub formă de deducere personală se acordă pentru fiecare lună a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se află funcţia de bază, în limita venitului realizat.
Cine poate fi considerată persoană în întreţinere
Sunt considerate persoane aflate în întreţinere soţul/soţia contribuabilului, copiii acestuia, precum şi alţi membri de familie până la gradul al doilea inclusiv. Copilul minor este considerat întotdeauna întreţinut, cu excepţia celor încadraţi în muncă,indiferent dacă se află în unităţi speciale sanitare sau de protecţie specială şi altele asemenea, dacă veniturile minorului sunt mai mici de 300 lei lunar.
Dacă venitul unei persoane aflate în întreţinere depăşeşte 300 lei lunar, ea nu este considerată întreţinută.
Pentru stabilirea deducerii personale la care are dreptul, salariatul va depune la plătitorul de venituri din salarii o declaraţie pe propria răspundere, care trebuie să cuprindă următoarele informaţii:
a) datele de identificare a contribuabilului care realizează venituri din salarii (numele şi prenumele, domiciliul, codul numeric personal);
b) datele de identificare a fiecărei persoane aflate în întreţinere (numele şi prenumele, codul numeric personal).
Declaraţiile pe propria răspundere depuse în vederea acordării de deduceri personale nu se emit ca formulare tipizate.
Cum se obţine deducerea
Salariatul va prezenta angajatorului documentele justificative care să ateste persoanele aflate în întreţinere, cum sunt: certificatul de căsătorie, certificatele de naştere ale copiilor, adeverinţa de venit a persoanei întreţinute sau declaraţia pe propria răspundere şi altele.
Documentele vor fi prezentate în original şi în copie, plătitorul de venituri din salarii păstrând copia după ce verifică conformitatea cu originalul.
Salariatul este obligat să înştiinţeze plătitorul de venituri din salarii în termen de 15 zile calendaristice de la data la care s-a produs evenimentul care generează o modificare, astfel încât angajatorul/plătitorul să reconsidere nivelul deducerii începând cu luna următoare celei în care s-a produs evenimentul.
Foarte important: Deducerea personală nu se fracţionează în funcţie de numărul de ore în cazul veniturilor realizate în baza unui contract de muncă cu timp parţial, la funcţia de bază
Sursa: evz.ro
Read more