O cană de ceai de iasomie pe zi te scapă de stres şi-ţi menţine pielea netedă. Un masaj cu ulei esenţial îţi calmează durerile de spate şi îţi relaxează muşchii. Iată cum contribuie iasomia sau “floarea parfum” la starea de bine a organismului nostru.
Din florile iasomiei se face ceai şi se extrage un ulei esenţial, unul dintre cele mai scumpe din lume, ţinând cont că pentru un litru e necesară o tonă de flori proaspete. Din cele mai vechi timpuri, această plantă s-a folosit pentru calmarea sistemului nervos şi îmbunătăţirea circulaţiei, în scop afrodiziac pentru stimularea impulsurilor sexuale. Sub formă de ulei de masaj, iasomia e cunoscută pentru proprietăţile ei de destindere a muşchilor contractaţi şi de calmare a durerilor musculare.
- Bogat în antioxidanţi. Antioxidanţii care se găsesc în ceaiul de iasomie luptă împotriva radicalilor liberi şi îţi protejează celulele, menţinându-ţi pielea elastică şi catifelată.
- Scade colesterolul. Studiile arată că antioxidanţii din ceai scad colesterolul şi nivelul trigliceridelor, atunci când alimentaţia e bogată în grăsimi.
- Ajută la scăderea în greutate. Combinaţia dintre cafeină şi antioxidanţi, ce se găseşte din abundenţă în florile plantei, este ideală pentru a pierde kilogramele în plus. Florile proaspete de iasomie au acelaşi amestec de antioxidanţi şi cofeină ca şi ceaiul verde.
- Luptă împotriva cancerului. Iasomia încetineşte evoluţia cancerului, în special la cel mamar şi cel de prostată. De altfel, toate ceaiurile verzi conţin EGCG, un antioxidant care are proprietăţi anticancer.
Beneficiile uleiului de iasomie
- Afrodiziac. Mirosul îmbietor al florii de iasomie îţi ascute simţurile şi te introduce într-o stare romantică. Astfel, un masaj cu acest ulei e deosebit de benefic pentru cuplurile ”certate”.
-
- Cicatrizant. Unge rănile provocate de căzături, băşici sau acnee cu ulei de iasomie şi vei vedea cum se cicatrizează mult mai repede.
- Calmant. Pe lângă parfum, iasomia are şi un efect calmant, care ajută în lupta împotriva depresiei.
- Expectorant. Atunci când eşti răcit şi ai nasul înfundat, iasomia ajută la eliberarea căilor nazale. Pune câteva picături pe o batistă şi aşaz-o aproape de pernă.
Sursa: click.ro
Să fim serioşi: cel mai mare coşmar al oricui este căderea părului! O echipă de cercetători americani a testat pe mai mulţi voluntari câteva leacuri “băbeşti”. Iată ce a funcţionat!
- Sucul de ceapă. Îţi dau lacrimile când o cojeşti, dar are rezultate miraculoase dacă ştii să o foloseşti. Timp de 6 săptămâni, cei 23 s-au spălat de 2 ori pe zi cu suc de ceapă. Datorită flavonoidelor şi proprietăţilor anti-inflamatorii, căderea părului s-a stopat ca prin farmec.
- Zincul. Lipsa zincului din organism nu numai că slăbeşte sistemul imunitar, dar predispune la căderea părului. Zincul creează proteina responsabilă de creşterea părului şi celulele ADN ce refac ţesuturile. Mâncaţi spanac, nuci, dovleac, scoici, porc şi pui.
- Ardeii iuţi. Capsaicina nu numai că luptă cu succes împotriva cancerului din organism, dar are o multitudine de proprietăţi terapeutice. Dacă se aplică direct pe scalp, stimulează creşterea părului. Consumată sub formă de pastile de 6 mg pe zi, timp de 5 luni, efectele sunt extraordinare în lupta contra căderii părului.
- Busuiocul, aloe vera şi salvia. Leacul provine din medicina thailandeză. Busuiocul stimulează creşterea părului, salvia îndeseşte podoaba capilară şi aloe vera întăreşte firul şi rădăcina părului. Se recomandă folosirea lor zilnică, timp de 5-6 luni, sub formă de măşti de cap.
- Oxigenare şi masaj. Principala cauză a defrişării capilare e boala secolului: stresul. Acesta împiedică oxigenarea de la nivelul scalpului şi demineralizarea organismului. Masaţi capul de trei ori pe zi timp de 5 minute. Plimbaţi-vă 15 minute în aer liber.
- Migdalele. Uleiul de migdale e la fel de bun ca sucul de ceapă. Dar nu trebuie să le folosiţi concomitent. Uleiul e bogat în vitaminele A şi D, calciu, fier şi grăsimi sănătoase. Odată absorbit în pielea capului, îndepărtează foliculele şi întăreşte rădăcina.
Sursa”: click.ro
Este un lucru dovedit că piperul negru (Piper nigrum), o plantă puternic aromată, are efecte medicinale incontestabile. Adorată de unii și contestată de alții, această plantă creşte în zonele tropicale, dar este întâlnit în culturi şi în zonele tropicale. Supranumit regele condimentelor, piperul negru conţine substanţe active importante: piperină, cavicină, ulei volatil, ulei gras şi proteine, cu efecte benefice în diverse afecţiuni.
