ROMANIA PE FACEBOOK. CATE MILIOANE DE PERSOANE AU CONTURI PE RETEAUA DE SOCIALIZARE
NationalUltimele stiri 7 iulie 2016 0
Regiunea Muntenia se află în topul cu cei mai mulți utilizatori români de Facebook, respectiv 2,834 milioane de persoane, urmată la mare distanță de regiunea Transilvania, cu 1,401 milioane de utilizatori, și de regiunea Moldova, cu 965.560 de conturi, arată datele contorizate de portalul Facebrands.ro, serviciul de monitorizare a paginilor românești create pe rețeaua de socializare.
La nivel regional, din totalul celor 8,5 milioane de utilizatori Facebook, 38,12 % dintre utilizatori care și-au setat orașul sunt localizați în Muntenia, 18,5% în Transilvania, 12,99% în Moldova și 8,36% în Oltenia.
De asemenea, la nivel național, statistica arată că 50,41% din totalul celor care au cont Facebook sunt femei, față de 49,59% bărbați. Totuși, pe regiuni aceste cifre variază, în Transilvania înregistrându-se cel mai mare procent de femei pe Facebook (51,1%) și cel mai mic al bărbaților (48,89%), iar în Oltenia cel mai mic procent al femeilor (46,6%), respectiv cel mai mare al bărbaților.
Sursa: antena3.ro
Read moreINS: SUPRAFATA FONDULUI FORESTIER A CRESCUT CU 0,16% IN 2015, PANA LA 6,555 MILIOANE HECTARE
EconomieUltimele stiri 31 mai 2016 0
Suprafața fondului forestier național a înregistrat, în 2015, o creștere cu 10.534 hectare (0,16%), comparativ cu anul 2014, până la 6,555 milioane hectare, pădurile ocupând circa 6,398 milioane hectare, respectiv 97,6% din fondul forestier național, potrivit datelor publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS).
Această creștere se datorează în principal unor reamenajări de pășuni împădurite și introducerii în fondul forestier a terenurilor degradate și a terenurilor neîmpădurite, stabilite în condițiile legale pentru a fi împădurite.
Potrivit datelor INS, suprafața regenerată a pădurilor a scăzut cu 2,6% (755 ha), de la 29.505 hectare în 2014, la 28.750 hectare în 2015.
Distribuția fondului forestier pe regiuni de dezvoltare indică o concentrare într-o proporție însemnată a acestuia în regiunile de dezvoltare Centru (19,3% din totalul fondului forestier) și Nord-Est (18,3%), urmate de regiunile de dezvoltare Vest (16,1%), Nord-Vest (15,1%), Sud-Vest-Oltenia (12,4%), Sus-Muntenia (10,0%), Sud-Est (8,4%) și București-Ilfov (0,4%).
De asemenea, cele mai mari suprafețe pe care s-au realizat lucrări de regenerare a pădurilor s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare Nord-Est (23,3% din suprafața regenerată) respectiv Centru (18,6%), urmate de regiunile de dezvoltare Sud-Est (14,1%), Vest (13,3%), Nord-Vest (12,8%), Sud-Muntenia (10,1%), Sud-Vest Oltenia (7,2%) și Bucu
București—Ilfov (0,6%).
INS precizează că datele publicate sunt provizorii și periodic pot fi revizuite pe baza rectificărilor ce se efectuează de către structurile silvice.
Fondul forestier reprezintă totalitatea pădurilor, a terenurilor destinate împăduririi, a celor care servesc nevoilor de cultură, producție sau administrație silvică, a iazurilor, a albiilor pâraielor, a altor terenuri cu destinație forestieră, inclusiv cele neproductive, cuprinse în amenajamente silvice la data de 1 ianuarie 1990, inclusiv cu modificările de suprafață, conform operațiunilor de intrări-ieșiri efectuate în condițiile legii, indiferent de forma de proprietate.
Sursa: agerpres.ro
Read more
Schimbul între cromozomi sexuali umani are loc mai des decât se credea anterior.
„Studiul cromozomilor sexuali are influenţe asupra sănătăţii umane şi asupra încercării de a înţelege propria istorie”, a afirmat Melissa Wilson Sayres, de la Universitatea de Stat Arizona.
„Pentru mine, înţelegerea evoluţiei cromozomilor X şi Y este extrem de importantă, deoarece trebuie să înţelegem că există multiple variaţii în genetică ce influenţează determinarea sexului”, a adaugat Melissa Wilson Sayres.
Toată diversitatea umană ţine de cele 23 de perechi de cromozomi, care conţin estimativ un număr de 25.000 de gene.
Această informaţie din ADN este crucială, ea determină şi sexul viitorului copil. Ea este amestecată asemeni unui pachet de cărţi de joc, iar informaţia genetică de la mamă şi de la tată se combină într-un proces numit recombinare. Acest proces de recombinare face ca fiecare individ să fie unic şi irepetabil, până la ultima pereche de cromozomi sexuali.
Potrivit oamenilor de ştiinţă, recombinarea se produce peste tot, cu excepţia cromozomilor sexuali, unde depozitul genetic rămâne stabil, cu excepţia a două mici regiuni situate la vârfurile comozomilor X şi Y, regiuni denumite pseudoautosomal – PAR1 şi PAR2.
Echipa a folosit informaţiile complete din secvenţele de ADN ale cromozomilor X provenite de la 26 femei diferite, care nu aveau o relaţie de rudenie între ele.
Studiul, publicat în revista Genetics, a constatat că diversitatea genetică în regiunea numită PAR1, este mult mai mare decât în restul regiunilor din cromozomul X şi că diversitatea este, mai degrabă, controlată în regiunea PAR1, decât o fragmentare abruptă cum se credea anterior.
„Noi ştim că aspectele mari legate de gen sunt cu adevărat construite pe aşteptările societăţii, dar se pare că ideile noastre despre ceea ce este sexul, genetic vorbind, pot fi, de asemenea, determinate foarte puţin de consensul public”, notează autorii în studiul elaborat.
„Sexul are de a face cu faptul dacă se formează ovule şi spermă sau nu. Dar în acelaşi timp, sexul poate fi decuplat din cromozomii sexuali. Această limită neclară face acest lucru chiar mai dezordonat”, a adăugat Melissa Wilson Sayres.
Sursa: descopera.ro
Read more