Dacă ai glicemia crescută, este foarte important să acorzi o atenție deosebită alimentației. Compoziția produselor alimentare afectează în mod direct toate procesele organismului de sintetizare a nutrienților.
Răspunsul glicemic la alimente, adică modul în care se modifică nivelul glucozei din sânge, este influențat de mai mulți factori, inclusiv de conținutul acestora în carbohidrați, tipul de zahăr, natura amidonului și procesarea alimentelor, atrage atenția dieteticianul Adina Rusu.
Nutriționistul recomandă ca persoanele care au probleme cu glicemia să consume vegetale sărace în amidon, cu indice glicemic (IG) mic, cum ar fi spanacul, broccoli, ardeiul gras, ceapa sau varza.
Nucile, fructele oleaginoase
Acesteasunt bogate în proteine, precum și în grăsimi mononesaturate sănătoase și grăsimi polinesaturate, care reduc nivelul de colesterol și scad riscul de complicații ale diabetului. Nucile, caju, alunele de pădure, toate aceste alimente au indicele glicemic 15.
Legume
Poți mânca liniștită orice legume cu IG mic, adică sub 35, precum praz, ceapă, castraveți, dovlecei, măsline, broccoli, varză sau țelină.
Acestea pot fi incluse în alimentație crude sau gătite, dar fii atentă că unele își modifică indicele glicemic atunci când sunt procesate.
Un exemplu este morcovul al cărui IG este mic – 30, când este consumat ca atare, mediu – 40, dacă este băut sub formă de suc neîndulcit și mare – 85, dacă este preparat termic.
Humus și ardei gras
Prin combinarea proteinelor și a grăsimilor sănătoase, din humus, cu carbohidrații de înaltă calitate, din ardei, se obține o gustare hrănitoare perfectă pentru cei care vor să țină glicemia sub control.
Carbohidrații sunt digerați lent, ceea ce ajută la prevenirea senzației de foame și la păstrarea unei valori optime a glucozei din sânge, mai ales atunci când sunt combinați cu proteine și grăsimi. În plus, ardeiul gras are IG 15, iar humusul 25.
Mozzarella și roșii
Mozzarella și roșiile sunt alte două alimente potrivite pentru persoanele care trebuie să aibă grijă la nivelul glucozei din sânge. Cel mai important este că această combinație poate fi servită chiar și atunci când se ia masa în oraș.
Dat fiind că brânza are un conținut ridicat de grăsimi saturate, este de preferat să se opteze pentru mozzarella semidegresată sau chiar fără grăsimi.
Atenție la sucurile de fructe!
Specialiștii recomandă ca sucurile de fructe să fie consumate cu prudență de cei cu glicemia crescută. Asta deoarece, prin procesarea sub formă de suc se aruncă exact fibrele care ar mai ,,domoli” nivelul zahărului. Mai mult, atunci când se prepară un pahar de suc sunt folosite în medie 4-5 fructe la o singură porție.
Adina Rusu, nutriționist – dietetician
Modul în care un aliment poate modifica glicemia este exprimat prin indicele glicemic (IG) al acestuia; cu cât un aliment are un IG mai mare, cu atât capacitatea acestuia de modificare a nivelului glucozei din sânge este mai mare.
Respectând câteva reguli simple, putem face ca modificările glicemiei după fiecare masă să nu fie foarte abrupte, fapt ce ne va ajuta atât la reglarea apetitului pe termen lung, cât și la menținerea la un nivel optim al energiei pe parcursul întregii zile.
Astfel, se recomandă consumul de cereale integrale în locul celor procesate și produse preparate din făină integrală în locul făinii albe. De asemenea, trebuie evitate cerealele care au zahăr adăugat. Și fibrele pot fi de ajutor pentru un control mai bun al glicemiei. Includeți fibrele în dietă, sub formă de semințe, de exemplu.
Alimente premise
Se recomandă folosirea produselor cu indice glicemic sub 35. În această categorie intră: pâine cu cereale încolțite, ceapă, spanac, ciuperci, năut, fasole boabe, mazăre proapătă, fasole verde, păstăi, linte, vinete, dovlecei, usturoi, varză murată, susan, iaurt, lapte, mandarine, gutui, mere, portocale, pere, căpșune și altele.
Alimente interzise
Este interzis tot ceea ce are IG peste 50. Din această categorie fac parte: muștar, ketchup, gris, orez, paste, pizza, cartofi prăjiți, cartofi copți, pâine din făină de secară, mămăligă, covrigi pufoși, sfeclă gătită, must, pepene galben, pepene roșu, banană, înghețată, fursecuri, biscuiți, lapte cu orez îndulcit, fulgi de porumb.
Sursa: clicksanatate.ro
Read more
Un proiect de cercetare desfăşurat pe parcursul a cinci ani a scos la iveală peste 600 de potenţiale efecte terapeutice şi preventive ale turmericului, dar şi 175 de efecte benefice la nivel fiziologic.