În studiul ”Sănătatea de fiecare zi”, Eugen Giurgiu, doctor în biochimie, cu competenţe în fitoterapie şi nutriţie, menţionează că acest condiment, mai puţin administrat ca plantă medicinală în Europa, merită toată atenţia. La nivel mondial, piperul negru este folosit în compoziţia preparatelor tonice, relaxante, depurative şi antiseptice. Totodată, piperul se foloseşte cu rezultate foarte bune ca stimulator al imunităţii, iar medicina chineză recomandă de mii de ani folosirea acestui condiment popular în numeroase preparate, inclusiv în cele afrodisiace.
Piperul negru tratează cele mai frecvente afecţiuni
Deseori, asteniile de primăvară şi cele de toamnă sunt învinse cu ajutorul pulberei de piper, adăugată în mâncare, la mesele principale, timp de şase zile, consecutiv. Este bine să se evite excesele, iar doza „cât un vârf de cuţit”, amestecată în supe, în preparate cu zarzavat, chiar şi în iaurt, este salutară.
Balonările nu mai sunt un duşman aprig pentru sănătatea persoanelor care folosesc, zilnic, următorul amestec de condimente: o linguriţă de piper negru măcinat şi câte o linguriţă de anason şi de chimen. Pentru a preveni disconfortul digestiv se adaugă o linguriţă din acest amestec de condimente, măcinate foarte mărunt, în preparatele care produc balonări frecvente.
Circulaţia periferică este activată prin consumul moderat al acestui condiment în anotimpul rece. Mâncarea preferată, dar şi salatele de crudităţi pot fi asezonate cu piper măcinat.
Gripa, la primele simptome, se tratează cu o infuzie de condimente: piper şi scorţişoară (câte o linguriţă din fiecare) şi cuişoare (o jumătate de linguriţă) la o cană de apă. După două-trei clocote, ceaiul se ia de pe foc, apoi se infuzează zece minute şi se bea, cu înghiţituri mici.
Infecţiile laringelui se tratează cu o infuzie din piper (un vârf de cuţit la o cană de 300 ml apă). Ceaiul se bea într-un interval de 30 de minute. Indigestiile, urmate de diaree, se tratează cu un amestec de 10 g glucoză pulbere şi 1 g pulbere de piper alb. Acest preparat se bea de trei ori pe zi, cel puţin două zile, consecutiv.
Hipotensiunea se poate trata după o metodă chinezească : zilnic, în locul unei bomboane se ţine în gură, timp de 30 de minute, o boabă de piper.
Tusea poate fi calmată bând un macerat din piper. Acesta se obţine dintr-o linguriţă de piper măcinat, care se pune într-un pahar cu apă. Se amestecă foarte bine şi se macerează timp de şase zile. Când intervin accesele de tuse, se administrează câte o linguriţă.
Piperul are și contraindicații
Totuşi, sunt şi afecţiuni care nu se tratează cu acest condiment : stările de nelinişte, hipertensiunea şi gastrita hiperacidă.
Opinia nutriționiștilor
Nutriţioniştii ne recomandă să folosim la fiecare masă tipul de piper preferat : negru, alb, verde sau roşu. În general, fiecare tip de piper păstrează aceleaşi proprietăţi terapeutice.
Iată ce arome dețin tipurile de piper:
Piperul alb
Adăugat în mâncare, piperul alb e mai iute decât confratele său piperul negru, având, totuşi, o aromă mai slabă. Sortimentul de piper alb este folosit mai ales la prepararea sosurilor albe şi a salatelor şi nu afectează gustul sau culoarea mâncării. Soiul de piper alb se obţine prin culegerea boabelor de piper bine coapte, care sunt ţinute apoi în apă, până se decojesc. Partea albă este chiar miezul fructului.
Piperul negru
Este cel mai popular tip de piper şi se obţine din boabele de culoare verde, înainte ca acestea să se coacă bine. Boabele se înnegresc când sunt lăsate să se usuce la temperaturi medii. Aceste boabe au o aromă inconfundabilă şi un gust foarte iute.
Piperul verde
Acest sortiment păstrează o aromă puternică. Pentru a obţine această culoare, boabele de piper se recoltează înainte de coacere şi se conservă prin tratare termică la temperaturi mari, dar şi în sare sau în oţet. Pentru faptul că este recoltat înainte de coacere, piperul verde este un soi mai iute. Condimentul verde este folosit la prepararea muştarului, a sosurilor pentru friptură, pentru grătar, dar şi la preparatele din carne de vânat, de miel şi de porc.
Piperul roşu
În comparație cu confrații săi, piperul roșu este singurul sortiment de piper ceva mai dulce. În acelaşi timp, se remarcă aroma şi iuţeala lui, mai puternice decât la tipul verde. Există persoane alergice la piper, care nu-l folosesc niciodată în mâncare; în schimb, alţii preferă numai un anumit sortiment pentru aroma şi pentru gustul special pe care-l conferă bucatelor preferate.
