Europarlamentarul Iosif Matula consideră că absolvenții de studii superioare români sunt cel puțin la fel de competitivi pe piața muncii ca oricare dintre omologii lor din țările Uniunii Europene. „În decursul anilor, România a demonstrat că are resurse pentru a oferi Europei și lumii oameni de excepție. Dincolo de reperele binecunoscute, Paulescu, Coandă sau Eugen Ionesco, mă refer și la contribuția noastră actuală, modernă, cu oameni care sunt dați exemplu în industrie, economie și finanțe. Oameni proveniți din școala românească. Dacă am demonstrat că avem valori, trebuie ca valorile din școala românească să fie percepute și evaluate cu aceeași unitate de măsură ca și reprezentanții de frunte ai altor țări din Uniunea Europeană”, consideră Iosif Matula.
Declarația vine în contextul dezbaterii proiectului de raport privind contribuția instituțiilor europene la consolidarea procesului Bologna, organizată în Parlamentul European. Membrii comisiei au aprobat amendamentele depuse de europarlamentarul român, prin care acesta solicită o mai bună armonizare a standardelor academice la nivelul UE, pe lângă recunoașterea calificărilor sau promovarea mobilității studenților și personalului academic, subliniind nevoia de dezvoltare a unei abordări „multi-fonduri”, cu norme clare și eficiente, care să vină în întâmpinarea modelului viitor de finanțare al UE.
„România are o pepinieră excelentă în domeniul educațional. Studenții și, mai apoi, absolvenții români sunt foarte bine văzuți pe piața muncii din Uniunea Europeană. Susțin ideea că e nevoie de un număr suficient de locuri de practică pentru studenții români, pentru a-i pregăti pentru activitatea profesională ulterioară”, a mai afirmat Iosif Matula.
În luna aprilie 2012 va avea loc conferința ministerială a Procesului de la Bologna care se va desfășura la Bucureşti. În cadrul acestei reuniuni vor fi formulate noile angajamente pentru cei trei ani care ne separă de următoarea reuniune ministerială, astfel încât să fie promovate obiectivele Procesului de la Bologna în fiecare universitate și stat membru.
Read moreComisia pentru Cultură şi Educaţie din Parlamentul European a votat, de curând, amendamentele la mai multe proiecte de raport. La trei dintre acestea, europarlamentarul Iosif Matula a depus amendamente care au şi fost votate cu majoritate de voturi. Acestea au vizat, în principal, sistemul şcolilor europene, platforma europeană de combatere a sărăciei şi a excluziunii sociale şi o agendă pentru noi comptetenţe şi noi locuri de muncă.
În ceea ce priveşte sistemul şcolilor europene europarlamentarul arădean a depus un amendament prin care „atrage atenţia asupra necesităţii de a creşte compatibilitatea programei Şcolilor Europene cu sistemele naţionale de educaţie, în vederea facilitării reintegrării rapide a elevilor la întoarcerea în ţara de provenienţă”.
La Platforma europeană de combatere a sărăciei şi a excluziunii sociale Iosif Matula a atras atenţia asupra necesităţii de a elabora programe integrate adresate populaţiilor nomade, pentru a le facilita accesul la educaţie, sănătate şi asigurări sociale.
„În Uniunea Europeană, care se numără printre cele mai bogate regiuni ale lumii, există totuşi peste 80 de milioane de persoane expuse riscului sărăciei, printre care 20 de milioane de copii şi 8% din populaţia activă. Deşi combaterea sărăciei şi a excluziunii sociale reprezintă în esenţă o responsabilitate a guvernelor naţionale, Uniunea poate totuşi să joace un rol important în ceea ce priveşte sensibilizarea, coordonarea şi finanţarea”, afirmă Iosif Matula.
De asemenea, europarlamentarul arădean a ţinut să facă precizări şi pe marginea noilor comptetenţe şi a noilor locuri de muncă.
„Există în prezent peste 23 de milioane de şomeri în UE, ceea ce reprezintă 9,5% din populaţia activă, fapt care are implicaţii grave pentru creşterea economică şi asistenţa socială în Europa. Tot la fel de îngrijorătoare sunt şi dificultăţile întâmpinate de unii angajatori la recrutarea personalului, în special pentru posturi cu calificări înalte. Trebuie să oferim oamenilor stimulentele necesare pentru a-i ajuta să îşi actualizeze competenţele, să asocieze mai mult educaţia şi formarea profesională cu munca, să îşi dezvolte un amestec adecvat de aptitudini şi să anticipeze mai eficient care vor fi competenţele necesare în viitor”, a precizat acesta.
Read more