News Arad

Stiri si reportaje din judetul Arad

Adrian Todor: PNL insistă cu vânzarea la bucată a ultimelor companii de stat

Deși invocă un caz la unei firme de stat aflată în insolvență, miza reală urmărită de PNL prin modificarea legii care interzice înstrăinarea companiilor de stat este cea anunțată imediat după venirea la guvernare: vânzarea companiilor profitabile din energie (Hidroelectrica) și sistemul bancar (CEC, Eximbank).

„PNL insistă cu demersul anti-patriotic de a modifica legi care interzic Guvernului să activele companiilor de stat în plină criză pandemică, pe prețuri de nimic. Pentru a justifica această devalizare a avuției statului român, PNL invocă anumite situații particulare privind unele companii de stat aflate în insolvență. Se invocă în mod fals necesitatea vânzării unei companii de stat către o altă companie de stat, ceea ce nu ar diminua în niciun fel participațiunile totale ale statului.

Este doar un paravan în spatele căruia Guvernul încearcă să-și creeze o cale legală pentru a putea vinde marile companii pe care a anunțat că vrea să le vândă încă de la începutul guvernării. Miza adevărată pe care o urmărește Guvernul PNL este de a vinde perlele avuției naționale, companiile strategice ca Hidroelectrica și Romgaz, dar și băncile românești în care statul a investit masiv în ultimii ani – CEC și Exim Bank“, susține deputatul de Arad Adrian Todor.

Read more
HIDROELECTRICA A IESIT DIN INSOLVENTA

Tribunalul București a decis astăzi ieșirea Hidroelectrica, cel mai mare producător român de electricitate, din insolvență.

„Decizia nu este definitivă, dar este executorie”, a declarat, pentru Agerpres, Remus Borza, administratorul judiciar al companiei.

Hidroelectrica se afla în insolvență din februarie 2014, pentru a doua oară. Compania a mai fost anterior în procedură de reorganizare judiciară în perioada iunie 2012 – iunie 2013.

Cea mai importantă măsură din perioada insolvenței a fost rezilierea celor 11 contracte bilaterale încheiate direct cu mai mulți traderi de energie și consumatori finali, așa-numiții băieți deștepți: Energy Holding, Alpiq Romindustries, Alpiq Romenergie, Energy Financing Team, Alro Slatina, ArcelorMittal Galați, Electromagnetica, Electrocarbon, Euro-Pec, Elsid, Luxten.

Contractele bilaterale pe termen lung, majoritatea încheiate în 2004, au adus companiei Hidroelectrica prejudicii de peste 1,1 miliarde de euro, se arată în raportul administratorului privind cauzele insolvenței, în special “din cauza duratei foarte mari a contractelor, de peste 10 ani și a caracterului vag și general al prevederilor contractuale care nu permit Hidroelectrica să înceteze contractele în ipoteza neajungerii la un acord privind prețul energiei corelate cu evoluția prețului pe piața concurențială”.

Sursa: evz.ro

Read more
COMPANIILE ENERGETICE DE STAT PIERD ANUAL ZECI DE MILIOANE DE EURO

Producatorii de energie detinuti de stat pierd câteva zeci de milioane de euro în fiecare an din cauza unui alt tip de „baieți deștepți”, cei care exporta electricitate, a declarat avocatul Remus Borza, reprezentantul Euro Insol, administratorul judiciar al Hidroelectrica.

Potrivit acestuia, România, prin diverse companii, a ajuns sa importe energie scumpa și sa exporte energie în gol de sarcina, adica ieftina.

„În 2012, am decuplat «baieții deștepți» de la energia Hidroelectrica, denunțând contractele cu traderii de energie, pentru ca statul român, printr-o interpretare abuziva a unor func?ionari din cadrul ANRE, sa le puna pe tava acelorași baieți deștepți un monopol, și anume monopolul exportului de energie. În 2014 vorbim de un export de 8,7 TWh, iar în 2015 de un export de peste 10 TWh. Daca punem o diferența de 2-3 euro la aceasta energie exportata, rezulta ca în fiecare an producatorii de energie, fie vorbim de Nuclearelectrica, Complexul Energetic Oltenia sau de Hidroelectrica, au fost vaduviți de câteva zeci de milioane de euro în fiecare an, bani care în loc sa intre în buzunarele companiilor statului român, au intrat în aceleași buzunare, ale «baieților deștepți»: Energy Holding, Alpiq-urile, EFT, Renovatio etc”, a declarat Borza pentru Mediafax.

Hidroelectrica a dat în judecata Autoritatea Naționala de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) din cauza acestei interpretari.

