Guvernul României a donat 96 de microbuze pentru elevii din Republica Moldova
NationalUltimele stiri 5 mai 2017 0
96 de microbuze destinate transportului pentru elevi au ajuns în Republica Moldova, ca urmare a semnării, în cadrul ședinței Guvernului României din data de 22 martie a.c., a unui Memorandum.
Memorandumul se referă la acordarea de asistenţă în domeniul educaţiei, respectiv continuarea programului de donaţie de microbuze şcolare în scopul soluţionării situaţiilor celor mai dificile şi urgente din mediul rural al Republicii Moldova.
Ca urmare, pe 12 aprilie a.c., s-a semnat contractul de donaţie între #Guvernul României (reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice) și Guvernul Republicii Moldova (reprezentat de Ministerul Educației, ca beneficiar al bunurilor mobile), în baza schimbului de scrisori privind acceptarea donației.
Este vorba de 95 de autovehicule tip 16+1 locuri pe scaune și un autovehicul destinat transportului persoanelor cu mobilitate redusă, echipat pentru un număr de 2 locuri speciale – fotolii (scaune) rulante.
Microbuzele achiziţionate de Ministerul Dezvoltării Regionale Administraţiei Publice și Fondurilor Europene, sunt complet echipate şi pregătite pentru introducerea lor în exploatare, partea română suportând, totodată, cheltuielile aferente livrării acestora în Municipiul Chișinău. Autovehiculele vor fi repartizate în funcție de necesitățile identificate, în mod prioritar școlilor de circumscripție la nivel raional.
Pe lângă cele 96 de microbuze, România a mai donat Republicii Moldova, în septembrie 2014, alte 100 de microbuze destinate transportului elevilor.
Read moreSUA au început transferul de arme nucleare staţionate în Turcia spre România, pe fondul deteriorării relaţiilor dintre Washington şi Ankara, afirmă joi EurActiv.com, citând două surse independente, acelaşi portal precizând că MAE român dezminte cu fermitate informaţia.
Potrivit uneia din surse, transferul pune numeroase probleme din punct de vedere tehnic şi politic. ‘Nu este simplu să muţi 20 de focoase’, a declarat sursa, sub rezerva anonimatului.
O altă sursă a declarat pentru EurActiv.com că relaţiile dintre SUA şi Turcia s-au deteriorat în aşa măsură în urma tentativei de puci din luna iulie, încât Washingtonul nu mai are încredere în Ankara pentru a găzdui aceste arme. Armele americane sunt în curs de a fi transferate la baza aeriană de la Deveselu din România, a afirmat sursa.
MAE neagă vehement
Ministerul român al Afacerilor Externe a dezminţit cu fermitate informaţia conform căreia România a devenit gazdă pentru arme nucleare americane. ‘Ca răspuns la solicitarea Dvs., MAE român dezminte cu fermitate informaţia la care aţi făcut referire’, a comunicat în scris un purtător de cuvânt al instituţiei, conform EurActiv.
Potrivit unei relatări recente a Simson Center, circa 50 de arme nucleare tactice au fost staţionate din perioada Războiului Rece la baza aeriană de la Incirlik, situată la aproximativ 100 km de graniţa cu Siria.
În timpul puciului eşuat, la Incirlik a fost tăiată furnizarea de electricitate, iar guvernul turc a interzis avioanelor americane să mai decoleze sau aterizeze.
În cele din urmă, comandantul bazei a fost arestat şi acuzat de implicare în puci. În ce măsură SUA ar fi putut menţine controlul asupra acestor arme în eventualitatea unui conflict civil prelungit în Turcia este o întrebare fără răspuns, mai scrie Simson Center.
La baza de la Deveselu, situată în apropiere de Caracal, a fost amplasat un scut antirachetă american, ceea ce a înfuriat Rusia, aminteşte portalul EurActiv.
România a fost aliată a Uniunii Sovietice în timpul Războiului Rece, dar nu a găzduit niciodată arme nucleare în acea perioadă. Este probabil ca amplasarea de arme nucleare tactice americane în apropierea graniţelor Rusiei va înfuria Moscova şi va duce la o escaladare a tensiunilor. Amplasarea de rachete nucleare ruseşti în Cuba în 1962 a fost momentul din Războiul Rece cel mai aproape de a declanşa un război nuclear la scară mare.
EurActiv mai scrie că a solicitat reacţii de la Departamentul de Stat al SUA, precum şi din partea Ministerului de Externe de la Ankara şi a MAE de la Bucureşti. Oficiali americani şi turci au promis că vor furniza răspunsuri. După câteva ore, Departamentul de Stat a declarat că subiectul ar trebui deferit Departamentului Apărării. EurActiv menţionează că va publica reacţia Pentagonului de îndată ce o va primi.
Între timp, NATO a trimis EurActiv un răspuns formulat în termeni diplomatici, indicând că aliaţii trebuie să se asigure că armele nucleare americane desfăşurate în Europa rămân ‘sigure’.
