Romania | Pagină 4 din 11

ROMANIA VA ACHIZITIONA INCA 12 AVIOANE DE LUPTA

National Ultimele stiri 22 februarie 2016 0

Ministrul Apărării, Mihnea Motoc, a declarat că România se pregăteşte achiziţioneze încă 12 avioane de luptă F-16 şi nici acestea nu vor fi noi, într-un interviu acordat pentru postul de radio Europa FM.

Licitaţia pentru achizitionarea avioanelor va avea loc anul viitor şi tot dintr-unul din statele membre.

”Urmărim să achiziționăm din excedentul disponibil al unor aliați aparatură care este în resurse, este performantă, este operațională. Nu pot să subscriu la etichetarea lor ca fiind de mâna a doua. Nu știm de unde le vom achiziționa. Deocamdată am lansat o cerere de informații de la toate țările aliate care au în dotare asemenea aparate, inclusiv de la SUA și cinci aliați europeni. Așteptăm răspunsurile lor să vedem în ce direcție ne putem duce.”

Primele avioane F-16 vândute de Portugalia României urmează să ajungă în țară în cursul lunii septembrie şi vor fi amplasate pe bazele aeriene din Câmpia Turzii, Fetești și Bacău.

Sursa: antena3.ro

IPP: 5% DIN DESEURI, VALORIFICATE LA NIVELUL TARII, ROMANIA PE ULTIMUL LOC IN UE

National Ultimele stiri 22 februarie 2016 0

Doar aproximativ 5% din deșeuri sunt valorificate la nivelul țării, fapt care plasează România pe ultimul loc în Uniunea Europeană, arată Institutul pentru Politici Publice într-un comunicat transmis luni AGERPRES.

„România și-a stabilit, în Strategia Națională de Dezvoltare a Deșeurilor 2014 — 2020, o țintă ambițioasă privind valorificarea prin reciclare a deșeurilor de ambalaje — 55% cotă de reciclare pe cele patru fracții (hârtie, sticlă, plastic și metal). Cu toate acestea, în prezent, la nivelul țării noastre sunt valorificate aproximativ 5% din deșeuri, conform datelor comunicate de autorități, cotă ce ne plasează pe ultimul loc în UE în materie de reciclare”, precizează sursa citată.

Potrivit IPP, pentru a atinge ținta stabilită, administrația locală împreună cu operatorul de salubritate ar trebui să implementeze, la nivelul fiecărei localități, o soluție de colectare selectivă, prin care cetățenii să fie încurajați să își sorteze deșeurile în cel puțin două recipiente, astfel încât gunoiul reciclabil să nu se mai amestece cu reziduurile organice.

„Acest proces este foarte în urmă, astfel că IPP, în parteneriat cu Fundația Terra Mileniul III și Liga Asociațiile de Proprietari Habitat, a implementat proiectul ‘Dezvoltarea durabilă a comunităților locale prin colectarea selectivă eficientă a deșeurilor’, cu scopul de a evalua toate soluțiile de implicare a cetățenilor în demersul de colectare selectivă. Obiectivul principal al proiectului vizează sprijinirea dezvoltării durabile, prin creșterea participării publice la procesul decizional privind designul sistemelor de colectare selectivă/ valorificare a deșeurilor din mediul urban și implicit creșterea gradului de colectare selectivă a deșeurilor. Proiectul este axat, în general, pe municipii, și în special pe zonele cu locuințe multiple (blocuri) unde colectarea și depozitarea separată a gunoiului reprezintă o problemă reală”, precizează comunicatul.

Pe platforma proiectului (http://www.ipp.ro/deseuri/), cetățenii pot afla situația curentă a reciclării deșeurilor în localitatea de domiciliu, precum și obligațiile pe care le au în gestionarea deșeurilor, conform legilor în vigoare. „Totodată, cetățenii pot alege, pentru municipiul în care locuiesc, una dintre cele trei variante propuse de colectare selectivă a deșeurilor. Metoda preferată de colectare separată a deșeurilor poate fi votată de cetățeni accesândhttp://www.ipp.ro/deseuri/4-0-vot-fara-selectie„, informează IPP.

