SUA au început transferul de arme nucleare staţionate în Turcia spre România, pe fondul deteriorării relaţiilor dintre Washington şi Ankara, afirmă joi EurActiv.com, citând două surse independente, acelaşi portal precizând că MAE român dezminte cu fermitate informaţia.
Potrivit uneia din surse, transferul pune numeroase probleme din punct de vedere tehnic şi politic. ‘Nu este simplu să muţi 20 de focoase’, a declarat sursa, sub rezerva anonimatului.
O altă sursă a declarat pentru EurActiv.com că relaţiile dintre SUA şi Turcia s-au deteriorat în aşa măsură în urma tentativei de puci din luna iulie, încât Washingtonul nu mai are încredere în Ankara pentru a găzdui aceste arme. Armele americane sunt în curs de a fi transferate la baza aeriană de la Deveselu din România, a afirmat sursa.
MAE neagă vehement
Ministerul român al Afacerilor Externe a dezminţit cu fermitate informaţia conform căreia România a devenit gazdă pentru arme nucleare americane. ‘Ca răspuns la solicitarea Dvs., MAE român dezminte cu fermitate informaţia la care aţi făcut referire’, a comunicat în scris un purtător de cuvânt al instituţiei, conform EurActiv.
Potrivit unei relatări recente a Simson Center, circa 50 de arme nucleare tactice au fost staţionate din perioada Războiului Rece la baza aeriană de la Incirlik, situată la aproximativ 100 km de graniţa cu Siria.
În timpul puciului eşuat, la Incirlik a fost tăiată furnizarea de electricitate, iar guvernul turc a interzis avioanelor americane să mai decoleze sau aterizeze.
În cele din urmă, comandantul bazei a fost arestat şi acuzat de implicare în puci. În ce măsură SUA ar fi putut menţine controlul asupra acestor arme în eventualitatea unui conflict civil prelungit în Turcia este o întrebare fără răspuns, mai scrie Simson Center.
La baza de la Deveselu, situată în apropiere de Caracal, a fost amplasat un scut antirachetă american, ceea ce a înfuriat Rusia, aminteşte portalul EurActiv.
România a fost aliată a Uniunii Sovietice în timpul Războiului Rece, dar nu a găzduit niciodată arme nucleare în acea perioadă. Este probabil ca amplasarea de arme nucleare tactice americane în apropierea graniţelor Rusiei va înfuria Moscova şi va duce la o escaladare a tensiunilor. Amplasarea de rachete nucleare ruseşti în Cuba în 1962 a fost momentul din Războiul Rece cel mai aproape de a declanşa un război nuclear la scară mare.
EurActiv mai scrie că a solicitat reacţii de la Departamentul de Stat al SUA, precum şi din partea Ministerului de Externe de la Ankara şi a MAE de la Bucureşti. Oficiali americani şi turci au promis că vor furniza răspunsuri. După câteva ore, Departamentul de Stat a declarat că subiectul ar trebui deferit Departamentului Apărării. EurActiv menţionează că va publica reacţia Pentagonului de îndată ce o va primi.
Între timp, NATO a trimis EurActiv un răspuns formulat în termeni diplomatici, indicând că aliaţii trebuie să se asigure că armele nucleare americane desfăşurate în Europa rămân ‘sigure’.
‘La întrebarea Dumneavoastră, va rugăm să verificaţi Comunicatul Summitului NATO de la Varşovia (publicat pe 9 iulie 2016), paragraful 53: ‘Abordarea de descurajare a NATO se bazează, de asemenea, în parte, pe armele nucleare ale SUA prepoziţionate în Europa şi pe capabilităţile şi infrastructura furnizate de Aliaţii implicaţi. Aceşti Aliaţi vor asigura ca toate componentele de descurajare nucleare ale NATO să rămână sigure şi operaţionale’, a transmis un scris un purtător de cuvânt al NATO către EurActiv.
Conform EurActiv, riscurile pentru focoasele nucleare americane de la Incirlik au mai fost legate şi de proximitatea războiului din Siria şi de numeroasele atacuri teroriste care au avut loc în Turcia în ultimele luni, unele atribuite de Ankara Statului Islamic, altele PKK.
Potrivit practicii ce datează din vremea Războiului Rece, scurgeri de informaţii referitoare la prezenţa de arme nucleare americane pe sol european nu au fost confirmate niciodată în mod oficial. Cu toate acestea, este de notorietate publică faptul că Belgia, Olanda, Germania şi Italia găzduiesc arme nucleare ale SUA.
Relaţiile dintre Washington şi Ankara s-au deteriorat după puciul eşuat din luna iulie, ajungând la cel mai scăzut nivel de când Turcia a aderat la NATO în 1952. Ankara susţine că guvernul american îl sprijină pe Fethullah Gülen, clericul exilat în SUA, acuzat că a orchestrat tentativa de puci. Turcia cere extrădarea lui Gülen, fiind de aşteptat ca subiectul să ocupe locul central în discuţiile ce vor avea loc cu ocazia vizitei vicepreşedintelui american Joe Biden în Turcia pe 24 august.
Arthur H. Hughes, ambasador american pensionat, scrie într-un material publicat miercuri tot de EurActiv că Gülen a primit, într-adevăr, asistenţă considerabilă din partea CIA. (agerpres.ro)
Read more
America exportă mai multe cereale decât orice altă țară, dar cerealele organice sunt importate din țări precum România și India, iar achiziţiile din aceste țări s-au dublat anul trecut, informează Bloomberg, citând datele furnizate de Guvernul SUA.
