Schimbul între cromozomi sexuali umani are loc mai des decât se credea anterior.
„Studiul cromozomilor sexuali are influenţe asupra sănătăţii umane şi asupra încercării de a înţelege propria istorie”, a afirmat Melissa Wilson Sayres, de la Universitatea de Stat Arizona.
„Pentru mine, înţelegerea evoluţiei cromozomilor X şi Y este extrem de importantă, deoarece trebuie să înţelegem că există multiple variaţii în genetică ce influenţează determinarea sexului”, a adaugat Melissa Wilson Sayres.
Toată diversitatea umană ţine de cele 23 de perechi de cromozomi, care conţin estimativ un număr de 25.000 de gene.
Această informaţie din ADN este crucială, ea determină şi sexul viitorului copil. Ea este amestecată asemeni unui pachet de cărţi de joc, iar informaţia genetică de la mamă şi de la tată se combină într-un proces numit recombinare. Acest proces de recombinare face ca fiecare individ să fie unic şi irepetabil, până la ultima pereche de cromozomi sexuali.
Potrivit oamenilor de ştiinţă, recombinarea se produce peste tot, cu excepţia cromozomilor sexuali, unde depozitul genetic rămâne stabil, cu excepţia a două mici regiuni situate la vârfurile comozomilor X şi Y, regiuni denumite pseudoautosomal – PAR1 şi PAR2.
Echipa a folosit informaţiile complete din secvenţele de ADN ale cromozomilor X provenite de la 26 femei diferite, care nu aveau o relaţie de rudenie între ele.
Studiul, publicat în revista Genetics, a constatat că diversitatea genetică în regiunea numită PAR1, este mult mai mare decât în restul regiunilor din cromozomul X şi că diversitatea este, mai degrabă, controlată în regiunea PAR1, decât o fragmentare abruptă cum se credea anterior.
„Noi ştim că aspectele mari legate de gen sunt cu adevărat construite pe aşteptările societăţii, dar se pare că ideile noastre despre ceea ce este sexul, genetic vorbind, pot fi, de asemenea, determinate foarte puţin de consensul public”, notează autorii în studiul elaborat.
„Sexul are de a face cu faptul dacă se formează ovule şi spermă sau nu. Dar în acelaşi timp, sexul poate fi decuplat din cromozomii sexuali. Această limită neclară face acest lucru chiar mai dezordonat”, a adăugat Melissa Wilson Sayres.
Sursa: descopera.ro
Read more
Oamenii de ştiinţă din Elveţia şi Marea Britanie au realizat un studiu a cărei concluzie este că persoanele care sunt optimiste în general şi care cred că sunt sănătoase trăiesc mai mult decât oamenii pesimişti, care îşi fac griji din orice
Rezultatul acestei cercetări publicate în revista Psychological Science ar putea susţine ipoteza că diagnosticul fiziologic este mai eficient pentru predicţia duratei de viaţă decât mijloacele medicale, scrie One.ro.
S-a dovedit că persoanele care cred că sunt sănătoase trăiesc mai mult decât cele ale căror gânduri sumbre sunt preocupate de perspectiva duratei scurte a vieţii lor. Specialiştii consideră că o astfel de estimare optimistă a duratei de viaţă este chiar mai eficientă decât un stil de viaţă sănătos, cum ar fi renunţarea la fumat, a-ţi face prieteni sau alimentaţia.
Cu alte cuvinte, s-a descoperit că cel mai bun indicator al etalonului de viaţă este percepţia în legătură cu cât de sănătoasă se simte persoana respectivă. Concluzia studiului este că percepţia unei persoane asupra stării sale de sănătate ar trebui să fie luată în serios, potrivit One.ro.
Sursa: descopera.ro
Read more
Polenul, visul oricărei albine și coșmarul celor alergici, s-ar putea dovedi ingredientul care va transforma pentru totdeauna tehnologia bateriilor, mărind semnificativ eficiența acestor dispozitive care asigură funcționarea numeroaselor gadgeturi de care dispunem în prezent, conform unui material publicat de Live Science.
O echipă de cercetători de la Universitatea Purdue, din West Lafayette, Indiana, se afla în căutarea unor modalități de a obține baterii mai bune și a descoperit recent că granulele de polen, cu microstructura lor unică, pot fi folosite pentru a obține dispozitive mai eficiente de stocare a energiei.