‘La întrebarea Dumneavoastră, va rugăm să verificaţi Comunicatul Summitului NATO de la Varşovia (publicat pe 9 iulie 2016), paragraful 53: ‘Abordarea de descurajare a NATO se bazează, de asemenea, în parte, pe armele nucleare ale SUA prepoziţionate în Europa şi pe capabilităţile şi infrastructura furnizate de Aliaţii implicaţi. Aceşti Aliaţi vor asigura ca toate componentele de descurajare nucleare ale NATO să rămână sigure şi operaţionale’, a transmis un scris un purtător de cuvânt al NATO către EurActiv.
Conform EurActiv, riscurile pentru focoasele nucleare americane de la Incirlik au mai fost legate şi de proximitatea războiului din Siria şi de numeroasele atacuri teroriste care au avut loc în Turcia în ultimele luni, unele atribuite de Ankara Statului Islamic, altele PKK.
Potrivit practicii ce datează din vremea Războiului Rece, scurgeri de informaţii referitoare la prezenţa de arme nucleare americane pe sol european nu au fost confirmate niciodată în mod oficial. Cu toate acestea, este de notorietate publică faptul că Belgia, Olanda, Germania şi Italia găzduiesc arme nucleare ale SUA.
Relaţiile dintre Washington şi Ankara s-au deteriorat după puciul eşuat din luna iulie, ajungând la cel mai scăzut nivel de când Turcia a aderat la NATO în 1952. Ankara susţine că guvernul american îl sprijină pe Fethullah Gülen, clericul exilat în SUA, acuzat că a orchestrat tentativa de puci. Turcia cere extrădarea lui Gülen, fiind de aşteptat ca subiectul să ocupe locul central în discuţiile ce vor avea loc cu ocazia vizitei vicepreşedintelui american Joe Biden în Turcia pe 24 august.
Arthur H. Hughes, ambasador american pensionat, scrie într-un material publicat miercuri tot de EurActiv că Gülen a primit, într-adevăr, asistenţă considerabilă din partea CIA. (agerpres.ro)
Read moreJohannis scade in noul sondaj Inscop, in topul personalitatilor de incredere
NationalUltimele stiri 23 iulie 2015 0
Președintele Klaus Iohannis conduce în topul încrederii românilor în personalitățile publice, fiind urmat de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, și ambasadorul României în SUA, George Maior, potrivit unui sondaj INSCOP transmis joi AGERPRES.
Conform cercetării, șeful statului se află pe un trend descendent ținând cont de faptul că 61,6% dintre respondenți au afirmat că au „încredere multă și foarte multă” în Klaus Iohannis, față de procentul de 65% pe care acesta îl obținuse în luna aprilie.
Potrivit sondajului, premierul Victor Ponta reușește să obțină cea de-a patra poziție în topul încrederii pe care românii o au în personalitățile publice.
Astfel, 61,6% dintre respondenții au spus că au încredere multă și foarte multă în președintele Klaus Iohannis (față de 65% în aprilie). Șeful statului este urmat în clasament de Mugur Isărescu cu 42,8 (față de 40,1% la măsurătoarea din aprilie). George Maior se clasează pe locul al treilea cu 27,6% dintre opțiuni (față de 24,8% în aprilie).
Pe locul al patrulea se situează premierul Victor Ponta, cu 21,7% din opțiunile de încredere multă și foarte multă (față de 24,4% în aprilie), iar cel de-al cincilea loc este ocupat de Sorin Oprescu, care se bucură de încrederea a 21,6% dintre respondenți (20,1% în aprilie). Urmează Mihai Răzvan Ungureanu cu 19,7% (față de 15% în aprilie).
Măsurat în premieră în Barometrul INSCOP-Adevărul, vicepremierul Gabriel Oprea cumulează 17,4% dintre opțiuni, iar ministrul Muncii Rovana Plumb, măsurată de asemenea în premieră, obține 11,2% din încrederea celor intervievați.
Cercetarea mai arată că încrederea românilor în cel de-al doilea om în stat, președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, scade — de la 17,1% în luna aprilie la 16% în iulie.
Gabriel Oprea este urmat în clasament de Cătălin Predoiu cu 16,8% (15,7% în aprilie), Mircea Geoană cu 16,1% (15,8% în aprilie), Călin Popescu Tăriceanu cu 16% (17,1% în aprilie), Traian Băsescu — 15% (15,6% în aprilie), Alina Gorghiu — 15% (13,5% în aprilie), Monica Macovei — 14,4% (15,3% în aprilie), Rovana Plumb, măsurată în premieră, — 11,2%, Vasile Blaga — 10,9% (8,4% în aprilie). Sub 10% încredere au obținut Liviu Dragnea — 9,2%, în creștere față de luna aprilie când avea 7,9%, Ion Iliescu — 9% (10,4% în aprilie), Elena Udrea — 5,1% (4,1% în aprilie), Laszlo Tokes — 2,5% (3,2% în aprilie). Ultima poziție în topul încrederii în personalitățile publice este ocupată de Kelemen Hunor — 2,3% față de 3,8% în aprilie.
Sondajul a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul în perioada 9 — 14 iulie 2015, iar volumul eșantionului a fost de 1.075 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de plus/minus 3%, la un grad de încredere de 95%. Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenților.
Read more