Reţeta săptămânii
Plăcintă de spanac cu piper roșu
Timp de preparare: 60 de minute
Calorii: 80 /100 g
Ingrediente: 8 foi de plăcintă, un kg de spanac, 500 g praz, două cepe, două ceşti de ulei, câte o legătură de mărar şi una de pătrunjel, o linguriţă de frunze de mentă, o linguriţă rasă de piper roșu măcinat, sare-după gust.
Preparare: Se spală, se taie şi se frământă spanacul; apoi se lasă în strecurătoare să se scurgă. Între timp, se călesc în puţin ulei prazul şi ceapa, iar când capătă puţină culoare, se adaugă spanacul, celelalte verdeţuri tocate mărunt, piperul şi sarea. În tava tapetată cu ulei se pun patru foi de plăcintă, se toarnă compoziţia, iar deasupra acesteia se pun alte patru foi care se ung foarte bine cu ulei. Plăcinta se taie în bucăţi, apoi tava se pune în cuptorul încins să se rumenească.
Sursa: click.ro
Recomandat în tratamentele naturiste datorită efectului intens pe care-l are în combaterea afecţiunilor respiratorii, bradul ajută şi în caz de reumatism. Citeşte în numărul de decembrie al revistei “Click! Sănătate” ce beneficii au remediile cu brad.
Ştiai că acest conifer care parfumează plăcut aerul în jurul său este folosit ca leac pentru multe boli, încă din vremuri străvechi, fiind amintit şi în Biblie? Proprietăţile antibiotice pe care le deţine bradul îl recomandă în fruntea listei cu remedii care combat infecţiile. Dacă ai nevoie de soluţii eficace pentru întărirea sistemului imunitar, poţi alege tot preparatele din brad: tinctura, siropul, ceaiul şi uleiul esenţial.
- Calmează tusea seacă. Substanţele din muguri, ramuri şi răşina de brad protejează căile respiratorii, acţionând ca un balsam, ajutând la calmarea acceselor de tuse seacă ori iritantă. Pentru a reduce simptomele neplăcute ale răcelilor însoţite de tuse şi febră, prepară în casă un sirop din 1 kg de muguri de brad şi 2 litri de apă. Amestecă ingredientele şi lasă să fiarbă timp de un sfert de oră. După ce s-a răcit, adaugă 500 g de zahăr şi fierbe până dă în clocot. Filtrează conţinutul şi păstrează-l în sticle închise ermetic. Este un leac eficient în răceli rebele, având efect pozitiv şi în caz de pneumonii. Pentru copiii care au tuse iritantă şi febră, se recomandă zilnic câte 8-10 linguriţe din acest sirop.
- Inhalaţia desfundă căile respiratorii. Uleiul esenţial din muguri de brad, care poate fi găsit la orice magazin cu produse naturiste, poate fi folosit la nevoie ca antibiotic puternic şi expectorant. Se obţin beneficii pentru sistemul pulmonar şi dacă se fac inhalaţii cu muguri verzi de brad. Într-un vas, peste o mână de muguri se toarnă o jumătate de litru de apă fiartă şi se ţine capul deasupra, acoperit cu un prosop, 10 minute. De asemenea, poţi pune în apă 10 – 15 picături de ulei esenţial de brad şi vei simţi cât de rapid ţi se desfundă căile respiratorii. Este un remediu care alungă răcelile şi activează circulaţia sangvină.
- Tinctura combate infecţiile urinare. Preparat util în tratamentul infecţiilor, tinctura de brad are proprietăţi benefice în caz de infecţii şi inflamaţii urinare. Pentru a prepara tinctura în casă, ai nevoie de 15-20 de linguri de muguri mărunţiţi de brad, peste care se adaugă 2 linguri de răşină de brad şi 200 ml de alcool alimentar de 90 de grade. Se pune totul în recipiente de sticlă, închise etanş, şi se lasă să stea 2 săptămâni la loc ferit de căldură. După ce este filtrată, tinctura se trece în vase mici, opace. În zilele cu crize de tuse seacă, se ia câte o linguriţă de tinctură de 4 ori pe zi până dispar simptomele.
- Cataplasmele, eficiente în reumatism. Temperaturile scăzute intensifică durerile reumatice. Din fericire, cataplasmele cu muguri de brad calmează acest simptom. Se opăresc 100 g de muguri de brad în apă fierbinte, se învelesc în comprese şi se pun pe locul care doare. Peste cataplasmă se aplică o pungă, apoi peste ea o bucată de material de bumbac,
- pentru că acesta păstrează căldura. De preferat, să se ţină cataplasma pe zona cu probleme cel puţin o jumătate de oră.
- Te confrunţi cu lipsa poftei de mâncare? Mugurii de brad stimulează digestia şi te vor ajuta să-ţi creşti apetitul, pentru ca sănătatea ta să nu aibă de suferit. În plus, consumaţi ca atare, aceştia dezinfectează gura şi împrospătează respiraţia. Pe nemâncate, se iau 5-6 muguri, mestecaţi bine.
Sursa: click.ro