„Noi am dat în judecata ANRE din cauza acestei interpretari, care nu are niciun fundament legal, pentru ca, în viziunea birocraților de la ANRE, singura piața de energie la nivelul UE care asigura condiții de transparența și competitivitate este piața lui Victor Ionescu (șeful OPCOM, n.r.), de parca ar fi o piața de-a lui Victor Ionescu de la Obor. Nicaieri în textul Legii 123/2012 legiuitorul nu folosește sintagma OPCOM. Legiuitorul, într-adevar, instituie o obligație în sarcina tuturor producatorilor de energie de a oferta întreaga cantitate de energie în mod nediscriminatoriu, transparent și pe o piața concurențiala. Or, oricare din celelalte 27 de piețe de energie din cadrul UE asigura acele exigențe la care face referire textul de lege. Piața de energie din România, ca și BVB, sunt doua dintre cel mai puțin lichide burse din Europa, deci cu atât mai mult celelalte burse europene de energie asigura condiții mult mai bune producatorilor clasici de energie”, a aratat Borza.

Borza a menționat ca în prima instanța judecatorul a dat dreptate Hidroelectrica, apreciind ca interpretarea ANRE contravine atât Legii 123, cât și legislației europene la care România a aderat.

Sursa: stiripesurse.ro

Read more
AMENDA DE 37 MILIOANE DE EURO PENTRU HIDROELECTRICA

Consiliul Concurenței a sancționat Hidroelectrica și pe zece dintre partenerii săi contractuali cu amenzi în valoare totală de 165.843.604 lei (aproximativ 37 milioane euro) pentru încheierea unor înțelegeri anticoncurențiale pe piața producerii și comercializării de energie electrică, potrivit unui comunicat al autorității de concurență, remis, luni, informează agerpres.ro.

Hidroelectrica a fost amendată cu 20.436.271 lei (circa 4,6 milioane de euro), în timp ce partenerii săi au primit următoarele sancțiuni: Alpiq Romindustries — 21.728.026 lei (aproximativ 4,8 milioane de euro), Alpiq Romenergie — 87.821 lei (circa 20.000 de euro), Alro — 21.238.719 lei (aproape 4,7 milioane de euro), Electrocarbon — 864.203 lei (aproximativ 193.000 euro), Electromagnetica — 9.021.308 lei (circa 2 milioane de euro), Elsid — 2.553.868 lei (aproximativ 570.000 euro), Energy Financing Team (Switzerland) — 71.374.436 lei (aproape 16 milioane de euro), Energy Holding — 12.359.852 lei (aproximativ 2,8 milioane de euro), Luxten Lightning Company — 5.454.150 lei (aproape 1,2 milioane de euro) și Menarom PEC (EURO PEC) — 724.950 lei (circa 162.000 de euro).
Societățile Hidroelectrica, Elsid și Electrocarbon au recunoscut săvârșirea faptelor anticoncurențiale și, ca urmare, au beneficiat de reducerea amenzilor.
În cadrul investigației, Consiliul Concurenței a analizat contractele pe termen lung încheiate între Hidroelectrica și unii furnizori de energie electrică și consumatori eligibili pe piața angro de energie electrică, având în vedere scopul, condițiile de piață, pozițiile deținute pe piață, durata contractelor, cantitatea de energie electrică angajată în contracte, prețul contractual, imposibilitatea denunțării unilaterale din partea producătorului, se mai precizează în comunicat.
Autoritatea de concurență a constatat că aceste contracte au avut ca efect blocarea pieței pentru alți furnizori și producători de energie electrică și consumatori eligibili, conducând la îngreunarea procesului de dezvoltare a pieței în perioada liberalizării sectorului.
Contractele, încheiate preferențial, fără un proces de selecție obiectiv și în lipsa unor proceduri transparente de comercializare a energiei electrice, prevedeau comercializarea unei cantități de energie mai mari decât putea să producă Hidroelectrica (95—175% din cantitatea de energie produsă). Ca urmare a acestor contracte, a fost indisponibilizată anual o cantitate de 42-60% din energia electrică comercializată de producători pe piața concurențială pentru o perioadă de 10-14 ani.
În ceea ce privește prețurile practicate în cadrul contractelor pe termen lung încheiate, acestea s-au situat, în mod permanent, la un nivel inferior prețurilor medii înregistrate pe platformele de tranzacționare PCCB (Piața Centralizată a Contractelor Bilaterale) și PZU (Piața pentru Ziua Următoare), spun reprezentanții Consiliului Concurenței.
”Practic, întreaga cantitate de energie produsă de Hidroelectrica era livrată pe baza acestor contracte pe termen lung, ceilalți participanți la piață nemaiavând acces la această sursă de energie ieftină. Mai mult, contractele au fost încheiate în condițiile în care toate părțile implicate cunoșteau informațiile privind riscul hidrologic crescut, respectiv cantitatea insuficientă de energie electrică disponibilă. Astfel, pentru onorarea contractelor, Hidroelectrica a achiziționat cantități importante de energie de pe piața concurențială la un preț mai mare decât cel la care vindea către partenerii săi”, a declarat președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu.
În perioada analizată, respectiv 2003 — 2012, Hidroelectrica a primit aproximativ 450 de cereri de furnizare de energie electrică, cărora nu a putut să le dea curs. În același timp, aceste contracte au afectat și concurenții Hidroelectrica activi pe segmentul concurențial al pieței producerii și comercializării de energie electrică, care nu au avut capacitatea de a realiza oferte la prețuri care să poată concura prețurile prevăzute în contractele pe termen lung. Astfel, a fost restricționat accesul celorlalți producători la grupul de clienți ai Hidroelectrica.