Bateriile sunt alcătuite din trei părți: electrozi, un electrolit și un separator. Fiecare baterie are doi electrozi. Unul dintre ei este catodul — care se conectează la borna pozitivă a bateriei, iar celălalt este anodul care se conectează la borna negativă. Electrolitul face legătura dintre anod și catod, despărțite de separator, pentru a genera curent electric.
Oamenii de știință încearcă să îmbunătățească bateriile lithium-ion convenționale, tipul de baterii folosite pentru alimentarea telefoanelor, tabletelor și laptopurilor. O baterie lithium-ion are anodul din carbon — de obicei grafit — și catodul din oxid de litiu-cobalt. Electrolitul care face legătura între catod și anod este un lichid sau un gel care conține particule cu sarcină electrică (ioni). De obicei este obținut din săruri de litiu, conform lui Vilas Pol, coordonatorul noului studiu și profesor asociat la School of Chemical Engineering și School of Materials Engineering din cadrul Universității Purdue. Rolul separatorului este foarte simplu: trebuie să nu lase catodul și anodul să intre în contact pentru că s-ar produce un scurtcircuit.
În cadrul acestui studiu cercetătorii au observat că pot transforma polenul într-un anod cu o microstructură mai performantă decât grafitul, rezultând o baterie cu o capacitate mai mare de stocare. În cadrul studiului cercetătorii au transformat granulele de polen în carbon, la o temperatură de 600 de grade Celsius, într-un mediu de argon, gaz nobil care împiedică arderea completă a carbonului.
Apoi, granulele de carbon rezultate din acest proces au fost reîncălzite pentru a genera mai multe alveole goale în structura acestora, alveole care măresc capacitatea acestui material de a stoca energie. Cercetătorii au testat polen provenit de la albine (multifloral) și polen de papură, obținând rezultate mai bune de la polenul de papură care are o structură mai uniformă (polenul adunat de albine, provenit de la mai multe plante, are o structură mai puțin regulată).
Într-o etapă următoare a proiectului de a obține o baterie mai performantă, Vilas Pol și colegii săi vor căuta să obțină și un catod mai performant pentru a îmbunătăți și mai mult capacitatea de stocare a energiei pentru noile baterii. „Este doar începutul pentru o nouă generație de baterii”, a subliniat Vilas Pol.
Sursa: agerpres.ro
Read more
Deşi pantofii tăi pot părea curaţi, cercetătorii de la Universitatea din Arizona au constatat un adevăr şocant.
Oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Southampton au demarat în urmă cu zece ani nouă studii de amploare privind afecţiunile hepatice. La acestea au participat peste 500.000 de persoane de ambele sexe, cu vârste cuprinse între 25 şi 75 de ani. Rezultatul: cafeaua e cel mai bun inamic al cirozei.
Nu mai puţin de şase ţări europene au fost implicate în proiectul iniţiat de cercetătorii britanici. S-a descoperit că în cazul celor care consumau două căni de cafea pe zi, riscul apariţiei cirozei scădea cu peste 44%. Mai mult decât atât, ficatul lor se regenera mai rapid după excesele de alcool, metaboliza mai eficient şi era mai rezistent la infecţii de genul hepatitei C.
„Cafeaua este cel mai bun prieten al ficatului şi are un efect comparabil cu o listă lungă de medicamente homeopate. În plus, acţionează ca o platoşă în faţa atacului diferitelor toxine rezultate pe fondul oboselii, stresului sau consumului de alcool”, se arată în studiul publicat în Jurnalul de Farmacologie şi Alimentaţie, citat de Daily Mail.
Pe lângă cofeină, anti-oxidanţi, melanoide, cafestoli şi alte substanţe chimice benefice organismului pe care le conţine, cafeaua protejează sistemul nervos şi cardiovascular, scade riscul apariţiei fibrozei şi creşterii colesterolului. În cazul celor care nu consumau decât o cafea pe zi, s-a observat că numărul enzimelor procesate de ficat era simţitor mai redus decât la „cafegii” care consumau două.
O echipă de cercetători a descoperit în Kenya mai multe schelete care poartă urme de răni mortale, sugerând un „masacru în masă” acum 10.000 de ani, când omul preistoric nu era încă sedentar, relatează joi AFP.
„Aceste rămășițe umane dovedesc uciderea intenționată a unui mic grup de persoane în căutare de hrană. Ele aduc singura dovadă a unui eveniment sângeros în rândul vânătorilor-culegători din preistorie”, arată oamenii de știință într-un studiu apărut miercuri în revista britanică Nature.
