Astronomii americani au denumit acest proces „Marea Ruptură a Universului”
Într-o zi, Universul va dispărea. De acest lucru, oamenii de ştiinţă sunt mai mult decât convinşi. Cu toate acestea, ei nu ştiu când şi cum se va întâmpla acest eveniment. Avem, însă, o speranţă: ultimele studii arată că vom dispărea de-abia după ce vor trece mai bine de 2 miliarde de ani.
Până acum, au existat două ipoteze referitoare la sfârşitul Universului. Prima dintre acestea se referă la faptul că el se va extinde atât de mult, încât toate planetele se vor dezintegra. Există, însă, şi o altă părere, conform căreia Universul îşi va mări dimensiunea până în momentul în care tot ceea ce îl compune se va distruge sub propria greutate.
De la descoperirea materiei întunecate, cercetătorii au venit cu o a treia teorie, care are ca subiect dispariţia Universului. „Până acum, credeam că acesta fie se va distruge sub propria greutate, fie se va extinde la infinit, producând dezintegrarea planetelor care îl compun. Noi propunem o nouă variantă – Marea Ruptură a Universului „, a declarat Robert Caldwell, cercetător în cadrul Dartmouth College din Hanover, SUA.
Conform noii teorii, în timp, Universul se extinde cu o viteză tot mai mare, accelerarea fiind produsă prin acţiunea materiei întunecate. Astfel, dacă întreaga cantitate de materie întunecată din Univers se măreşte în mod constant, atunci expansiunea lui va deveni atât de rapidă, până când se va produce distrugerea întregii sale compoziţii.
Până acum se credea că sfârşitul Universului va avea loc peste circa 22 de miliarde de ani, dar, pe măsură ce au apărut noi informaţii despre modul în care evoluează materia întunecată, această perioadă a fost restrânsă extrem de mult. „Credem că timpul limită nu poate fi mai mic de 1,2 ori faţă de vârsta totală a Universului. Prin urmare, suntem de părere că sfârşitul acestuia va avea loc peste 2,8 miliarde de ani”, susţin astronomii americani.
Sursa: descopera.ro
Read more
Pe parcursul cercetărilor, specialiştii au amplasat o serie de senzori în interiorul piramidei faraonului Sneferu.
O echipă internaţională de cercetători va efectua în curând analize asupra unor particule cosmice prelevate din interiorul piramidei egiptene din Bent, construită în perioada anilor 2600 î.Hr., de către faraonul Sneferu (2613-2589 î.Hr.). Oamenii de ştiinţă speră să găsească indicii referitoare la modul în care construcţia a fost realizată în urmă cu mai bine de 4600 de ani.
Pe parcursul cercetărilor, specialiştii au amplasat o serie de senzori în interiorul piramidei. Cu ajutorul sistemului folosit, au fost detectate particule subatomice cunoscute sub denumirea de muoni. Aceştia pătrund în mod constant în atmosfera Terrei, din spaţiul cosmic.
În mod concret, muonii sunt produşi în momentul în care radiaţiile cosmice interacţionează cu atomii din atmosfera terestră. Se estimează că peste 10000 de muoni cad într-un singur minut pe o suprafaţă de un metru pătrat, călătorind cu o viteză similară cu cea a luminii. Aceste radiaţii sunt printre cele mai puternice observate până în momentul de faţă, dar, cu toate acestea, ele pot fi absorbite sau deviate de materiale dense precum lutul ars sau piatra.
Astfel, dacă cercetătorii detectează muoni într-un singur loc, dar pentru o perioadă lungă lungă de timp, ei vor putea folosi informaţiile primite pentru a concepe o hartă a răspândirii particulelor în interiorul materialelor de construcţie. Această tehnică este cunoscută sub denumirea de radiografie cu muoni şi este folosită în general pentru a carta structura interioară a vulcanilor.
„Pentru construirea piramidelor, nu există o teorie confirmată 100% prin dovezi. Toate teoriile au caracterul unor simple ipoteze”, a declarat Hany Helal, vicepreşedintele Institutului de Inovaţie în Domeniul Protejării Patrimoniului Cultural din Egipt. „În momentul de faţă, încercăm să folosim tehnologia pe care o avem pentru a confirma, a susţine sau a combate ipotezele referitoare la construirea piramidelor”, a adăugat specialistul.
Prin intermediul detectării particulelor cosmice, echipa de cercetători va putea observa densitatea zonelor din interiorul piramidei. Egiptologii speră ca rezultatele analizelor să-i ajute la descifrarea misterelor legate de construirea acestor structuri antice.
Piramida din Bent este localizată la circa 40 de kilometri sud de Cairo şi se presupune că a fost construită de faraonul Sneferu în urmă cu peste 4600 de ani. Clădirea este importantă deoarece se presupune că a reprezentat prima încercare a egiptenilor de a crea o piramidă cu faţete plate, spre deosebire de monumentele funerare anterioare construite în trepte.
Sursa: descopera.ro
Read more
Specialiştii au conceput un calcul matematic, prin care putem afla cât suntem de fericiţi.
Ne pare rău să spunem, dar se pare că astăzi este cea mai proastă zi din an. Ea este cunoscută în limbajul colocvial sub denumirea de „Lunea albastră” şi se potriveşte perfect cu zicala românească „Luni, nici iarba nu creşte”.
Conform unei teorii enunţate de psihologul britanic Cliff Arnall, ziua de 18 ianuarie este cea mai deprimantă din tot anul. Specialistul a ajuns la această concluzie după ce a luat în calcul factori precum starea vremii, datoriile băneşti sau perioada de timp scursă de la Crăciun.
Pentru a-şi demonstra teoria, psihologul a creat o formulă: [ v + (d – s)] x C x t / n x a, unde v=vremea, d=datoriile, s=ziua de salariu, C=timpul scurs de la Crăciun, t=timpul scurs de la ultima încercare nereuşită de a abandona, n=nivelul motivaţional scăzut şi a=nevoia de acţiona.
Unele voci susţin că această formulă este nerealistă, deoarece fericirea nu poate fi cuantificată.
Sursa: descopera.ro
Read more