Proiectul câştigător va fi recompensat cu suma de 100.000 de dolari.
Cercetătorii din domeniul ştiinţelor neurologice încearcă să găsească noi metode prin intermediul cărora să poată conserva creierul uman, pentru a-l repune în funcţiune ulterior. În acest scop, specialiştii din cadrul Brain Preservation Foundation au lansat o competiţie de proiecte, menite să-i determine pe cercetători să vină cu propuneri privind prezervarea funcţiilor creierului uman pe o perioadă foarte mare de timp. Ideea câştigătoare va fi recompensată cu suma de 100.000 de dolari.
Fundaţia le propune oamenilor de ştiinţă să înceapă cu teste realizate pe animale, care pot fi adaptate mai apoi în cazul subiecţilor umani. La finalul acestor analize, competitorii vor trebui să demonstreze că au dezvoltat o tehnică chirurgicală eficientă, prin intermediul căreia creierul uman poate fi conservat pe o perioadă de cel puţin 100 de ani. Condiţiile principale pe care le pun organizatorii se referă la faptul că participanţii trebuie să folosească pentru studiile lor tehnica de imagistică microscopică disponibilă în momentul de faţă, iar, prin rezultatele pe care le obţin, să demonstreze că procesele neuronale de la nivelul materialului studiat nu au fost alterate.
Până acum, doar doi cercetători s-au înscris în competiţie: Shawn Mikula (Institutul pentru Cercetări Medicale din Heidelberg, Germania) şi compania americană specializată în cercetări de criobiologie, 21st Century Medicine. Mikula s-a prezentat la concurs cu o metodă de tratare chimică a creierelor şoarecilor. Pe de altă parte, americanii au venit cu o tehnică de prezervare criogenică a creierului, ce constă din infuzarea în celulele cerebrale a unui agent chimic fixativ, care previne formarea gheţii din timpul procesului de criogenizare. Compania speră că metoda va putea fi folosită în cazul creierelor iepurilor.
„Sunt sigur că, în viitor, transferul de informaţii de la nivelul materiei noastre cenuşii va fi disponibil pe cale virtuală. Mai mult decât atât, funcţiile organismului nostru vor putea fi transpuse în ţesuturi realizate integral din material sintetic. Acest lucru se va întâmpla de-abia după câteva sute de ani. Mai mult ca sigur că, până atunci, cei mai mulţi dintre noi nu vor mai exista”, a declarat Ken Hayworth, preşedintele Brain Preservation Foundation.
Sursa; DESCOPERA.RO
Read more
Se credea că liderul rus ar fi suferit în trecut de poliomelită sau chiar ar fi avut un atac cerebral.
Specialiştii în ştiinţe neurologice studiază de ceva vreme o particularitate a posturii pe care o afişează preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin. Observaţiile acestora au fost făcute asupra modului în care Putin se deplasează, ţinând braţul drept nemişcat, în timp ce braţul stâng îl balansează pe lângă corp. Această particularitate a determinat specialiştii să creadă că liderul rus ar fi suferit în trecut de poliomelită sau chiar ar fi avut un atac cerebral.
Se pare că Putin nu ar fi avut de suferit de pe urma acestor afecţiuni. O echipă de neurologi olandezi din cadrul Universităţii din Nijmegen au realizat un studiu prin care demonstrează că antrenamentul pe care l-a efectuat Putin pentru a deveni agent KGB ar fi determinat apariţia comportamentului bizar pe care acesta îl are în timpul mersului. Mai precis, cercetătorii susţin că Vladimir Putin îşi ţine braţul drept nemişcat, deoarece aşa a fost antrenat de ofiţerii KGB, pentru a fi pregătit întodeauna să folosească arma pe care o avea la îndemână.
În mod normal, ne balansăm braţele pe lângă corp în timpul mersului pentru a ne menţine echilibrul. Faptul că unii dintre noi îşi balansează un singur braţ este mai mult decât neobişnuit. Acest comportament, susţin neurologii, ar reprezenta, de fapt, un indicator al apariţiei maladiei Parkinson.
Observaţiile făcute de specialişti asupra modului în care se deplasează Putin au început să fie făcute încă din momentul în care acesta şi-a făcut intrarea în viaţa publică. Pe parcursul cercetărilor s-a constatat că postura afişată de liderul rus a rămas neschimbată în timp. Prin urmare, el nu prezintă simptome ale maladiei Parkinson, pentru că aceasta se manifestă treptat.
Analizând comportamentul preşedintelui rus, oamenii de ştiinţă olandezi au ajuns la concluzia că acesta se află într-o formă fizică de invidiat, dat fiind faptul că are 63 de ani. Aceasta nu este o noutate, deoarece Vladimir Putin este cunoscut pentru faptul că are un stil de viaţă foarte sănătos.
Sursa: descopera.ro
Foto: descopera.ro
Read more