„Nici în vis nu mi-am imaginat că vom găsi rămășițe de la cel mai vechi masacru înregistrat în istorie” la vânătorii-culegători, afirmă Marta Mirazon Lahr, antropolog la Universitatea din Cambridge (Marea Britanie), care a condus săpăturile arheologice.
Echipa a descoperit rămășițele a cel puțin 27 de persoane — bărbați, femei și copii — pe situl semideșertic Nataruk, în apropierea lacului Turkana din valea Riftului. În urmă cu 10.000 de ani, această zonă situată la marginea unei întinderi de apă, avea o faună abundentă, care atrăgea vânătorii-culegători în căutare de hrană. O parte din rămășițele umane, care au între 9.500 și 10.500 de ani, erau împrăștiate pe acest sit.
Arheologii și antropologii au mai dezgropat 12 schelete, mai mult sau mai puțin intacte, dintre care 10 prezintă leziuni traumatice mortale. „Patru dintre ele au răni care par a fi fost provocate de săgeți”, arată Lahr într-un videoclip difuzat de Nature. Alte patru schelete au urme de lovituri craniene — unul are chiar o lamă de obsidian rămasă în cap. Această rocă vulcanică era utilizată la confecționarea de arme și unelte de tăiere în epoca preistorică.
Alte schelete prezintă fracturi la picioare, mâini, coaste, tot atâtea elemente care indică răni de război.
„Am găsit și o femeie în poziția stând, cu mâinile încrucișate între membrele inferioare, cu picioarele tot încrucișate. Ne putem gândi că era legată când a murit. Era însărcinată”, spune antropologul. În cavitatea abdominală a scheletului s-au găsit rămășițele unui fetus între șase și nouă luni.
„Eu cred că este vorba despre o comunitate mică de oameni, în căutare de hrană, care a fost atacată pe neașteptate”, afirmă dna Lahr. Osemintele din Nataruk „sunt dovada că a existat un conflict între două grupuri de oameni, înainte ca acestea să devină sedentare și să existe sate și cimitire. Este un lucru unic”, adaugă ea.
Originile războiului continuă să fie un subiect de dezbatere între oamenii de știință, în lipsa unor elemente tangibile asupra relațiilor între diferite grupuri umane în trecutul îndepărtat. Cazuri foarte vechi de violență brutală fuseseră deja puse în evidență, dar nu se știa dacă incidentele se petrecuseră între doi indivizi sau implicau mai multe persoane, menționează cercetătoarea.
Sursa: agerpres.ro
Read more
Pune câteva felii de castraveţi, curăţă o portocală şi un grapefruit, adaugă puţină mentă într-un recipient cu apă şi ţi-ai făcut apa detoxifiantă, care elimină toxinele din corp. Cel puţin, aşa spun foarte mulţi oameni, inclusiv prezentatorul TV Dr. Mehmet Oz.
Prin urmare, ce face apa detoxifiantă atât de populară?
Nimic, spun oamenii de ştiinţă.
”Mai multă apă uşurează sarcina corpului de a elimina toxinele”, spune profesorul şi nutriţionistul Thomas Brenna, care adaugă că apa ar putea fi luată la fel de bine şi de la robinet.
Apa ajută la menţinerea ficatului şi a rinichilor într-o formă bună. Corpul se bazează pe ficat pentru a prelua toxinele din sânge şi pentru a le transforma în substanţe care pot fi eliminate prin urină, însă adăugarea castraveţilor sau a mentei nu adaugă vreun fel de beneficiu consumului de apă. Oamenii de ştiinţă afirmă că nu ştiu ce fel de toxine ar trebui să elimine apa detoxifiantă.
”Nimeni nu a explicat clar de ce toxine scăpăm”, spune cercetătorul Donald Hensrud. ”Oamenii vorbesc despre ea ca şi cum ar fi un mare compus de chimicale de care trebuie să scăpăm, iar eu nu înţeleg despre ce vorbesc”.
Acest lucru nu a oprit companiile să vândă sticle de apă alături de mesaje prin care promit că apa respectivă le va oferi detoxifierea dorită. Numeroase vedete au promovat şi ele apele detoxifiante despre care spun că ar ajuta la pierderea în greutate, scrie Statnews.com.