Cererea pentru cerealele organice a crescut, astfel că importatorii profită de dolarul puternic pentru a-și majora achizițiile de peste hotare, potrivit Agerpres.
Datele furnizate de Departamentul american al Agriculturii (USDA) arată că importurile de porumb organic s-au triplat anul trecut, ajungând la 303.645 tone, în principal din România și Turcia.
În plus, achizițiile efectuate în lunile ianuarie și februarie ale acestui an au fost de cinci ori mai mari decât în perioada similară a anului trecut.
De asemenea, în 2015 importurile de soia organică, în principal din India și Ucraina, au crescut cu 45%, până la 317.284 tone, iar în primele două luni ale acestui an s-au dublat. În total, valoarea importurilor de porumb și soia organice s-a ridicat anul trecut la 353,5 milioane de dolari.
Producţia organică, de peste două ori mai scumpă
Odată cu creșterea cererii se majorează și diferența de preț între culturile organice și cele convenționale. Prețurile spot la porumb furajer organic a fost, în medie, de 8,06 dolari per bushel în săptămâna care s-a încheiat la 26 martie, comparativ cu prețul 3,77 dolari pentru porumbul convențional înregistrat marți la Chicago Board of Trade.
Sursa: evz.ro
Read more
presedintele cja, nicolae iotcu a avut un schimb de experienta in sua
LocalUltimele stiri 30 ianuarie 2015 0
Nicolae Ioţcu, preşedintele CJ Arad, s-a deplasat în Statele Unite ale Americii, într-o vizită de lucru organizată în cadrul unui proiect pilot – „The American Way – Calea Americană. Ce şi cum putem face noi pentru a atinge performanţele lor?” – derulat din necesitatea de a îmbunătăţi performanţele administraţiei publice locale din România, „Scopul acestei vizite a fost acela de a acumula cunoştinţe şi de a ne familiariza cu strategii şi tehnici folosite cu succes în administraţia publică locală din SUA”, a declarat Nicolae Ioţcu, preşedintele CJ Arad.
Alături de preşedintele Nicolae Ioţcu, din delegaţia ce a reprezentat Aradul au mai făcut parte Adrian Wiener, director medical al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Arad, Erika Stark, directorul Direcţiei Generale pentru Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului şi Valentina Pocola, director economic al aceleaşi instituţii.
Una dintre cele mai importante vizite a fost aceea defăşurată în Atlanta, în cadrul Centrului de Prevenire şi Diagnosticare a Bolilor (CDC – Centers for Disease Control and Prevention). Materializarea acestei întâlniri a fost rezultatul promisiunilor pe care Edward N. Luttwak, reputatul cercetător arădean, autor al unor lucrări majore în domeniul relaţiilor internaţionale şi al studiilor strategice, le-a făcut atunci când a vizitat Aradul. La momentul respectiv, arădeanu le-a promis autorităţilor arădene că va face demersurile necesare pentru contactarea specialiştilor din cadrul CDC, în condiţiile în care judeţul Arad se află pe primul loc la incidenţa şi prevalenţa cancerului.
Delegaţia arădeană s-a întâlnit cu reprezentanţi ai şase departamente medicale ale CDC, discuţiile fiind purtate pe diferite domenii de prevenire şi detectare precoce a bolilor. Întâlnirea s-a axat pe ceea ce înseamnă prevenţia în bolile cardio-vasculare şi neoplazice: cancer de colon, sân, şi col uterin. „A fost un prim contact foarte interesant. CDC are un program şi pentru Europa de Est şi sperăm că judeţul Arad va fi primit într-un astfel de program. Din discuţiile purtate direct cu manageri publici şi alţi experţi din domeniu, suntem convinşi că vor rezulta proiecte importante pentru judeţul Arad, în care vom avea ca parteneri o serie de reprezentanţi americani în domenii de activitate, cum ar fi politicile publice, infrastructura şi cel mai important, sectorul medical şi sănătatea publică”, a spus Nicolae Ioţcu, preşedintele CJ Arad.
„Sperăm să beneficiem de expertiza specialiştilor din cadrul CDC prin documente şi proceduri standardizate, care vor fi adaptate specificului local. Am lăsat fiecărui şef de departament o mapă cu prezentarea profilului medical al spitalului şi a problemelor majore de sănătate cu care ne confruntăm în judeţ, pentru a păstra deschis contactul aplicat pe ceea ce ni s-a prezentat”, a declarat Adrian Wiener, directorul medical al Spitalului Judeţean de Urgenţă Arad.
În acest moment, în Statele Unite, în domeniul sănătăţii publice, se derulează programul „A million hearts”, scopul autorităţilor americane fiind acela de a salva un milion de vieţi prin promovarea controlului factorilor de risc cardiovascular. „În acest context, voi propune recent înfiinţatei Comisii Consultative pentru bolile cardio-vasculare implementarea la nivelul judeţului Arad a unui program similar, în condiţiile în care noi am început un astfel de proiect, localitatea pilot fiind Ghioroc”, a spus Nicolae Ioţcu
În cadrul vizitei, delegaţia arădeană a fost informată cu privire şi la alte programe de interes naţional, care se desfăşoară în Statele Unite în domeniul sănătăţii. „Am aflat despre un program de detectare precoce a cancerului de colon, program care se derulează la domiciliul persoanelor, fără a fi nevoie deplasarea la medic a acestora. Un astfel de program ar fi interesant de aplicat şi în judeţul Arad, într-o variantă adaptată nevoilor populaţiei, în condiţiile în care această boală care se află pe locul doi ca şi prevalenţă, atât la bărbaţi cât şi femei”, a mai declarat Adrian Wiener
Read more