„Valorificarea deșeurilor are implicații relevante asupra bunului mers al unei societăți, determinând fenomene majore, precum crearea de locuri de muncă, sporirea prosperității acelei societăți, sporirea veniturilor la bugetul de stat și nu în ultimul rând — cel mai important — protejarea mediului înconjurător. Principiul dezvoltării durabile pune un accent fundamental asupra protejării mediului, respectiv reciclării produselor”, se mai arată în comunicat.

Sursa: agerpres.ro

FINANTE: ROMANIA A ATRAS 1,25 MILIARDE DE EURO DE PE PIETELE EXTERNE LA MINIME ISTORICE DE COST

Economie Ultimele stiri 19 februarie 2016 0

România a atras 1,25 miliarde de euro de pe piețele externe de capital, prin redeschiderea celor două tranșe de obligațiuni în euro emise în octombrie 2015, la minime istorice de cost, informează, vineri, Ministerul Finanțelor Publice

Din suma totală împrumutată, 750 de milioane de euro au maturitate de 10 ani și 500 de milioane de euro cu maturitate de 20 de ani.

Emisiunea a fost suprasubscrisă de aproape două ori.
Suma a fost obținută la randamente în scădere: de la 2,845% la 2,55% pentru tranșa de 10 ani și de la 3,93% la 3,90% pentru tranșa de 20 ani.

‘Tranzacția reconfirmă percepția foarte bună și încrederea investitorilor în economia românească într-un context volatil de piață, caracterizat de multe incertitudini. Pe fondul unei cereri semnificative, randamentele aferente titlurilor de stat sunt în scădere atât pentru titlurile de stat emise pe piața internă, cât și pentru cele emise pe piețele externe. Aceste evoluții conduc la reducerea costurilor aferente datoriei guvernamentale odată cu extinderea maturității portofoliului de datorie”, a declarat ministrul Finanțelor Publice, Anca Dragu.

Oferta totală a cumulat 2,3 miliarde euro provenind din 220 de ordine.

Potrivit Ministerului Finanțelor Publice, baza investițională a tranzacției a fost diversificată atât din punct de vedere geografic, cât și al tipurilor de investitori pentru ambele tranșe.

Pentru tranșa cu scadența în 2025 distribuția geografică a fost următoarea: România (23%), Marea Britanie (19%), SUA (14%), Polonia și alte țări din Centrul și Estul Europei (14%), Benelux (9%), Germania și Austria (8%), Italia (5%), Asia și Orientul Mijlociu (3%), Scandinavia (3%), alte țări (2%). În privința tipurilor de investitori, managerii de fonduri au predominat (60%), fiind urmați de bănci și bănci private (22%), fonduri de pensii și societăți de asigurare (11%), bănci centrale (5%) și alții (2%).

În tranșa scadentă în 2035, distribuția geografică a fost puțin diferită, cererea investitorilor din Germania și Austria fiind cea mai mare (22%), urmată de cea a investitorilor din Marea Britanie (18%), SUA (18%), România (17%), Benelux (7%), Franța (5%), alte țări din Europa (10%), Scandinavia (2%), Asia și alte țări (1%). Cererea a venit predominant din partea managerilor de fonduri (56%), urmați de fondurile de pensii și asigurători (23%), bănci și bănci private (15%), bănci centrale (2%) și alții (4%).

‘În urma acestor redeschideri, lichiditatea ambelor tranșe a crescut considerabil, situându-se la 2 miliarde de euro în cazul emisiunii de euroobligațiuni scadente în anul 2025 și la 1,25 miliarde de lei în cazul emisiunii de euroobligațiuni scadente în anul 2035. Aceste redeschideri fac parte din planul de finanțare externă aferent anului 2016, încadrându-se în obiectivele strategiei de administrare a datoriei publice, prin extinderea maturității medii a portofoliului de datorie guvernamentală în vederea reducerii riscului de refinanțare’, se mai arată în comunicatul citat.