Dat fiind numărul sporit de cercetări efectuate în baza acestui condiment remarcabil, nu e de mirare că s-a ajuns la concluzia că are efecte similare cu acela al unei varietăţi de medicamente convenţionale, printre care şi:
Un studiu publicat în jurnalul Drugs in R & D a scos la iveală că un preparat standardizat al curcuminoidelor din turmeric are efecte similare cu atorvastatina (regăsit în comerţ şi sub forma Lipitor) asupra disfuncţiei endoteliale, patologie ce stă la baza aterosclerozei, în asociere cu reducerea inflamaţiei şi stresului oxidativ în cazul pacienţilor cu diabet tip 2.
Corticosteroizi (medicamente antiinflamatoare steroidiene)
Un studiu publicat în jurnalul Phytotherapy Research a scos la iveală că polifenolul primar regăsit în turmeric, curcumina, are efecte similare cu cele ale medicamentelor steroidiene în cazul uveitei cronice anterioare, boală inflamatoară a ochiului.
Prozac, Fluoxetina, Imipramina (antidepresive)
Un studiu publicat în jurnalul Acta Poloniae Pharmaceutica a arătat că efectele curcuminei sunt similare cu cele ale antidepresivelor în cazul reducerii comportamentului depresiv.
Aspirina (medicamente pentru fluidizarea circulaţiei sângelui)
Un studiu publicat în jurnalul Arzneimittelforschung a scos la iveală că efectele curcuminei sunt similare cu cele ale aspirinei, în sensul că poate fi de ajutor în cazul pacienţilor predispuşi la tromboză vasculară şi artrită.
Ibuprofen, Diclofenac (antiinflamatoare)
Un studiu publicat în jurnalul Oncogene arată că resveratrolul şi curcumina sunt alternative eficiente în ceea ce priveşte exercitarea activităţii antiinflamatoare şi antiproliferative în cazul celulelor tumorale.
Oxaliplatin (medicament anticanceros, citotoxic, folosit în chimioterapie)
Un studiu publicat în International Journal of Cancer arată că turmericul, prin conţinutul său de curcumină, poate acţiona drept agent antiproliferativ în liniile celulare colorectale.
În plus, turmericul are proprietăţi terapeutice remarcabile în cazul celulelor canceroase rezistente la tratamente medicamentoase, potrivit feminis.ro.
Metformin (medicament pentru diabet)
Un studiu publicat în jurnalul Biochemistry and Biophysical Research Community a scos la iveală faptul că turmericul ar putea fi un aliat valoros în tratamentul pacienţilor cu diabet, întrucât curcumina activează AMPK (proteina care sporeşte absorbţia glucozei) şi suprimă expresia genelor gluconeogenice (care suprimă producţia de glucoză în ficat) în cazul celulelor tumorale din hepatom. Curcumina este de 500 până la 100.000 de ori mai puternică decât metforminul, medicament prescris pacienţilor cu diabet, în ceea ce priveşte activarea proteinei AMPK.
Read more
Diabetul este o tulburare a metabolismului ce este determinată de producţia insuficientă de insulină. Afecţiunea este fie moştenită genetic, fie provocată de o viaţă sedentară sau de o dietă nesănătoasă. Studiile efectuate de cercetători spanioli au demonstrat că datorită conţinutului său de micro şi macronutrienţi, berea consumată moderat şi însoţită de o dietă bogată în legume, fructe şi peşte (dieta mediteraneană), poate reduce riscul apariţiei diabetului.
Pentru că această boală afectează din ce în ce mai multe persoane în întreaga lume, medicii specialişti vin cu recomandări de care trebuie să se ţină cont dacă se doreşte prevenirea bolii.
Obezitatea este una dintre cele mai frecvente cauze ale apariţiei diabetului. Din cauza faptului că excesul de kilograme conduce la depuneri de grăsime in jurul organelor interne, corpul primeşte semnale eronate care dereglează producţia de insulină. În aceste situaţii, sportul şi mişcarea în aer liber sunt activităţi recomandate cu tărie de către diabetologi.
Cercetătorii au demonstrat că un pahar cu bere poate fi benefic în reducerea riscului de apariţie a diabetului. Un consum moderat de bere poate fi chiar recomandat în prevenirea instalării diabetulul de tip II. Nu toată lumea ştie, dar, pe de o parte, un consum moderat de bere nu îngraşă, 100 ml de bere având doar 43 kcal, iar, pe de altă parte, ingredientele berii au proprietăţi benefice pentru sănătatea organismului. Efectele pozitive sunt completate de aportul de vitamine, acid folic, fier şi calciu al berii, băutura putând să facă parte dintr-un stil de viaţă sănătos.
Pentru a echilibra conţinutul de glucoză din sânge, consumul zilnic de fructe şi legume este extrem de indicat persoanelor predispuse la diabet. În plus, dacă dieta este completată şi cu alimente bogate în fibre, precum nucile şi alunele, riscul apariţiei acestei afecţiuni scade cu până la 21%.
Sursa:click.ro
