Comisia Europeană a demarat o anchetă oficială în legătură cu ajutoarele financiare de stat acordate către anumite companii private de transport aerian. Una dintre investigaţii vizează acordurile încheiate între Aeroportul “Traian Vuia” din Timişoara şi compania aeriană Wizz Air. Comisia pentru concurenţă are în atenţie contractul de marketing încheiat în 2008 de conducerea aeroportului cu compania low cost şi neplata unor taxe de aeroport în valoare de 2,6 milioane euro, precum şi reduceri suplimentare de 72 % până la 85 % la toate taxele de aeroport pentru aeronavele de mare capacitate.

Surse din Ministerul Transporturilor ne-au declarat că de 6 luni, autorităţile române nu au dat nici un fel de răspuns la solicitările prealabile ale Comisiei Europene pe acest subiect. Dacă se răspundea la timp, spun sursele, nu se ajungea la această situaţie. Alte surse, din cadrul aeroportului Timişoara, confirmă ceea ce Jurnalul Naţional a mai dezvăluit până acum: conform acestora miza era şi rămâne mutarea Wizz Air pe Aeroportul din Arad şi ulterior, fuzionarea aeroporturilor din Timişoara şi Arad, lucru cerut de către primarul Aradului, Gheorghe Falcă şi girat de către actualul ministru al transporturilor, Anca Boagiu.

Oficialii Comisiei Europene consideră că există suspiciuni privind un ajutor de stat mascat pentru compania aeriană Wizz Air.Comunicatul CE face referire directă la situaţia cel puţin neclară de la Timişoara. Acesta precizează că normele UE permit acordarea de ajutoare pentru înfiinţarea de rute noi sau pentru finanţarea unor servicii de interes economic general, dar nu permit acoperirea, pe o bază continuă, a pierderilor din exploatare. Acordurile încheiate între aeroportul din Timişoara şi Wizz Air ar putea conferi acestei companii aeriene un avantaj economic inechitabil faţă de concurenţii săi. Aceeaşi comisie şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că un astfel de tratament preferenţial ar putea avea drept efect scoaterea forţată de pe piaţă a unicului concurent, pe unele rute, al companiei Wizz Air.

Din punctul de vedere al managerilor de atunci ai aeroportului timişorean lucrurile stau chiar invers. Dan Idolu, cel care a semnat în 2008 în calitate de director al aeroportului, a declarat pentru Jurnalul Naţional că “având în vedere piaţa de aviaţie în scădere în 2009 şi previziunile pentru2010, în anul 2008 ne-am orientat spre zborurile de tip low-cost, cerute de către piaţă, în condiţiile în care traficul tradiţional era în scădere. Soluţia managerială era low-cost-ul. Mai mult, Orientările Comune ale UE din 2005 menţionează expres că aeroportul din Timişoara s-a comportat ca un operator economic privat.

Deci nu s-a subvenţionat nici o pierdere ci a fost o afacere de succes. La acel moment AIT a încheiat cu profit anii contabili 2007, 2008 şi 2009, lucru verificabil la ANAF. Au beneficiat şi pasagerii şi aeroportul”. Fostul director mai spune că după introducerea curselor low-cost, a avut loc o explozie a traficului chiar şi în condiţii de criză. “Faptul că un competitor, în acest caz Carpatair, a depus reclamaţie la CE, e dreptul lor. Dar acealaşi competitor deţinea în anul 2007 – 2008 o poziţie de monopol, cu o cotă de 65 la sută din piaţa de pasageri de pe aeroportul din Timişoara. Noi am deschis piaţa la concurenţă, cu tarife mai mici şi destinaţii diferite, precum Londra, Barcelona sau Madrid spre care nu zbura nimeni din Timişoara. E o acţiune de denigrare a concurenţei venită din partea Carpatair”, a mai declarat fostul director Dan Idolu. (sursa Jurnalul)