Emisiunea a fost administrată de catre Citigroup Inc, HSBC Bank PLC, Raiffeisen Bank International AG și UniCredit SpA.
România intenționează să atragă 3 miliarde de euro de pe piețele internaționale în 2016. Țara beneficiază de un rating ”Baa3” din partea Moody’s și de un calificativ ”BBB minus” de la Standard & Poor’s și Fitch.

Sursa: agerpres.ro

LUKOIL ESTE INTERESAT SA PREIA O PARTICIPATIE MAJORITARA LA BASHNEFT

Economie Ultimele stiri 17 februarie 2016 0

Directorul general Lukoil, Vagit Alekperov, a declarat marți că grupul petrolier rus este interesat să participe la privatizarea rivalului Bashneft și să preia o participație majoritară la această companie, dar că nu a înaintat încă o ofertă oficială Guvernului rus, informează Itar Tass.

Guvernul rus intenționează să relanseze procesul de privatizare pentru a acoperi un deficit bugetar provocat de scăderea prețului petrolului și sancțiunile internaționale impuse Moscovei din cauza rolului său în criza din Ucraina. Statul rus deține 75% din acțiunile Bashneft și potrivit unor surse guvernamentale analizează în prezent dacă să vândă un pachet majoritar de pese 50% acțiuni sau să limiteze vânzarea la un pachet mai modest de 25% care să fie listat pe bursă.

‘Nu am făcut încă o propunere oficială Guvernului pentru că nu au fost stabilite condițiile de privatizare. Suntem gata să participăm și suntem interesați să preluăm un pachet majoritar de acțiuni’, a spus Vagit Alekperov, adăugând că tranzacția se va putea derula numai prin plata în numerar, fără a utiliza acțiuni Lukoil.

În schimb, președintele republicii Bashkortostan, Rustem Khamitov, a precizat că aceasta nu își va vinde acțiunile pe care le deține la compania petrolieră Bashneft. ‘În ultimele două săptămâni am fost întrebat despre o posibilă vânzare a Bashneft. În ceea ce privește pachetul nostru de 25% plus o acțiune, poziția noastră este să nu vindem’, a precizat Rustem Khamitov.

Înființată în anul 1932, Bashneft operează în peste 20 de regiuni din Rusia și străinătate. Agenția de gestionare a proprietății statului din Rusia deține 50,08% din acțiunile Bashneft iar Guvernul Republicii Bashkortostan are o participație de 25% plus o acțiune. Potrivit rezultatelor preliminare pe 2015, Bashneft a avut o producție de 19,92 milioane tone de petrol, ceea ce o plasează pe locul șase în topul companiilor petroliere rusești.

În România, Lukoil se află pe locul al treilea pe piața distribuției de carburanți, cu un lanț de 301 de benzinării. De asemenea, compania gestionează nouă depozite de carburanți. În cadrul operațiunilor din România ale Lukoil lucrează circa 3.500 de angajați, din care 2.500 pe platforma de la Petrotel.

Sursa: agerpres.ro

DEFICITUL DE CONT CURENT, PLUS 156% IN 2015

Economie Ultimele stiri 12 februarie 2016 0

Deficitul de cont curent a crescut anul trecut cu 156%, la peste 1,7 miliarde euro.

În plus, investiţiile străine directe s-au ridicat la 3,03 miliarde euro, cifră cu 25,3% mai mare decât în 2014, potrivit unui comunicat de presă al Băncii Naţionale a României (BNR) remis, vineri, Agerpres.

“Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 3.035 milioane euro (comparativ cu 2.421 milioane euro în anul 2014), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au înregistrat 3.340 milioane euro (comparativ cu 2.846 milioane euro), iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 305 milioane euro (comparativ cu 425 milioane euro)”, informează BNR.

În perioada ianuarie – decembrie 2015, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 1,758 miliarde euro, în urcare cu 156%, comparativ cu 686 milioane euro în anul 2014, pe fondul majorării deficitului balanţei veniturilor primare (cu 1,830 miliarde euro) şi al balanţei bunurilor (cu 1.430 miliarde euro), compensate parţial de majorarea excedentului veniturilor secundare (cu 1.187 miliarde euro) şi al serviciilor (cu 1.001 miliarde euro).

