Cercetători din Statele Unite ale Americii, Franţa şi Estonia au realizat un studiu de cercetare prin care au descoperit că Hannibal, comandantul trupelor cartagineze pe parcursul celui de-Al Doilea Război Punic (218 – 201 î.Hr.), purtat împotriva Republicii Romane, și-ar fi condus trupele prin trecătoarea Col de Traversette, un punct de trecere situat la circa 3000 de metri altitudine în Alpii Francezi.

Ruta ar fi fost urmată de Hannibal prin Munţii Alpi, în urmă cu circa 2200 de ani, pentru a ajunge în Italia. În anul 218 î.Hr., pentru a-şi înfrânge inamicul, Hannibal decide să treacă Alpii împreună cu 30.000 de pedestraşi, 15.000 de cai şi 37 de elefanţi. Deşi campania s-a încheiat dezastruos pentru invadatori în Bătălia de la Zama (202 î.Hr.), ea este văzută astăzi ca fiind una dintre cele mai bine elaborate ofensive militare din antichitatea europeană.

Studiul a apărut în publicaţia online ,,Archaeometry” și a fost realizat de Chris Allen (microbiolog în cadrul Queen’s University Belfast), împreună cu echipa de cercetare, condusă de profesorul Bill Mahaney (York University, Toronto). Aceștia susţin că au găsit indicii privind traseul urmat de Hannibal, potrivit studiului apărut pe pagina de internet a Queen’s University Belfas .

Cercetătorii s-au folosit de analize de chimia mediului, investigaţii pedologice, analize de polen, dar şi numeroase alte metode. Ei au identificat la Col de Traversette un strat arheologic în care au găsit depuneri formate în timpul unei mişcări masive a unui grup numeros de oameni şi animale, în anul 218 î.Hr.

Datarea s-a făcut pe baza analizelor microbilor din clasa Clostridia, care pot supravieţui în sol chiar şi câteva mii de ani. Aceştia se regăsesc în proporţie de 70% printre microbii din fecalele cailor.

Biologul Sir Gavin de Beer a mai propus această rută și acum 50 de ani, însă ipoteza nu a fost bine primită de comunitatea ştiinţifică.

De mai bine de 2000 de ani, cercetătorii au propus diferite rute pe care Hannibal le-ar fi putut urma în drumul său spre Roma. Toate aceste ipoteze au fost, până recent, pur speculative deoarece nu au fost identificate dovezi arheologice care le-ar fi putut demonstra autenticitatea. (b1.ro)