ANRE: GAZELE DE IMPORT VOR FI LA IARNA CU 20% MAI IEFTINE DECAT CELE DIN PRODUCTIA INTERNA INMAGAZINATA
EconomieUltimele stiri 13 iunie 2016 0
Gazele de import vor avea la iarnă un preț cu 20% mai mic decât cele din producția internă înmagazinată, astfel că s-ar putea ajunge la situația în care vom prefera să importăm peste 30% din consum și să nu mai utilizăm gaze din depozite, a declarat, luni, președintele Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE), Niculae Havrileț, la Forumul Energetic Regional FOREN 2016.
„Ca urmare a activități de monitorizare, am constatat că există posibilitatea ca în următoarea iarnă să există anumite turbulențe, ca urmare a faptului că gazele din producția internă din depozite să aibă prețul mult mai mare decât prețul gazelor importate. Aceste disproporții produc pierderi financiare pentru actorii din sistem, care, în final, erau transpuse în facturile tuturor consumatorilor de gaze. (…) Gazele de import vor avea un preț de 70 de lei pe MWh, iar gazele din producția internă înmagazinată vor avea 80 de lei pentru cele înmagazinate la 1 iulie și 86 de lei cele înmagazinate după această dată”, a spus Havrileț.
El a precizat că, în cazul în care de la 1 iulie va exista o creștere de 10% la prețul de producție internă, așa cum prevede actualul calendar de liberalizare, furnizorii de gaze pentru consumatorii casnici vor fi obligați să realizeze un coș de gaze care să aibă cel mai mic preț. Practic, se poate ajunge și la 70% import, dacă în acest fel coșul va fi cel mai ieftin, a susținut președintele ANRE.
„Dacă va fi o creștere de 10% la prețul de producție internă, vom solicita furnizorilor care alimentează piața reglementată să asigure prețul cel mai mic al coșului de gaze. Aceasta, în traducere liberă, înseamnă îndreptarea către import și fără să fie consumată producția internă înmagazinată, ceea ce ar produce pierderi pentru producători și furnizori, pentru că ei s-au pregătit pentru iarnă și au consumat resurse financiare pentru a înmagazina gaze”, a subliniat el.
Havrileț a mai spus că ar recomanda menținerea programului de liberalizare, dar fără instituirea unor prețuri pentru producția gazelor naturale.
„Mai exact, pentru a se da posibilitatea consumatorilor să fie alimentați din sursele cele mai ieftine, prețurile de producție internă ar trebui să fie lăsate la liber. Consider că vom găsi o soluție împreună în ceea ce privește o analiză și o decizie care să ducă la formarea celui mai mic preț pentru consumatorul casnic. În mod cert, prețul final al gazului nu va crește cu 10%. În prețul final există și alte elemente. Există capacitatea de a importa mai ieftin, ceea ce, în final, în cel mai rău caz, va duce la o creștere de 2-3%. Dar tocmai acest lucru avem în vedere, că nu ar fi nevoie de o modificare de preț la producția internă”, a continuat Havrileț.
În România un consumator casnic are un coș în care intră trei categorii de gaze: cele de producție internă curentă, care au cel mai mic preț, gaze naturale din producția internă înmagazinate, care din acest an o să aibă un preț mai mare decât al celor de import, și gazul de import. Luând în considerare aceste trei elemente, ANRE stabilește proporțional preluarea unor cantități din aceste categorii astfel încât prețul final să fie cel mai mic.
În urmă cu o săptămână, Victor Grigorescu, ministrul Energiei, a declarat că suspendarea calendarului de liberalizare a pieței gazelor ar trebui fundamentată pe o analiză tehnică, altfel vor fi create false dezbateri.
El a fost întrebat ce răspuns are Ministerul Energiei la solicitarea Autorității de Reglementare în Energie privind suspendarea calendarului de liberalizare, care prevede scumpirea gazelor cu 10% de la 1 iulie. Aceasta, în condițiile în care prețul gazelor pe piețele internaționale a ajuns la nivelul celor de producție internă și este în scădere.
