News Arad

Stiri si reportaje din judetul Arad

MISTERUL PIETRELOR DIN ANTARCTICA, REZOLVAT DUPA ZECI DE ANI

Se estimează că anual mii de meteoriţi intră în atmosfera Pământului şi majoritatea dintre ei se găsesc în Antarctica.

Unul dintre motive este că pur şi simplu pe fundalul alb al Antarcticii este mai uşor de observat rocile spaţiale, care adesea sunt de culoare închisă.
Dar un anumit tip de meteoriţi, şi anume cei bogaţi în fier, au fost găsiţi în număr redus în Antarctica, creând astfel un mister de lungă durată, care a nedumerit oamenii de ştiinţă timp de zeci de ani.
Acum, un nou studiu realizat de cercetătorii din Marea Britanie ar putea oferi o soluţie pentru această enigmă: meteoriţii bogaţi în fier se regăsesc mai rar în Antarctica deoarece aceştia sunt mereu încălziţi de razele solare şi topesc suprafaţa pe care nimeresc, ajungând astfel în straturile mai adânci de gheaţă.
„Studiul propune o ipoteză, iar probele ar trebui să fie acolo, sub gheaţă. Noi doar trebuie să mergem şi să-i localizăm”, a declarat Katherine Joy, cercetător la Universitatea din Manchester.
Echipa consideră că aceste comori nevăzute ale meteoriţilor bogaţi în fier s-ar putea ascunde chiar la câţiva centimetri sub stratul de gheaţă de la suprafaţă, iar conţinutul lor metalic, sporit sub influenţa rezelor solare, se transformă într-un absorbant de căldură. Spre deosebire de meteoriţii non-metalici, capacitatea lor de a se încălzi în timpul zilei lepermite să se adâncească tot mai mult sub suprafaţa vizibilă, făcându-i astfel mai greu de găsit.
În afară de contrastul vizual al aspectului lor, un alt motiv de ce meteoriţii nemetalici se găsesc atât de des în Antarctica poate fi dinamica fluxului de gheaţă, care transportă meteoriţii îngropaţi în gheaţă spre de regiune localizată numită Zona Meteoriţilor Eşuaţi (MSZs).
Potrivit oamenilor de ştiinţă, în această zonă MSZs se găsesc aproximativ două treimi din meteoriţii de pe Pământ.
„Această bandă transportătoare a livrat continuu meteoriţi pentru ultimii un milion de ani. Cu excepţia cazului când meteoriţii sunt ”foarte metalici”.  Atunci ei sunt prinşi pentru totdeauna la 50-100 cm sub gheaţă”, a explicat Joy.
Constatările echipei se bazează pe modelarea matematică care demonstrează că procesele de congelare şi decongelare pot anula transportul ascendent a meteoriţilor cu conductivitate termică ridicată, în timp ce meteoriţii cu conductivitate mai slabă rămân la suprafaţa gheţii.
Următorul pas este de a găsi şi studia cu radare şi detectoare de metale care se pot dovedi cruciale în căutarea procesului de căutare.
„Găsirea unei dovezi concludente a existenţei acestor meteoriţi sub stratul superior de gheaţă este imperios de necesară pentru înţelegerea formării sistemului solar”, a declarat cercetatorul Geoff Evatt, într-un comunicat de presă.
Sursa: descopera.ro
Read more
SISTEMUL SOLAR AR PUTEA AVEA O NOUA PLANETA

Oamenii de ştiinţă au descoperit dovezi conform cărora o a noua planetă ar putea exista în Sistemul Solar. Conform acestora, planeta ar fi de zece ori mai masivă şi de patru ori mai mare decât Terra.

Mai mulţi oameni de ştiinţă investigau un aglomerare ciudată de stânci dincolo de Pluto care s-au aliniat la un moment dat, aparent fără motiv. În cele din urmă, aceştia au ajuns la o concluzie: existenţa unei a noua planete la marginea Sistemului Solar.

Conform calculelor cercetătorilor, planeta este de zece ori mai masivă şi de patru ori mai mare decât Terra, şi este de gheaţă. Supranumită „Planeta Nouă”, aceasta se mişcă în jurul unei orbite extrem de alungite, luându-i între 10,000 până la 20,000 de ani să se învârtă în jurul Soarelui, informează theguardian.com.

A 9-a planetă a sistemului solar

Această lume de gheaţă nu a fost detectată până în prezent deoarece este la o distanţă foarte mare. Oamenii de ştiinţă de la Institutul de Tehnologie din California estimează că momentul în care planeta se află cel mai aproape de Soare este egal cu de 15 ori distanţa pe care am parcurge-o pentru a ajunge la Pluto. Se îndreaptă apoi într-un spaţiu necunoscut, de 75 de ori mai departe decât Pluto, o rază de lumină având nevoie de o săptămână pentru a ajunge acolo.

Această descoperire face deliciul astronomilor, venind ca o confirmare că există în continuare o porţiune destul de mare din sistemul nostru solar care nu a fost încă explorată.

Sursa: b1.ro

Read more
SOSEAUA CARE SE DEZGHEATA SINGURA. INVENTIE REMARCABILA A OAMENILOR DE STIINTA

 

Pornind de la un formiat de potasiu, cercetatorii au amestecat polimerii de stiren-butadien-stiren cu amestecul de bitum (o componentă majoră a asfaltului). Atunci când a fost testat în laborator, s-a observat „întârzierea, în mod semnificativ, a formării startului subţire de gheaţă în comparaţie cu o suprafaţă obişnuită de drum, iar suprafaţa drumului nu a suferit nici o modificare”, a raportat într-un articol echipa de cercetători.
Amestecul a eliberat sare constant, timp de două luni, fapt care a împiedicat îngheţarea drumului. Aceste efecte ar putea dura mai mult dacă compusul va fi utilizat pe drumuri reale.

Datorită presiunii pe care automobilele şi camioanele le exercită asupra suprafeţei drumului, amestecul de sare şi polimer, răspândit uniform pe suprafaţa asfaltului, va putea fi eliminat constant pentru a păstra suprafaţa de drum fără gheaţă. Acest lucru va putea fi extins de la două luni la câţiva ani.

„Sarea poate fi uşor îndepărtată prin ploaie sau de cauciucurile automobilelor şi, din această cauză, necesită o răspândire regulată pe drumuri. În afară de considerentul economic, substanţa anti-îngheţ poate compromite proprietăţile mecanice ale asfaltului şi au un impact negativ asupra organismelor vii şi a mediului atunci când sunt utilizate în cantităţi mari”, declară echipa de la Istanbul.
Sursa: antena3.ro
Foto: antena3.ro
Read more