energie electrica | News Arad

Prețul energiei electrice pentru consumatorii casnici va crește cu până la 8% de la 1 iulie

Economie Ultimele stiri 23 iunie 2017 0

Prețul energiei electrice pentru consumatorii casnici va crește cu până la 8% de la 1 iulie, potrivit deciziei de joi a Comitetului de reglementare al Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

De la 1 iulie, prețul final la electricitate pentru consumatorii casnici este format dintr-un tarif reglementat de ANRE, care are o pondere de 10% din prețul total, și dintr-o componentă care reflectă prețul din piața liberă, care are o pondere de 90%.

Potrivit unui comunicat al ANRE, remis vineri AGERPRES, componenta reglementată (10%) va scădea cu 5,16% iar cea de piață liberă (90%) va urca cu 8,53%.

„În domeniul energiei electrice, Comitetul de reglementare al ANRE a aprobat Ordinul nr. 50/2017 privind modificarea tarifelor reglementate de energie electrică aplicate de furnizorii de ultimă instanță (FUI) clienților casnici care nu și-au exercitat dreptul de eligibilitate, prin care s-a decis scăderea cu 5,16% a tarifelor reglementate aplicate de FUI clienților casnici, începând cu data de 1 iulie 2017 și până la sfârșitul acestui an. Energia electrică furnizată la tarife reglementate reprezintă 10% din totalul energiei electrice furnizate la clienții casnici. Avizarea tarifelor de tip Componentă piață concurențială (CPC), cu modificări față de solicitările FUI, aplicabile, în trimestrul III, clienților finali casnici și noncasnici, beneficiari ai serviciului universal. Energia electrică furnizată la tarif CPC reprezintă 90% din consumul clienților casnici și este achiziționată de FUI exclusiv din piața concurențială, unde prețul energiei electrice a înregistrat o creștere cu 24% față de trimestrul II. În aceste condiții, deși FUI au propus creșteri cu 25% a acestor tarife, pe baza analizei realităților și tendințelor din piață, ANRE a considerat justificată o creștere medie la nivel național a tarifelor de tip CPC de 8,53%”, se precizează în comunicatul ANRE. (agerpres.ro)

CONSUMUL NATIONAL DE ENERGIE ELECTRICA A CRESCUT CU 5,8% IN PRIMELE DOUA LUNI ALE ANULUI (INS)

Economie Ultimele stiri 11 aprilie 2016 0

Consumul final de energie electrică a fost de 9,3 TWh în primele două luni ale anului, în creștere cu 5,8% față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor publicate, luni, Institutul Național de Statistică (INS).

Iluminatul public a înregistrat o scădere cu 6,6%, iar consumul populației a crescut cu 1%. Exportul de energie electrică a fost de 1,5 TWh, în scădere cu 158,3 milioane KWh. Consumul propriu tehnologic în rețele și stații s-a cifrat la 1,3 TWh, fiind mai mic cu 64 milioane KWh.

În această perioadă, resursele de energie electrică au totalizat 12,2 TWh, în creștere cu 293 milioane KWh (+2,4%) față de perioada corespunzătoare a anului 2015.

Producția din termocentrale a depășit 5,2 TWh, fiind în creștere cu 362 milioane KWh (+7,4%) față de aceeași perioadă a anului trecut. Producția din hidrocentrale a ajuns la 2,6 TWh, în scădere cu 488 milioane kWh (-15,4%), iar cea din centrala nucleară a fost de 2 TWh, în creștere cu 8 milioane KWh (0,4%).

Producția din centralele electrice eoliene în primele două luni a totalizat 1,4 TWh, în creștere cu 210 milioane KWh față de aceeași perioadă a anului precedent, iar energia solară produsă in instalații fotovoltaice, în această perioadă, a fost de 168 milioane KWh, în creștere cu 33 milioane KWh față de perioada corespunzătoare a anului 2015.

În perioada analizată, resursele de energie primară au crescut cu 1,6%, iar cele de energie electrică au crescut, față de aceeași perioadă a anului precedent, cu 2,4%.

Principalele resurse de energie primară au totalizat 5,4 milioane tone echivalent petrol (tep), în creștere cu 85.500 tep față de anul precedent. Producția internă a însumat 3,7 milioane tep, în scădere cu 28.800 tep față de aceeași perioadă a anului precedent, iar importul a fost de 1,7 milioane tep.