„Orice decizie ar trebui fundamentată pe un studiu. Am solicitat un studiu pe baza căruia să ne fundamentăm o anumită abordare, altfel riscăm să emitem opinii și să creăm false dezbateri”, a precizat ministrul.
El a repetat faptul că nu a auzit decât păreri pe această temă. „Înainte să ne dăm cu părerea, ar trebui să vedem dacă sunt lucruri bazate pe o analiză tehnică. Am auzit păreri, păreri”, a adăugat Grigorescu.
Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE) a solicitat Ministerului Energiei abrogarea, de la 1 iulie, a Hotărârii de Guvern prin care a fost instituit calendarul de liberalizare a pieței gazelor naturale pentru populație, a anunțat președintele ANRE, Niculae Havrileț, la mijlocul lunii mai.
„Am avut acum câteva zile o întâlnire la Ministerul Energiei, unde am prezentat această situație. Am considerat că este important ca inițiatorul Hotărârii de Guvern care a instituit acest calendar să știe că la ora actuală evoluția pieței gazelor naturale este una favorabilă pentru liberalizare. Este momentul cel mai propice pentru finalizarea liberalizării. Practic, am solicitat ca Hotărârea de Guvern care impune creșterea prețurilor la consumatorul casnic cu 10% de la 1 iulie să fie abrogată și să rămânem la prețul de 60 de lei pe MWh, cât este astăzi, ca preț de referință, urmând ca piața să stabilească adevăratul preț, dar să nu plecăm de la 66 de lei sau chiar 72 de lei așa cum este prevăzut în calendarul de liberalizare”, a susținut oficialul ANRE.
El a adăugat că, potrivit calendarului de liberalizare, la 1 iulie se prevede o creștere a prețurilor reglementate de 10%, de la 60 de lei pe MWh la 66 de lei pe MWh. Însă, acest lucru ar însemna ca prețul reglementat să devină mai mare decât cel de pe piața liberă, care este de circa 63 de lei pe MWh.
„Ministerul Energiei solicită o analiză și un studiu de impact prin care să arătăm că nu există o posibilitate de revenire a unor prețuri foarte mari, în sensul că ar exista un pericol ca în perioada de iarnă să se reîntoarcă prețurile. Există posibilitatea ca statul să reconsidere conceptul de consumator vulnerabil și, în cazul în care s-ar întoarce prețurile în sensul creșterii, să aibă grijă de consumatorii vulnerabili, dar doar de aceștia. Așa cum vedem evoluția petrolului, de care depinde prețul gazelor, piața petrolului rămâne la un nivel mic, iar în următoarea perioadă de nouă luni nu vedem o modificare importantă, dar trebuie să ne gândim că următoarea perioadă de nouă luni este un an gazier. Deci, în anul gazier 2016 — 2017, nu vedem o modificare a prețului”, a continuat Havrileț.
Sursa: agerpres.ro
Read morePreşedintele Filialei Arad a Confederaţiei Patronatului Roman, Ioan Marin Crișan, însoţit de vicepresedintele, Marcel Măinescu, a participat miercuri, 3 martie 2016, la Budapesta, la o conferiţă organizată de ROCHAM, Romanian-Hungarian Business Circle Association, Romanian-Hungarian Investment and Trade Forum.
Întâlnirea a vut loc ca urmare a vizitei oficiale a Ministrului Afacerilor Externe şi Comerţului Exterior, Péter Szíjjártó, la București, în data de 29 ianuarie 2016, unde s-a anunțat oficial deschiderea la Eximbank a unei linii de credit, de 370 de milioane Euro pentru a sprijini cooperarea dintre companiile din Ungaria şi din România.
La conferinţă au participat pesonalităţi reprezentând mediul de afaceri român şi maghiar.
Au fost prezenţi H.E. Alexandru Victor Micula, Ambasadorul României în Ungaria şi H.E. Zákuny Botond, ambasadorul Ungariei în România.