:Sursa: evz.ro

ROMANIA A CONSEMNAT ANUL TRECUT O CRESTERE ECONOMICA DE 3,7%

Economie Ultimele stiri 12 februarie 2016 0

România a înregistrat anul trecut o creștere economică de 3,7% față de 2014, peste estimările Comisiei Europene, care prognoza în toamnă un avans de 3,5%.

Potrivit estimărilor „semnal” publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS), Produsul Intern Brut al României a crescut cu 3,7% în 2015, pe serie brută, comparativ cu anul precedent.

Comparativ cu trimestrul III 2015, PIB-ul în trimestrul IV 2015 a crescut, în termeni reali, cu 1,1%. Raportat la același trimestru din anul 2014, Produsul Intern Brut a înregistrat o creștere cu 3,7% pe seria brută și de 3,8% pe seria ajustată sezonier.

INS precizează că seria ajustată sezonier a Produsului Intern Brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a revizuirii seriilor brute ale PIB trimestrial pentru anii 2012 — 2014 în vederea reconcilierii cu datele anuale (2012 și 2013 — varianta definitivă, 2014 — varianta semi-definitivă) și a includerii estimărilor pentru trimestrul IV 2015, fiind modificată față de varianta publicată pe 15 ianuarie 2016.

„Ca urmare a revizuirii seriei brute a PIB trimestrial pentru anii 2012-2014 în vederea reconcilierii cu datele anuale (2012 și 2013 — varianta definitivă, 2014 — varianta semi-definitivă) și a includerii estimării Produsului Intern Brut pentru trimestrul IV 2015 în seria trimestrială, seria ajustată sezonier a fost recalculată, indicii de volum fiind revizuiți față de a doua variantă provizorie a Produsului Intern Brut pentru trimestrul III 2015, publicată în comunicatul de presă nr. 21 din 15 ianuarie 2016. Astfel: rezultatele trimestrului I 2015, comparativ cu trimestrul IV 2014, au fost revizuite de la 101,4% la 101,3%; rezultatele trimestrului II 2015, comparativ cu trimestrul I 2015, au fost revizuite de la 100,0% la 99,8%; rezultatele trimestrului III 2015, comparativ cu trimestrul II 2015, au fost revizuite de la 101,4% la 101,5%”, explică INS.

Potrivit sursei citate, seriile ajustate sezonier se recalculează trimestrial ca urmare a modificării modelelor adoptate, a numărului de regresori folosiți, a modificării seriilor brute și a numărului de observații disponibile.

Sursa: agerpres.ro

5,3 MILIARDE DE EURO, NOUL RECORD AL IMPORTURILOR DE MANCARE PE CARE ROMANIA L-A ATINS IN 2015

Ultimele stiri 11 februarie 2016 0

Anul agricol slab, combinat cu o creştere accelerată a cererii pe fondul scăderii TVA şi al ieftinirii alimentelor, a umflat importurile de mâncare până peste pragul istoric de 5 miliarde de euro. La export predomină produsele agroalimentare brute, la import – preparatele.

Cu tot potenţialul său agricol, care arată că ar putea hrăni din producţia locală 50 (după unele surse chiar 80) de milioane de persoane, România a importat anul trecut mâncare în valoare totală de 5,3 miliarde de euro, acesta fiind un nou record istoric. Cauze: pe lângă mai vechile metehne ale agriculturii, în 2015 s-a adăugat şi o creştere furibundă a cererii de alimente, după ce TVA la această categorie a scăzut de la 24% la 9%, iar preţurile au scăzut proporţional.

Cererea internă, tot mai greu de acoperit

Două cifre ne arată ce s-a întâmplat în 2015: afacerile industriei alimentare (deci la nivelul producătorilor) au crescut cu 3,8%, în timp ce vânzările de alimente au crescut cu 19,1%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).

De unde a venit diferenţa dintre producţia locală şi cantităţile vândute la raft? Din importuri, desigur.

Adăugaţi aici şi binecunoscutele probleme din agricultură, care ar trebui să fie principalul furnizor al industriei alimentare, dar şi al comercianţilor: insuficienţa capacităţilor de irigare (care în 2015 a dus la compromiterea a peste 25% din recoltă, din cauza secetei), insuficienţa capacităţilor de depozitare şi nivelul extrem de scăzut al productivităţii sectorului.