Sursa: agerpres.ro

CONSUMUL NATIONAL DE ENERGIE ELECTRICA A ATINS COTE RECORD DE PESTE 9.400 DE MW, DIN CAUZA GERULUI

Economie Ultimele stiri 21 ianuarie 2016 0

Consumul național de energie electrică a crescut în aceste zile geroase la niveluri record de peste 9.400 de MW, potrivit datelor Transelectrica, în condițiile în care, într-o zi normală de iarnă, consumul nu depășește 9.000 de MW.

Astfel, ieri (miercuri), în intervalul orar 18,00-19,00, în vârf de consum, la nivel național s-au utilizat 9.484 de MW de energie electrică. Un astfel de nivel nu a mai fost atins din 1 februarie 2012, când, în același interval orar, consumul a fost de 9.487 de MW.

„Se pare vorbim de recorduri în aceste zile, în condițiile în care, într-o zi de iarnă normală, consumul este de maximum 9.000 de MW. Pentru această seară, ne așteptăm din nou la un nou vârf de consum foarte mare”, a declarat, pentru AGERPRES, Octavian Lohan, directorul Dispeceratului Energetic Național.

El a precizat că au fost pornite grupuri suplimentare de producere a energiei electrice pe cărbune și păcură, pentru acoperirea cererii.

„Nu au fost pornite toate grupurile de rezervă, încă avem capacități pe care le putem porni în cazul în care este nevoie”, a mai spus Lohan.

La nivelul întregii zile de miercuri, 20 ianuarie 2016, consumul mediu a fost de 8.287 MW, cu 7,8% mai mare decât în aceeași zi a anului trecut. Cărbunele a fost principala resursă a zilei: 3.214 MW, urmat de energia hidro (2.203 MW), hidrocarburi (2.184 MW), nuclear (1.383), eoliene (139 MW), biocombustibili (51 MW) și fotovoltaice (43 MW).

Joi, la ora 12.00, consumul la nivel național era 9.018 MW, iar producția ajungea la 10.301 MW, diferența fiind reprezentată de exporturi.

Sursa: agerpres.ro

Foto: agerpres.ro

BANI DE LA UE CA SA DEVENIM INDEPENDENTI DE RUSIA

Economie Ultimele stiri 20 ianuarie 2016 0

Statele membre UE au acceptat marți propunerea Comisiei Europene de a investi 217 milioane de euro într-o serie de 15 proiecte cheie de infrastructură energetică trans-europene, scrie într-un comunicat al Comisiei Europene.

Cea mai mare sumă (179,3 milioane de euro) urmând să fie acordată Societății Naționale de Transport Gaze Naturale Transgaz SA pentru lucrări de execuție pe teritoriul României la sistemul național de transport a gazelor naturale în vederea dezvoltării unei conducte care va face legătura dintre din Bulgaria și Austria via România și Ungaria.

„Cu această finanțare vom ajuta la asigurarea livrărilor și vom integra pe deplin piața energetică europeană prin conectarea rețelelor din întreaga Europă. Trebuie să continuăm cu modernizarea rețelelor noastre energetice pentru a aduce orice țară în continuare izolată în piața energetică europeană”, a declarat comisarul european pentru Energie, Miguel Arias Cańete.

Din cele 15 proiecte selectate pentru finanțare, 9 sunt în sectorul gazelor naturale (care vor beneficia de un ajutor financiar de 207 milioane de euro) și 6 în sectorul energiei electrice (care vor beneficia de un ajutor de 10 milioane de euro). De asemenea, 13 proiecte vizează finanțarea unor studii, precum studii de impact asupra mediului (finanțare de 29 milioane de euro) și două lucrări de construcție (188 milioane de euro).

Interconectorul care va lega rețelele de gaze naturale din Bulgaria, România, Ungaria și Austria reprezintă un pas important pentru dezvoltarea pieței gazelor naturale din UE deoarece va permite ca gazele naturale din regiunea caspică și din alte posibile surse, inclusiv GNL, să ajungă în Europa Centrală.

Sursa: evz.ro

AMENDA DE 37 MILIOANE DE EURO PENTRU HIDROELECTRICA

Economie Ultimele stiri 11 ianuarie 2016 0

Consiliul Concurenței a sancționat Hidroelectrica și pe zece dintre partenerii săi contractuali cu amenzi în valoare totală de 165.843.604 lei (aproximativ 37 milioane euro) pentru încheierea unor înțelegeri anticoncurențiale pe piața producerii și comercializării de energie electrică, potrivit unui comunicat al autorității de concurență, remis, luni, informează agerpres.ro.