Cu ocazia lucrărilor Cercului de Afaceri Româno-Ungar ( ROCHAM), secretarul de stat şi parlamentar în cadrul Ministerului Afacerilor Externe şi Comerţului Exterior, Laszlo Szabo, a afirmat că: „România reprezintă un partener strategic de importanţă pentru Ungaria, valoarea schimburilor comerciale dintre cele două ţări fiind, în anul 2015, de 7,3 miliarde euro, în creştere cu 2,8% faţă de anul anterior.”
Laszlo Szabo a mai precizat că: „excedentul în comerţul exterior este de partea ungară, firmele ungare exportând pe piaţa românească de două ori mai mult decât exportă firmele româneşti în Ungaria. A apreciat că şi firmele româneşti beneficiază de oportunităţi multiple pentru a-şi spori valoarea exportului pe piaţa ungară.”
În opinia lui Laszlo Szabo, cele mai importante domenii de cooperare sunt industria energetică, transporturile şi turismul. A precizat de asemenea că: „România reprezintă una din ţintele preferate ale capitalului ungar, firmele ungare investind peste o jumătate de miliard de euro în România. Cooperarea este foarte strânsă în acest moment, oamenii de afaceri ungari înfiinţând aproximativ 12.000 de întreprinderi în România, în timp ce firmele româneşti oferă 2.500 de locuri de muncă în Ungaria.”
Printre cele mai mari întreprinderi ungare care funcţionează în România a amintit compania energetică Mol, care are o cotă de piaţă de 15%, OTP Bank, prezentă în România cu 125 de filiale, şi compania farmaceutică Richter care oferă un număr însemnat de locuri de muncă. A accentuat că este extrem de importantă reducerea dependenţei aproape totale de gazele şi petrolul rusesc. Din acest punct de vedere este esenţială extinderea capacităţii interconectoarelor dintre cele două ţări, pentru a creşte cantitatea de gaze transportate în dublu sens, în funcţie de necesităţi. Laszlo Szabo a mai spus că este într-o creştere continuă numărul turiştilor români care vizitează Ungaria, România situându-se pe locul al VIII-lea într-un clasament al ţărilor din care provin turiştii care vizitează Ungaria.
Alexandru Victor Micula, ambasadorul României în Ungaria, a evidențiat faptul că: „anul trecut s-au dezvoltat vizibil relațiile dintre cele două țări. A amintit inaugurarea, în luna iulie 2015, a tronsonului sudic al autostrăzii, aceasta fiind prima autostradă care face legătura dintre România şi Ungaria. Până în luna decembrie 2015, pe acest tronson au circulat aproximativ 2,5 milioane de persoane. Schimburile comerciale dintre cele două ţări au atins, şi ele, o cifră record în anul 2015. Firmele românești au investit cca. 200 de milioane de euro în Ungaria, aproximativ 7.000 de IMM-uri fiind prezente aici.” A adăugat că există încă loc pentru dezvoltare şi explorarea unor noi oportunități.
Iată ce a declarat domnul Ioan Marin CRIŞAN, preşedintele Filialei Arad a Confederaţie Patronatul Roman la întoarcerea de la conferinţa ROCHAM: „Filiala Arad a Confederaţiei Patronatul Român este membru fondator al ROCHAM, şi are avantajul de a contracta pentru membrii Patronatului credite de la Eximbank, cu o dobândă preferenţială de 1,6% pe an. De asemenea firmele memebre ale Patronatului vor putea dezvolta pe viitor mult mai uşor parteneriate economice cu firme din Ungaria, ceea ce poate duce la creşterea exportului şi a dezvoltării afacerilor.”
Actiunile Renault au cazut. Compania este acuzata de emisii trucate!
EconomieNationalUltimele stiri 14 ianuarie 2016 0
Acțunile constructorului de automobile Renault erau în cădere liberă, joi, pe Bursa de la Paris, după ce s-au anunțat efectuarea unor percheziții ce ar putea avea legătură, potrivit sindicatului grupului francez, cu „consecințe ale scandalului motoarelor trucate ale Volkswagen”.
