Astronomii NASA au analizat noi imagini obţinute cu ajutorul navei spaţiale New Horizons.
În luna iulie a anului trecut, vehiculul spaţial New Horizons s-a aflat la cea mai mică distanţă de până acum: 12.472 km. De atunci şi până acum, la bordul navei proiectate de experţii NASA au fost realizate numeroase imagini, însă una dintre ele a atras, în mod special, atenţia lumii ştiinţifice.
Analizând cea mai recentă fotografie obţinută cu ajutorul lui New Horizons, astronomii au putut observa că pe suprafaţa planetei Pluto apare o cavitate în care s-ar putea afla nitrogen lichid îngheţat. ,,Este foarte probabil ca, în trecut, să fi existat pe Pluto o mare diversitate de substanţe lichide. În acest sens, noi credem că în imaginea de faţă ar putea fi, de fapt, un lac de nitrogen îngheţat”, susţine specialistul NASA, Alan Stern.
Dat fiind faptul că Pluto orbitează la o distanţă foarte mare faţă de Soare, pe suprafaţa acesteia temperatura medie nu depăşeşte cu mult nivelul de -230 de grade Celsius. Prin urmare, cum a fost posibilă topirea nitrogenului lichid din lacul descoperit de astronomii americani?
Experţii susţin că motivele principale îl reprezintă modul în care planeta îşi modifică unghiul de orbitare în jurul Soarelui, dar şi durata foarte mare de realizare a unei orbite complete şi anume 248 de ani. Din câte se pare, în timpul acestui proces, presiunea atmosferică de pe Pluto suferă schimbări bruşte, ce pot declanşa atingerea unor niveluri chiar şi de 20.000 de ori mai mari faţă de cel înregistrat în momentul de faţă.
Oamenii de ştiinţă americani menţionează că fenomenul care a dus la formarea lacului de hidrogen a avut loc în urmă cu peste 800.000 de ani. Atunci, axa planetei Pluto s-a înclinat la 103 grade.
Sursa: descopera.ro
Read more
PE TERRA CRESC TREI MII DE MILIARDE DE COPACI, INSA RATA TAIERILOR CRESTE IN RITM ALARMANT
NationalUltimele stiri 3 septembrie 2015 0
Pe Terra există peste trei trilioane de copaci, dar ei dispar într-un ritm alarmant din cauza activităților umane – sunt concluziile unei echipe de cercetători care a prezentat miercuri cea mai cuprinzătoare evaluare globală de până acum asupra copacilor de pe planetă, folosind inclusiv date obținute prin fotografii din satelit și estimări ale densității lor la nivelul solului din mai mult de 400.000 de locuri din întreaga lume, informează agenția Reuters.
Estimarea de 3,04 trilioane (trei mii de miliarde) de copaci — adică 422 pe locuitor al planetei — este de aproximativ opt ori mai mare decât precedenta estimare, de 400 de miliarde de copaci, care s-a bazat pe imagini din satelit, dar pe mai puține date de la nivelul solului.
Noile descoperiri nu înlătură totuși numeroasele motive de îngrijorare, oamenii înșiși fiind la originea problemei, scrie Reuters. Numărul de arbori a scăzut cu circa 46 la sută de la începutul civilizației umane și în fiecare an există o pierdere brută de 15 miliarde de copaci și o pierdere netă de 10 miliarde, a declarat Thomas Crowther, specialist în ecologie de la Yale University, care a condus studiul publicat în revista ‘Nature’.
„În prezent, există mai puțini copaci decât în orice moment de la începutul civilizației umane până acum, iar numărul lor este în continuă scădere într-un ritm alarmant”, a spus el. „În orice caz, amploarea acestor cifre subliniază pur și simplu necesitatea de a ne intensifica eforturile dacă vrem să începem să reparăm unele dintre aceste efecte la scară globală”, a atras atenția specialistul.
Crowther a declarat că o gamă largă de activități umane duc la dispariția pădurilor. Conversia istorică a terenurilor pentru agricultură a avut cel mai mare impact asupra pădurilor, iar dezvoltarea industrială și urbană au avut și ele efecte uriașe, a mai spus expertul.
Pe măsură ce populația crește la nivel mondial, poate crește și pierderea netă de copaci, a declarat cercetătorul Henry Glick de la Yale University.
„Copacii sunt unele dintre cele mai importante organisme de pe planetă”, a spus Crowther. „Ei oferă o gamă largă de servicii ecosistemice importante pentru oameni: stochează apă și substanțe nutritive, stabilizează solul, oferă un habitat pentru plante și animale, compensează efectele schimbărilor climatice prin absorbția dioxidului de carbon și generează oxigenul de care avem nevoie pentru a respira”, a enumerat specialistul.
Studiul a constatat că în timp ce cele mai mari densități de arbori se găsesc în regiunile sub-arctice din Rusia, Scandinavia și America de Nord, cele mai mari suprafețe împădurite se află la tropice, unde cresc aproximativ 43 la sută din totalul copacilor de pe planetă, notează Reuters.
Sursa: agerpres.ro
Read more