Hidroelectrica a fost amendată cu 20.436.271 lei (circa 4,6 milioane de euro), în timp ce partenerii săi au primit următoarele sancțiuni: Alpiq Romindustries — 21.728.026 lei (aproximativ 4,8 milioane de euro), Alpiq Romenergie — 87.821 lei (circa 20.000 de euro), Alro — 21.238.719 lei (aproape 4,7 milioane de euro), Electrocarbon — 864.203 lei (aproximativ 193.000 euro), Electromagnetica — 9.021.308 lei (circa 2 milioane de euro), Elsid — 2.553.868 lei (aproximativ 570.000 euro), Energy Financing Team (Switzerland) — 71.374.436 lei (aproape 16 milioane de euro), Energy Holding — 12.359.852 lei (aproximativ 2,8 milioane de euro), Luxten Lightning Company — 5.454.150 lei (aproape 1,2 milioane de euro) și Menarom PEC (EURO PEC) — 724.950 lei (circa 162.000 de euro).

Societățile Hidroelectrica, Elsid și Electrocarbon au recunoscut săvârșirea faptelor anticoncurențiale și, ca urmare, au beneficiat de reducerea amenzilor.

În cadrul investigației, Consiliul Concurenței a analizat contractele pe termen lung încheiate între Hidroelectrica și unii furnizori de energie electrică și consumatori eligibili pe piața angro de energie electrică, având în vedere scopul, condițiile de piață, pozițiile deținute pe piață, durata contractelor, cantitatea de energie electrică angajată în contracte, prețul contractual, imposibilitatea denunțării unilaterale din partea producătorului, se mai precizează în comunicat.

Autoritatea de concurență a constatat că aceste contracte au avut ca efect blocarea pieței pentru alți furnizori și producători de energie electrică și consumatori eligibili, conducând la îngreunarea procesului de dezvoltare a pieței în perioada liberalizării sectorului.

Contractele, încheiate preferențial, fără un proces de selecție obiectiv și în lipsa unor proceduri transparente de comercializare a energiei electrice, prevedeau comercializarea unei cantități de energie mai mari decât putea să producă Hidroelectrica (95—175% din cantitatea de energie produsă). Ca urmare a acestor contracte, a fost indisponibilizată anual o cantitate de 42-60% din energia electrică comercializată de producători pe piața concurențială pentru o perioadă de 10-14 ani.

În ceea ce privește prețurile practicate în cadrul contractelor pe termen lung încheiate, acestea s-au situat, în mod permanent, la un nivel inferior prețurilor medii înregistrate pe platformele de tranzacționare PCCB (Piața Centralizată a Contractelor Bilaterale) și PZU (Piața pentru Ziua Următoare), spun reprezentanții Consiliului Concurenței.

”Practic, întreaga cantitate de energie produsă de Hidroelectrica era livrată pe baza acestor contracte pe termen lung, ceilalți participanți la piață nemaiavând acces la această sursă de energie ieftină. Mai mult, contractele au fost încheiate în condițiile în care toate părțile implicate cunoșteau informațiile privind riscul hidrologic crescut, respectiv cantitatea insuficientă de energie electrică disponibilă. Astfel, pentru onorarea contractelor, Hidroelectrica a achiziționat cantități importante de energie de pe piața concurențială la un preț mai mare decât cel la care vindea către partenerii săi”, a declarat președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu.

În perioada analizată, respectiv 2003 — 2012, Hidroelectrica a primit aproximativ 450 de cereri de furnizare de energie electrică, cărora nu a putut să le dea curs. În același timp, aceste contracte au afectat și concurenții Hidroelectrica activi pe segmentul concurențial al pieței producerii și comercializării de energie electrică, care nu au avut capacitatea de a realiza oferte la prețuri care să poată concura prețurile prevăzute în contractele pe termen lung. Astfel, a fost restricționat accesul celorlalți producători la grupul de clienți ai Hidroelectrica.

De asemenea, clauzele contractuale privind livrarea de energie electrică prevăzute în contractele pe termen lung, coroborate cu contractarea unor cantitățile semnificative, reprezentând aproximativ întreaga cantitate de energie electrică disponibilă, au avut drept efect limitarea opțiunii Hidroelectrica de a participa la piața pentru ziua următoare (PZU), ceea ce a condus la diminuarea lichidității și la distorsionarea prețului de referință pe piața de energie electrică din România.