Constructorul francez a confirmat, joi, că serviciile franceze antifraudă au efectuat mai multe percheziții, dar a dat asigurări că nu a fost depistat niciun program de trucare a noxelor la motoarele sale diesel care au fost verificate în cadrul acestor investigații, care sunt o consecință a scandalului Volkswagen.
Acţiunile Renault au scăzut joi și cu 20% la Bursa de la Paris, după ce mai multe sedii ale companiei au fost percheziţionate de inspectorii Fiscului. Aceştia au ridicat de acolo mai multe calculatoare, dar nu se ştie cu certitudine dacă pecheziţiile au legătură cu scandalul noxelor. Conducerea Renault nu a comentat acest lucru, dar dacă se va confirma, ar fi un nou scandal de răsunet care loveşte industria auto.
Anul trecut, Volkswagen a recunoscut că a păcălit testele de poluare. A instalat pe 11 milioane de maşini diesel un program care schimbă rezultatele acestor teste, lucru ce ar putea costa compania zeci de miliarde de dolari. (digi24.ro)
Read moreGAZELE PRODUSE IN RUSIA SUNT MAI SCUMPE CU DOAR 15% FATA DE CELE ROMANESTI
EconomieUltimele stiri 22 decembrie 2015 0
Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE) a declarat că preţul gazelor ruseşti de import în luna septembrie a fost de 258 de dolari pe mia de metri cubi sau 93 de lei pe MWh, cu doar 15% mai mare decât cel de producţie internă, transmitecapital.ro.
În anii trecuți, prețul gazelor importate era dublu față de cel românesc.
Rusia variază prețul petrolului în funcție de cotaţiile petroliere, cu un decalaj de 6-9 luni. Cotaţiile barilului au început să scadă abrupt anul acesta, motiv pentru care şi preţul gazelor pe pieţele internaţionale a fost mult mai mic.
Comparativ cu începutul anului, preţul gazelor ruseşti în luna septembrie a fost mai mic cu 30%.
Preţul gazelor româneşti a fost 79 de lei pe MWh pe piaţa concurenţială în luna septembrie, similar cu cel de pe parcursul întregului an.
În luna septembrie a acestui an, producția internă de gaze naturale a asigurat 99,97% din consumul ţării. Primii doi producători (Romgaz şi OMV Petrom) acoperă 91,72% din această sursă.
Sursa: b1.ro
Read more
PRODUCTIA DE TITEI CRESTE PANA LA 4,2 MILIOANE TEP, IN 2019, IMPORTURILE DE GAZE URCA LA 8,4 MILIOANE TEP
EconomieUltimele stiri 22 decembrie 2015 0
Producția de țiței a României va crește constant în următorii patru ani, urmând să ajungă la 4,2 milioane tone echivalent petrol în 2019, iar importurile se vor majora până la 8,4 milioane tep în aceeași perioadă, conform Prognozei echilibrului energetic, a Comisiei Naționale de Prognoză.
Astfel, producția de țiței va crește de la 3,95 milioane tone echivalent petrol în 2015 la 3,975 milioane tep în 2016 (plus 0,6% anual), la 4,030 milioane tep în 2017 (plus 1,4%), 4,1 milioane tep în 2018 (plus 1,7%) și la 4,2 milioane tep în 2019 (plus 2,4%).
De asemenea, conform estimărilor CNP, importurile de gaze vor crește de la 7,15 milioane tep în 2015 la 7,5 milioane tep în 2016 (plus 4,9%), la 7,8 milioane tep în 2017 (plus 4%), 8,1 milioane tep în 2018 (plus 3,8%) și 8,4 milioane tep în 2019 (plus 3,7%).
Importurile de țiței vor reprezenta 62,1% din totalul importurilor de resurse energetice primare în 2016, 63% în 2017, 63,8 în 2018 și 64,7% în 2019.
Resursele energetice ale României vor ajunge anul viitor la 43,3 milioane de tone echivalent petrol (tep), urmând să crească cu 1,6% față de acest an.