Rezultatul: în 2015 a fost atins un nou record istoric al importurilor de produse agroalimentare, totalul crescând la 5,3 miliarde de euro după ce în 2014 fusese de 4,5 miliarde de euro.

Pragul de 4 miliarde de euro fusese trecut în 2011, un alt an agricol nefavorabil.

Sursa: agrointel.ro

BNR A MODIFICAT PROGNOZA DE INFLATIE IN SUS, LA 1,4%, PENTRU FINALUL ACESTUI AN

Economie Ultimele stiri 9 februarie 2016 0

Banca Națională a României (BNR) a modificat la 1,4% rata inflației pentru finalul acestui an, în creștere cu 0,3 puncte procentuale față de prognoza anterioară, de 1,1%, conform datelor prezentate marți de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, într-o conferință de presă.

Pentru 2017, BNR a prognozat o inflație de 3,4%. Ținta băncii centrale este de 2,5%.

„Proiecția indicelui prețurilor de consum (IPC) ne arată două lucruri: că perioada de inflație negativă este tranzitorie și rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui prețurilor de consum este prognozată la 1,4% la sfâșitul anului 2016 și se iese, deci, din inflația negativă, și la 3,4%, adică aproape de limita superioară a intervalului pe care îl țintim în ultima parte a anului 2017”, a spus Isărescu.

El a precizat că traiectoria ratei inflației IPC este afectată substanțial de măsurile fiscale care au vizat reducerea succesivă a impozitelor indirecte.

„Am mai calculat și impactul de runda I a reducerii cotei TVA. În această situație, acesta este un calcul cu un anumit grad de probabilitate; rata inflației ar atinge 3,3% în 2016 și 3,7% în 2017. Și trecutul și traiectoria ratei inflației IPC este afectată substanțial de măsurile fiscale care au privit reducerea succesivă a impozitelor indirecte și noi, ca instituție care urmărește stabilitatea prețurilor, dorim să subliniem caracterul tranzitoriu al acestei perioade de inflație negativă. Pe de altă parte, preocuparea noastră este de a păstra inflația în ecartul pe care ni l-am stabilit, de a da încredere că stabilitatea prețurilor să rămână și a stimula pe această bază o creștere economică de durată, sustenabilă, în România”, a precizat oficialul BNR.

Consiliul de Administrație al BNR a analizat și aprobat, în ședința din 5 februarie, Raportul trimestrial asupra inflației.

‘Noua prognoză trimestrială reconfirmă perspectiva adâncirii inflației în teritoriu negativ în primele cinci luni ale anului 2016, ca efect al scăderii cotei standard TVA și a altor impozite indirecte. Totodată, se anticipează revenirea la începutul anului 2017 și rămânerea ulterioară a ratei anuale a inflației în interiorul intervalului țintei. Această evoluție are ca explicație epuizarea impactului dezinflaționist tranzitoriu al reducerii cotei standard a TVA, relaxarea conduitei politicii fiscale și creșterea costurilor unitare cu salariile. Reducerea succesivă a impozitelor indirecte implementate în perioada 2015-2017 determină volatilitatea ratei inflației în intervalul prognozat’, se arată într-un comunicat al BNR.

Potrivit acestuia, inflația s-a menținut în teritoriu negativ la finalul anului 2015, în linie cu prognoza. Factorul principal al acestei evoluții a fost aplicarea, începând cu luna iunie, a cotei reduse de TVA la toate alimentele, băuturile nealcoolice și serviciile de alimentație publică.

Rata anuală a inflației s-a situat în luna decembrie 2015 la—0,9%, față de—1,1% în luna noiembrie și—1,87%, nivelul minim consemnat în luna august.

‘Această creștere s-a datorat efectelor de bază asociate evoluției prețului combustibililor, accelerării creșterii prețurilor la tutun, precum și influențelor restrângerii mai alerte a deficitului de cerere agregată și ale relativei deprecieri a monedei naționale. În absența măsurii privind extinderea cotei reduse a TVA, rata anuală a inflației s-ar fi plasat la finele anului aproape de 2%, nivel aflat în interiorul intervalului de variație al țintei de inflație (2,5 la sută +/-1 punct procentual)’, se menționează în comunicatul BNR.