Mai mult, prin încheierea și derularea contractelor pe termen lung, cantitatea de energie electrică contractată de către Hidroelectrica pe piața reglementată a scăzut, diminuând astfel cantitatea de energie cu preț scăzut aferentă ‘coșului reglementat’, fapt ce a condus implicit la afectarea prețului la consumatorii casnici.

Un alt aspect constatat în cadrul investigației este faptul că unii parteneri contractuali ai Hidroelectrica și-au exercitat în comun puterea de cumpărare pe perioada derulării contractelor în discuție, coordonându-și comportamentul concurențial și stabilind condițiile de tranzacționare.

Astfel, firmele Energy Holding, Alpiq Romindustries și Alpiq Romenergie și-au coordonat comportamentul pe parcursul derulării contractelor pe termen lung încheiate cu Hidroelectrica, pentru a stabili condițiile de tranzacționare, inclusiv prețurile aferente. Același comportament a fost constatat și în cazul Elsid și Electrocarbon, existând dovezi privind stabilirea în comun a condițiilor contractuale cu Hidroelectrica.

Sursa: antena3.ro

ALIMENTAREA CU ELECTRICITATE SI CALDURA IN PERIOADA IANUARIE-MARTIE VA COSTA 2,5 MILIARDE DE LEI LA NIVEL NATIONAL

Economie Ultimele stiri 21 decembrie 2015 0

Combustibilul necesar pentru producția de energie electrică și termică la nivel național în perioada 1 ianuarie 2015 – 31 martie 2016 va costa 2,5 miliarde de lei, potrivit proiectului Programului de iarnă în sectorul energetic, publicat de Ministerul Energiei.

Din totalul sumei de 2,5 miliarde de lei, cel mai mare necesar de finanțare, respectiv 1,95 miliarde de lei, revine producătorilor de energie electrică și termică aflați sub autoritatea Ministerului Energiei, iar restul sumei, respectiv 550 de milioane de lei, revine operatorilor economici din administrarea consiliilor locale și județene. În plus, pentru reparații mai sunt necesare alte 284 de milioane de lei la nivel național.

‘La energia electrică, pentru perioada ianuarie — martie 2016, Comisia Națională de Prognoză a prevăzut o scădere a consumului cu 6,6%, iar Dispecerul Energetic Național a prevăzut o creștere a acestuia cu o medie de 3,7%, față de realizările perioadei similare a anului trecut. În aceste condiții, pentru realizarea siguranței în alimentare a consumatorilor, estimarea (de creștere) luată în calcul este de +2% față de realizările perioadei similare a anului trecut’, se arată în documentul citat.

Producția totală de energie electrică prognozată pentru această perioadă este de 18,041 TWh, iar cantitatea estimată pentru a merge la export este de 2,021 TWh.

Inițiatorii proiectului menționează, în nota de fundamentare, că este posibil ca în ianuarie și februarie 2016 să existe perioade de temperaturi extrem de scăzute, care ar putea pune în pericol siguranța alimentării cu energie electrică și termică.

‘În special în lunile ianuarie și februarie, sunt posibile apariții de fenomene meteorologice (temperaturi medii zilnice negative, sub — 5 grade Celsius mai multe zile consecutiv, hidraulicitate scazută etc.) care pot periclita funcționarea normală a SEN (sistemului energetic național — n.r.). Pentru aceste situații din perioada anotimpului friguros, pentru a preveni o situație critică în funcționarea sigură și stabilă a SEN și pentru a se crea resursele și capacitățile necesare intervenției în timp util pentru echilibrarea SEN este necesară suplimentarea rezervelor de putere activă care compun serviciile tehnologice de sistem’, se precizează în nota explicativă.

Sursa: agerpres.ro

CU CAT VA CRESTE PRETUL ENERGIEI ELECTRICE!

Economie Ultimele stiri 22 octombrie 2015 0

Preţul la energia electrică ar putea să se majoreze, conform estimărilor, cu până la 3% anual până în jurul anului 2025.

Nivelul costului de producere pe fiecare tip de sursă de energie se va apropia, indiferent de tehnologia utilizată, a declarat într-un interviu pentru AGERPRES, Filip Cârlea, director al Centrului pentru Promovarea Energiilor Regenerabile şi Eficienţă Energetică.

Acesta susţine că sectorul energiilor regenerabile devine competitiv pe zi ce trece din punct de vedere al costului tehnologiilor aplicate în raport cu tehnologiile convenţionale şi nu ar mai avea nevoie de susţinere, prin orice tip de subvenţie, după anul 2020.