Din totalul resurselor energetice, 41,9 milioane tep sunt resurse de energie primară, din care 26,8 milioane tep reprezintă producția, 12 milioane tep — importul, iar 2,9 milioane tep stocul de la începutul anului. De asemenea, 1,4 milioane tep reprezintă stocul de energie în transformare.
Cea mai mare parte a acestor resurse, respectiv 33,1 milioane tep, se va duce în consumul intern al țării, iar 5,8 milioane tep vor reprezenta exporturi. Totodată, la finele anului viitor se așteaptă să mai existe un stoc de 4,3 milioane tep, mai estimează experții CNP.
Din totalul consumului intern, 3 milioane tep sunt pentru consumul în sectorul energetic, 1 milion tep reprezintă pierderile, iar 23,3 milioane tep sunt disponibile pentru consumul final.
Pentru următorii trei ani, resursele energetice vor fi în creștere cu 1,6% — 1,7% de la an la an, urmând să ajungă la 44,02 milioane tep în 2017, la 44,7 milioane tep în 2018 și 45,5 milioane tep în 2019, se mai arată în estimările CNP.
Sursa: agerpres.ro
Read moreAlimentele considerate necesare pentru o alimentaţie sănătoasă sunt fructele şi legumele.
Consumul de alimente considerate „sănătoase” prevăzute într-o recomandare recentă a Departamentului Agriculturii din SUA (USDA) amplifică impactul unei persoane asupra mediului în toţi cei trei factori – costuri de energie, consumul de apă şi emisii de gaze, potrivit oamenilor de ştiinţă.
INS: CRESTERE CU 2,3% A PRODUCTIEI INDUSTRIALE IN PERIOADA IANUARIE-IUNIE 2015
EconomieUltimele stiri 11 august 2015 0
Producția industrială s-a majorat, în perioada ianuarie – iunie 2015, cu 2,3%, principalele rezultate pozitive fiind consemnate în industria prelucrătoare, relevă datele Institutului Național de Statistică (INS), date marți publicității.
Potrivit sursei citate, în intervalul 1 ianuarie — 30 iunie 2015, producția industrială (serie brută) a fost mai mare cu 2,3%, ca urmare a creșterii industriei prelucrătoare, cu 2,9%. În același timp, industria extractivă și producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat au scăzut cu 5,6%, respectiv cu 0,6%.
De asemenea, în perioada analizată, comparativ cu primele șase luni din 2014, producția industrială, serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, în primul semestru din 2015, comparativ cu aceeași perioadă din 2014, a crescut cu 3,1%, ca urmare a creșterii industriei prelucrătoare, cu 3,5%.
Pe de altă parte, industria extractivă a scăzut cu 5,2%, iar producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat a rămas la același nivel.
La nivel lunar, în iunie 2015, producția industrială (serie brută) a crescut față de luna precedentă cu 2,6%, datorită creșterii industriei prelucrătoare cu 3,1% și a producției și furnizării de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat cu 1,8%, în timp ce industria extractivă a scăzut cu 9%.
Totodată, producția industrială, serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, a urcat cu 0,6%, susținută de creșterea producției și furnizării de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat, cu 2,3%.
Scăderi s-au consemnat în industria extractivă și industria prelucrătoare, cu 2,5%, respectiv cu 1,7%.
Datele INS arată că, față de luna corespunzătoare din anul precedent, în iunie 2015, producția industrială (serie brută) a urcat cu 3,1%, ca urmare a creșterii producției și furnizării de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat cu 4,9% și a industriei prelucrătoare cu 3,2%. În schimb, industria extractivă a scăzut cu 4,7%.
Producția industrială, serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, a crescut în iunie anul curent cu 2,7%, față de iunie 2014.
Potrivit INS, producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat și industria prelucrătoare au crescut cu 5,0%, respectiv cu 0,9%, în timp ce industria extractivă a înregistrat o scădere de 5,9%.
Sursa: agerpres.ro
Read more