Sursa: agerpres.ro

România și Marea Britanie vor coopera în domeniul reformei administrației publice

National Ultimele stiri 5 februarie 2016 0

Viceprim-ministrul Vasile Dîncu, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice, și Matthew Hancock, șeful Aparatului de lucru al Guvernului britanic, au semnat joi, 04 februarie a.c.

un Memorandum de Înțelegere privind cooperarea în domeniul reformei administrației publice ce are ca obiectiv întărirea și promovarea cooperării bilaterale în ceea ce privește administrația publică și guvernanța.

Principalele domenii de cooperare ce fac obiectul memorandumului sunt creșterea eficienței personalului din administrația publică și a proceselor guvernamentale, schimbul de bune practici de guvernanță în domeniul administrației publice, reducerea birocrației în livrarea serviciilor publice, crearea și dezvoltarea de competențe ale funcționarului public, colaborarea în cadrul strategiilor de promovare a eticii la nivel guvernamental și managementul performanței.

„Am avut o primă discuție cu delegația venită din partea Cabinetului domnului David Cameron, am avut o scurtă analiză a situației și a priorităților noastre, am semnat un Memorandum de înțelegere pentru o colaborare viitoare. Se referă la schimburi de experți, la a câștiga din programe comune de pregătire a funcționarilor publici din România. Vrem să învățăm din experiența reformei continue pe care trebuie să o facă toate țările, dar cazul Marii Britanii este unul relevant pentru noi”, a afirmat Vasile Dîncu. Viceprim-ministrul a accentuat faptul că România vrea să învețe cum„putem reda demnitatea funcționarului public”, cu accent pe schimbarea mentalității privind administraţia publică, prin transparenţă şi comunicare.

„Este o mare plăcere să mă aflu aici, să începem un program de lucru și colaborare pe termen lung în direcția îmbunătățirii administrației publice atât în Marea Britanie, cât și în România, prin înțelegeri comune, prin schimb de lecții învățate, practic învățând fiecare despre țara celuilalt și despre reformele pe care le-am făcut și le facem cu toții„, a subliniat Matthew Hancock. Șeful Aparatului de lucru al Guvernului britanic a precizat că este foarte impresionat de hotărârea Guvernului României de a face progrese în acest sens.

„Vrem să învățăm din sistemul de descentralizare, din modalitatea de pregătire continuă a funcționarilor publici (…) Sunt sigur că noi o să învățăm foarte multe din această experiență, dar sperăm că va deveni interesantă și pentru prietenii noștri din Marea Britanie„, a mai precizat Vasile Dâncu subliniind că, „în zilele următoare, înțelegerea se va concretiza într-un plan de acțiune cu activități și termene clare”.

ROMANIA ARE CEA MAI MARE CRESTERE A COMERTULUI CU AMANUNTUL DIN UE PE LUNA DECEMBRIE

Economie Ultimele stiri 3 februarie 2016 0

Volumul comerțului cu amănuntul din România a crescut cu 14,3% în luna decembrie a anului trecut, înregistrând cel mai semnificativ avans din Uniunea Europeană, conform datelor prezentate de Oficiului European de Statistică, preluate de agerpres.ro.

Comerțul cu amănuntul a crescut cu 2% în Uniunea Europeană în luna decembrie a anului precedent, iar în zona euro avansul a fost de 1,4%. Vânzările de produse non-alimentare s-au majorat cu 2,3%, iar vânzările de alimente, băuturi și țigări au crescut cu 1,5%. Pe de altă parte, vânzările de combustibil auto au înregistrat un avans de 0,1%.

România se află pe primul loc în topul creșterilor, cu 14,3%, pe când Irlanda a înregistrat majorări de 6,1%, Estonia de 5,8%, iar Polonia de 5,5%. Singurele scăderi le-au avut Portugalia, de 1,3%, Belgia, de 1,2%,și Danemarca, minus 0,3%.

Sursa: b1.ro