În ceea ce priveşte producţia de energie pe bază de cărbune, Filip Cârlea afirmă că doar Complexul Energetic Oltenia ar putea să supravieţuiască, însă, în cazul Complexului Energetic Hunedoara, costurile de producere de energie devin treptat tot mai mari, încât nu mai este atractiv pentru vreun investitor. Cel mai probabil Complexul Energetic Hunedoara intră în insolvenţă sau chiar în faliment, iar o parte din minele de huilă din Valea Jiului încep să fie închise, consideră Cârlea.

Sursa: evz.ro

INVESTITIILE IN RETELELE DE TRANSPORT SI DISTRIBUTIE A ENERGIEI ELECTRICE AU AJUNS LA 9,7 MILIARDE DE LEI IN ULTIMII 7 ANI

Economie Ultimele stiri 28 septembrie 2015 0

Investițiile în rețelele de transport și distribuție a energiei electrice au fost de 9,7 miliarde lei, în perioada 2008-2014, se arată într-un comunicat al Federației Patronale a Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE).

„Alte 1,9 miliarde lei au fost investite în perioada 2008-2013 în rețelele de distribuție a gazelor naturale în scopul întreținerii, extinderii, și îmbunătățirii acestora. De la privatizare până în prezent companiile de gaze naturale și electricitate, membre ale Federației ACUE, au investit în România circa 8,7 miliarde de euro și au planuri de investiții de aproximativ 600 milioane de euro”, se arată în comunicat.

Potrivit sursei citate, sunt necesare investiții semnificative suplimentare pentru a îmbunătăți calitatea rețelei și a o duce la nivelele similare cu cea existentă la nivel european.

Federația ACUE numără 27 de membri, printre care se numără E.ON România, GDF SUEZ Energy România, Distrigaz Sud Rețele, ENEL România, CEZ România, Electrica, Electrica Furnizare, Transelectrica, Congaz, WIEE, Wirom Gas, GAS EST, cu un total de aproximativ 30.000 de angajați și o cifră anuală de afaceri de peste 5,4 miliarde de euro.

Sursa: agerpres.ro

INS: CRESTERE CU 2,3% A PRODUCTIEI INDUSTRIALE IN PERIOADA IANUARIE-IUNIE 2015

Economie Ultimele stiri 11 august 2015 0

Producția industrială s-a majorat, în perioada ianuarie – iunie 2015, cu 2,3%, principalele rezultate pozitive fiind consemnate în industria prelucrătoare, relevă datele Institutului Național de Statistică (INS), date marți publicității.

Potrivit sursei citate, în intervalul 1 ianuarie — 30 iunie 2015, producția industrială (serie brută) a fost mai mare cu 2,3%, ca urmare a creșterii industriei prelucrătoare, cu 2,9%. În același timp, industria extractivă și producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat au scăzut cu 5,6%, respectiv cu 0,6%.

De asemenea, în perioada analizată, comparativ cu primele șase luni din 2014, producția industrială, serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, în primul semestru din 2015, comparativ cu aceeași perioadă din 2014, a crescut cu 3,1%, ca urmare a creșterii industriei prelucrătoare, cu 3,5%.

Pe de altă parte, industria extractivă a scăzut cu 5,2%, iar producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat a rămas la același nivel.

La nivel lunar, în iunie 2015, producția industrială (serie brută) a crescut față de luna precedentă cu 2,6%, datorită creșterii industriei prelucrătoare cu 3,1% și a producției și furnizării de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat cu 1,8%, în timp ce industria extractivă a scăzut cu 9%.

Totodată, producția industrială, serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, a urcat cu 0,6%, susținută de creșterea producției și furnizării de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat, cu 2,3%.

Scăderi s-au consemnat în industria extractivă și industria prelucrătoare, cu 2,5%, respectiv cu 1,7%.

Datele INS arată că, față de luna corespunzătoare din anul precedent, în iunie 2015, producția industrială (serie brută) a urcat cu 3,1%, ca urmare a creșterii producției și furnizării de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat cu 4,9% și a industriei prelucrătoare cu 3,2%. În schimb, industria extractivă a scăzut cu 4,7%.

Producția industrială, serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, a crescut în iunie anul curent cu 2,7%, față de iunie 2014.

Potrivit INS, producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat și industria prelucrătoare au crescut cu 5,0%, respectiv cu 0,9%, în timp ce industria extractivă a înregistrat o scădere de 5,9%.

Sursa: agerpres.ro