Experţii spun însă nu se ştie care ar fi beneficiile consumului apei cu arome. Cu toate că aceştia rămân sceptici în ceea ce priveşte laudele generale, apa detoxifiantă clar nu este dăunătoare. Mai mult decât atât, aceasta ar putea avea un beneficiu: apa simplă devine mai gustoasă, oamenii fiind mai tentaţi să o bea.
Sursa: descopera.ro
Read more
Astronomii au anunţat că au descoperit o nouă modalitate pentru a studia aştrii aflaţi la mare depărtare, metodă care ar putea ajuta la depistarea de planete care ar putea susţine viaţa.
Oamenii de ştiinţă afirmă că prin studierea variaţiilor strălucirii stelelor, vor fi în stare să efectueze măsuri mai precise în privinţa gravitaţiei de pe suprafaţa planetelor.
Astfel se va putea determina masa şi dimensiunea planetei studiate şi dacă există alte stele care se învârt în jur.
Tehnica actuală pentru măsurarea gravitaţiei de pe suprafaţa planetelor funcţionează doar pentru aştrii apropiaţi Pământului.
Sursa: descopera.ro
Read more
Un somn sănătos este foarte important și la fel de importantă este și durata somnului. Cine doarme prea mult își poate pune în pericol sănătatea. La fel ca alcoolul și fumatul, abuzul de somn poate avea un efect nefast asupra organismului – este concluzia la care au ajuns cercetători de la Universitatea din Sydney (Australia) într-un studiu publicat în revista PLOS Medicine.
Se știe deja că lipsa somnului poate duce la obezitate, tensiune arterială și multe alte afecțiuni, însă și prea mult somn este aproape la fel de nociv ca un lanț de insomnii. Cercetătorii australieni au arătat că mai mult de nouă ore de somn ar fi la fel de dăunătoare pentru corp ca fumatul și alcoolul.
Cercetătorii s-a bazat pe un vast studiu australian în cadrul căruia au fost analizate mecanismele sănătății generale pe măsura avansării în vârstă. Au fost observați circa 230.000 de voluntari, ale căror obiceiuri de viață — alcool, fumat, regim alimentar, sedentarism, durata somnului — au fost studiate pentru a înțelege mai bine anumite mecanisme, relatează metronews.fr. Oamenii de știință au constatat că persoanele care dormeau prea mult și nu făceau destulă mișcare prezentau riscuri să dezvolte boli precum diferite tipuri de cancer, diabet sau afecțiuni cardiovasculare, având prin urmare o speranță de viață mai mică.
În ceea ce privește studiile care se ocupă de obiceiurile de viață ale oamenilor, concluzia generală este în general aceeași: nu trebuie cumulați factori de risc, ci adoptat un mod de viață sănătos, cu un regim alimentar echilibrat și o activitate fizică practicată regulat. Somnul în sine nu este nociv, dar când o persoană doarme prea mult, este adesea simptomul unei conduite de viață cu acumularea mai multor factori de risc (sedentarism, abuz de alcool sau droguri, relații sociale absente etc.). Se pare că norma ideală este un somn de șapte-opt ore pe noapte, la care se poate ajunge dacă obiceiurile de viață, ambele în legătură, sunt sănătoase. O alimentație prea bogată sau săptămâni petrecute fără nicio activitate fizică pot avea repercusiuni asupra somnului, care și el favorizează apariția unor afecțiuni dacă acest aspect este neglijat.
Sursa: agerpres.ro
Read more
NASA a confirmat ca un asteroid urias va trece pe langa planeta noastra pe 31 octombrie, insa nu exista motive de ingrijorare, anunta oamenii de stiinta.
Meteoritul care calatoreste cu o viteza de aproximativ 125.000 de kilometri pe ora se va apropia la 500.000 de kilometri de Pamant. Va fi cel mai periculos corp ceresc care se apropie la o distanta atat de mica de Terra din 2006 si pana acum.
Asteroidul cu un diametru cuprins intre 280 si 620 de metri a fost observat de oamenii de stiinta in urma cu doua saptamani si a fost incadrat drept „obiect cu potential de hazard”.
Pentru ca orbita meteoritului nu este una stabila, traseul acestuia nu a putut fi anticipat de oamenii de stiinta, insa nu exista sanse ca acesta sa loveasca Pamantul, relatează stirileprotv.ro
Pasionatii de astronomie ii vor putea urmari traiectoria in seara de Halloween doar cu ajutorul unui telescop.
Sursa: psnews.ro
Read more