În fiecare an, peste 130 de mii de persoane sunt diagnosticate cu cancer de piele, la nivel mondial, spun ultimele statistici ale Oganizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Pânî la vârsta de 50 de ani, femeile sunt mai predispuse la afecţiune, în timp ce bărbaţii sunt de două ori mai expuşi, spre deosebire de femei, după ce trec de vârsta de 60 de ani. Descopera care sunt factorii care cresc gradul de risc la această afecţiune:
O arsură solară puternică
Gradul de risc pentru cancer de piele creşte şi în cazul în care ai suferit o arsură solară puternică, spun cei de la Fundaţia de Cercetare a Cancerului de Piele din SUA. Ca să previi apariţia arsurilor solare, ai grijă să foloseşti de fiecare dată cremă de protecţi solară, care să aibă un factor de protecţie mai mare de 15. Folosirea cu regularitate a produselor de protecţie reduc la jumătatea riscul de îmbolnăvire, arată studiile.
Ochii de culoare deschisă
Persoanele care au ochii de culoare albastră sau verde sunt mai predispuse la această maladie., pentru că au şi pielea mai sensibilă. Mai predispuse sunt şi persoanele roşcate, arată un studiu efectuat în Boston. Acest lucru se întâmplă deoarece o anumită mutaţie, MC1R-RHC, poate să activeze celulele canceroase, în urma expunerii la radiaţiile UV.
Faptul că trăieşti la munte
Cei care locuiesc în oraşele sitiate la mare altitudine sunt mai predispuşi la apariţia melanomului. Acest lucru se explică prin faptul că nivelul de radiaţii creşte cu 4-5% la fiecare 1.000 de metri de la nivelul mării. De aceea sunt mai predispuse la afecţiune şi persoanele care lucrează ca piloţi sau însoţitori de zbor.
Dacă ai mai multe aluniţe
Persoanele care au mai mult de 100 de aluniţe sunt şi ele mai predispuse la melanom, spun oameni de ştiinţă. Riscul creşte şi mai mult dacă eşti fumător. Fumatul reduce capacitatea de apărare a pieii contr radicalilor liberi şi a radiaţiilor ultraviolete.
Bolile autoimune
O predipoziţie mai ridicată o au şi persoanele care sunt diagnosticate cu boli autoimune, precum artrita reumatoidă şi boala Crohn. Ei au sistemul imunitar mai slăbit, pentru că trebuie să lupte cu boala. Şi unele medicamente folosite la tratarea acestor afecţiuni pot creşte gradul de risc., arată unele studii efectuate în Statele Unite ale Americii.
Sursa: clicksanatate.ro
Read more
V-aţi gândit vreodată de ce paşaportul are o anumită culoare?
Ştirile despre paşapoarte se referă, de obicei, la schimbarea regulilor, la înregistrările şi reglementările privind documentul oficial. Dar concentrându-ne pe utilitatea paşaportului, mai degrabă decât pe estetica acestuia, ne scapă un element-cheie al poveştii despre originea actului: De ce paşapoartele noastre arată aşa cum arată? Culoarea paşaportului se pare că este cel mai adesea legată de geografie şi politică. Cu toate că Organizaţia Internaţională a Aviaţiei Civile (ICAO) emite orientări cu privire la dimensiunea şi formatul dorite, guvernele pot alege forma şi culoarea documentului lor naţional, cu una dintre cele patru culori admise: roşu, verde, albastru sau negru
Verde: Pentru unele ţări, alegerea culorii se referă la o religie predominantă. Ţările musulmane, incluzând Marocul, Pakistanul şi Arabia Saudită, au paşapoarte verzi, culoare având legătură cu Islamul: verdele este considerată culoarea preferată a Profetului Mohamed, care se spune că purta mantie şi turban în nuanţe de verde. Verdele apare, de asemenea, pe drapelele naţionale ale Republicii Islamice Iran, Mauritaniei, Pakistanului şi Afganistanului. Multe naţiuni africane (Burkina Faso, Coasta de Fildeş, Niger, Nigeria, Senegal, etc.) au, de asemenea, paşapoarte în nuanţe de verde, în mare parte datorită distincţiei lor în calitate de membri ai Comunităţii Economice a Statelor Vest-Africane (ECOWAS).
Roşu: Hrant Boghossian, vice-preşedintele Arton Group, care conduce baza de date interactivă Passport Index, a declarat pentru The Telegraph că paşapoartele roşii ar putea face aluzie la un trecut comunist: Slovenia, China, Serbia, Letonia, România, Polonia, Georgia, toate au paşapoarte roşii. Şi multe dintre ţările nordice au paşapoarte roşii, dat fiind faptul că roşul era o culoare populară în epoca vikingilor şi poate fi regăsită pe multe dintre steagurile naţionale. Paşapoartele din unele ţările din Uniunea Europeană au, de asemenea, o nuanţă de vişiniu. În ceea ce The Economist a numit un „exerciţiu de branding”, Turcia, Macedonia şi Albania şi-au schimbat paşapoartele în nuanţe de vişiniu, pentru a se potrivi aspiraţiilor lor legate de UE.
Albastru: Paşapoartele SUA sunt în prezent albastre, dar abia din anul 1976, când au fost schimbate cele verzi, pentru a se potrivi cu nuanţa din steagul american. Statele membre ale Comunităţii Caraibelor (CARICOM) toate au paşapoarte albastre, cel mai probabil datorită locaţiei lor geografice, în mijlocul oceanelor şi în largul coastelor, şi un bloc subregional de ţări sud-americane (Brazilia, Argentina, Paraguay, Uruguay şi Venezuela), toate au paşapoarte albastre, pentru a-şi marca afilierea la Mercosur, o uniune vamală.
Negru: Paşapoartele negre sunt cele mai rare. Unele naţiuni africane au, de obicei, paşapoarte negre (Ciad, Republica Democrată Congo, Zambia, Botswana, Burundi, Gabon, Angola, Malawi), la fel ca ţările în care negrul joacă un rol proeminent: paşaportul Noii Zeelande este negru, de exemplu, dată fiind conexiunea cu negru – culoare naţională.
Sursa: descopera.ro
Read more