De asemenea, clauzele contractuale privind livrarea de energie electrică prevăzute în contractele pe termen lung, coroborate cu contractarea unor cantitățile semnificative, reprezentând aproximativ întreaga cantitate de energie electrică disponibilă, au avut drept efect limitarea opțiunii Hidroelectrica de a participa la piața pentru ziua următoare (PZU), ceea ce a condus la diminuarea lichidității și la distorsionarea prețului de referință pe piața de energie electrică din România.

Mai mult, prin încheierea și derularea contractelor pe termen lung, cantitatea de energie electrică contractată de către Hidroelectrica pe piața reglementată a scăzut, diminuând astfel cantitatea de energie cu preț scăzut aferentă ‘coșului reglementat’, fapt ce a condus implicit la afectarea prețului la consumatorii casnici.
Un alt aspect constatat în cadrul investigației este faptul că unii parteneri contractuali ai Hidroelectrica și-au exercitat în comun puterea de cumpărare pe perioada derulării contractelor în discuție, coordonându-și comportamentul concurențial și stabilind condițiile de tranzacționare.
Astfel, firmele Energy Holding, Alpiq Romindustries și Alpiq Romenergie și-au coordonat comportamentul pe parcursul derulării contractelor pe termen lung încheiate cu Hidroelectrica, pentru a stabili condițiile de tranzacționare, inclusiv prețurile aferente. Același comportament a fost constatat și în cazul Elsid și Electrocarbon, existând dovezi privind stabilirea în comun a condițiilor contractuale cu Hidroelectrica.
Sursa: antena3.ro
Read more

ponta-antonescu

Astăzi se împlineşte un an de la investirea în funcţie a Guvernului USL condus de Victor Ponta. Mandatul a început în condiţii dificile, cu o majoritate parlamentară fragilă şi un buget construit de PDL. Finalul anului 2012  a însemnat confirmarea sprijinului masiv dat de alegători USL şi construirea unei majorităţi parlamentare masive.

            Într-un an de mandat, Guvernul Ponta s-a preocupat de relansarea economică a României, prin politici echilibrate, care să nu mai sacrifice interesele românilor. Consider potrivit să amintesc câteva din deciziile importante luate de executivul condus de Victor Ponta. Guvernul USL a făcut dreptate bugetarilor şi pensionarilor. Bugetarii au recuperat în două tranşe 15% din salariile tăiate de guvernarea PDL. Pensionarii au primit înapoi retroactiv banii tăiaţi ilegal de guvernarea PDL. Din februarie 2013, pensiile au fost indexate cu rata inflaţiei, 4%. Mai multe categorii sociale vulnerabile au fost sprijinite în această perioadă – de exemplu, au crescut cu 10% indemnizaţiile pentru creşterea copilului. Mai multe decizii au vizat sprijinirea mediului de afaceri, o măsură importantă în acest sens este plata TVA la încasarea facturii, nu la emiterea ei. Salariul minim pe economie a crescut de la 700 de lei la 750 de lei, urmând să crească la 800 de lei începând cu 1 iulie. Din luna iunie, TVA la pâine va fi redus cu 9%, pentru a sprijini întreprinzătorii cinstiţi şi pentru a reduce evaziunea fiscală.

            Mai multe măsuri au oprit jaful PDL din economie (Hidroelectrica, Oltchim, Cnpet etc), soldate cu plângeri penale la adresa celor care au căpuşat economia în ultimii ani. Au fost realizate astfel economii de miliarde de euro.

Anul 2012 s-a încheiat cu o creştere economică de 0,7%, mai mare decât cea previzionată, de 0,4%. Desigur, nu este o creştere spectaculoasă, care să fie simţită în viaţa de zi cu zi a românilor, dar arată că România are în acest moment o economie stabilă, cu perspective bune de creştere. România are în acest moment cu 200 000 de angajaţi în plus faţă de toamna trecută – noi locuri de muncă sau contracte înregistrate legal, aduse în zona de impozitare din economia subterană.

Suntem conştienţi că sunt încă foarte multe lucruri de făcut, este nevoie de multă muncă pentru a avea o creştere economică susţinută care să creeze noi locuri de muncă, un mediu economic competitiv cu salarii mai mari şi un standard mai bun al vieţii de zi cu zi pentru fiecare român.

Read more