Anul agricol slab, combinat cu o creştere accelerată a cererii pe fondul scăderii TVA şi al ieftinirii alimentelor, a umflat importurile de mâncare până peste pragul istoric de 5 miliarde de euro. La export predomină produsele agroalimentare brute, la import – preparatele.

Cu tot potenţialul său agricol, care arată că ar putea hrăni din producţia locală 50 (după unele surse chiar 80) de milioane de persoane, România a importat anul trecut mâncare în valoare totală de 5,3 miliarde de euro, acesta fiind un nou record istoric. Cauze: pe lângă mai vechile metehne ale agriculturii, în 2015 s-a adăugat şi o creştere furibundă a cererii de alimente, după ce TVA la această categorie a scăzut de la 24% la 9%, iar preţurile au scăzut proporţional.

Cererea internă, tot mai greu de acoperit

Două cifre ne arată ce s-a întâmplat în 2015: afacerile industriei alimentare (deci la nivelul producătorilor) au crescut cu 3,8%, în timp ce vânzările de alimente au crescut cu 19,1%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).

De unde a venit diferenţa dintre producţia locală şi cantităţile vândute la raft? Din importuri, desigur.

Adăugaţi aici şi binecunoscutele probleme din agricultură, care ar trebui să fie principalul furnizor al industriei alimentare, dar şi al comercianţilor: insuficienţa capacităţilor de irigare (care în 2015 a dus la compromiterea a peste 25% din recoltă, din cauza secetei), insuficienţa capacităţilor de depozitare şi nivelul extrem de scăzut al productivităţii sectorului.

Rezultatul: în 2015 a fost atins un nou record istoric al importurilor de produse agroalimentare, totalul crescând la 5,3 miliarde de euro după ce în 2014 fusese de 4,5 miliarde de euro.

Pragul de 4 miliarde de euro fusese trecut în 2011, un alt an agricol nefavorabil.

Sursa: agrointel.ro