News Arad

Stiri si reportaje din judetul Arad

DOAR 32% DIN ZONELE DE SCALDAT DIN ROMANIA AU O CALITATE EXCELENTA A APEI, MEDIA IN UE ESTE DE 84%

România a avut în anul 2015 un număr de 50 de zone pentru scăldat costiere și continentale, însă doar 16 din acestea (32%) au o calitate excelentă a apei, 23 de zone (46%) au o calitate bună, 10 zone (20%) au calitate suficientă și doar o singură zonă este considerată ca având o calitate nesatisfăcătoare a apei, potrivit raportului anual privind apa pentru scăldat publicat miercuri de Comisia Europeană.

Calitatea apei pentru scăldat în 2015 pentru cele 28 de state membre ale UE, plus Albania și Elveția, arată că România la egalitate cu Albania se situează pe ultimele locuri când vine vorba de procentul zonelor de scăldat cu o calitate excelentă a apei (32%), în timp ce în opt state membre peste 90% din zonele pentru scăldat prezentau o calitate excelenta a apei în 2015: Luxemburg (toate cele 11 zone pentru scăldat raportate), Cipru (99,1%), Malta (97,7%), Grecia (97,2%), Croația (94,2%), Italia (90,6%), Germania (90,3%) și Austria (90,2%). Media la nivelul UE este de 84%.

În întreaga Europa, doar 385 de zone pentru scăldat au fost evaluate în 2015 ca având o calitate nesatisfăcătoare a apei. Procentul zonelor pentru scăldat considerate a fi de calitate ‘nesatisfăcătoare’ a scăzut de la 1,9% în 2014 la 1,6% în 2015. Cel mai mare număr de zone pentru scăldat cu o calitate nesatisfăcătoare a apei a fost constatat în Italia (95 de zone pentru scăldat, 1,7%), Franța (95 de zone pentru scăldat, 2,8%) și Spania (58 de zone pentru scăldat, 2,6%).

„96 % din zonele pentru scăldat din Europa se situează la un nivel acceptabil de calitate a apei, iar 84% dintre acestea la un nivel excelent. Acesta este rezultatul a 40 de ani de investiții în infrastructura de alimentare cu apă și de tratare a apelor reziduale. Este un semn al faptului că legislația UE funcționează bine”, a declarat comisarul european pentru Mediu, Afaceri Maritime și Pescuit, Karmenu Vella.

În sezonul de scăldat 2015, pentru prima data, toate statele membre ale UE au monitorizat zonele pentru scăldat de pe teritoriul lor în conformitate cu dispozițiile directivei europene revizuite privind apa pentru scăldat (2006/7/CE). Directiva prevede condițiile în care calitatea apei pentru scăldat poate fi clasificată ca fiind ‘excelentă’, ‘bună’, ‘satisfăcătoare’ sau ‘nesatisfăcătoare’ în funcție de nivelurile de bacterii fecale detectate.

Sursa: agerpres.ro

Read more
ROMANIA, UNA DINTRE CELE OPT STATE UE CU PROBLEME DE DEFICIT BUGETAR

Un număr de opt state al Uniunii Europene se află în zona de pericol în privinţa cheltuielilor publice.
Cinci dintre acestea, respectiv Marea Britanie, Franţa, Spania, Grecia şi Croaţia vor depăşi limita maximă a deficitului bugetar de 3% din PIB permisă de legislaţia cumunitară, în timp ce în România, Polonia şi Finlanda indicatorul va fi chiar la acest nivel, potrivit analiştilor intervievaţi de Bloomberg, informează News.ro.

Statele în care deficitul bugetar depăşeşte 3% din PIB, iar datoria publică este de peste 60% din PIB riscă să fie amendate de Comisia Europeană, cu toate că prevederea nu a fost aplicată niciodată în pofida nenumăratelor încălcări.

De la intrarea în vigoare a Pactului de stabilitate şi creştere, în 1998, pentru întărirea supravegherii bugetelor naţionale, 25 din cele 28 de state membre au depăşit limita deficitului bugetar.

Suedia, Estonia şi Luxemburg sunt singurele state care nu au încălcat regulile referitoare la disciplina bugetară.

Motivul este în mare parte criza financiară din 2008, în urma căreia guvernele au luat măsuri agresive de stimulare.

UE a trecut de la două state care încălcau reglementările în domeniul deficitului bugetar în 2007, Grecia şi Ungaria, la 22 în 2009, între care Germania şi Austria.

În 2010, Irlanda a înregistrat un deficit bugetar record de 32,3% din PIB, potrivit datelor Comisiei Europene.

În 2016, numărul ţărilor care vor cheltui mai mult decât permite legislaţia UE ar putea fi cel mai scăzut din ultimii nouă ani.

Grecia şi Franţa vor marca al 21-lea an, respectiv cel de-al nouălea în care vor înregistra deficite excesive. Ambele ţări au fost avertizate de Comisia Europeană, iar Franţa a obţinut timp suplimentar, până în 2017, să facă reformele necesare.

Ministrul francez de Finanţe Michel Sapin anticipează că deficitul Franţei va coborî sub 3% până la termenul dat de Comisie, dar analiştii intervievaţi de Bloomberg nu sunt la fel de optimişti.

În afară de Franţa, numai Croaţia ar putea depăşi limita de 3% a deficitului, după ce a ieşit dintr-o recesiune de şase ani.

Spania va înregistra anul viitor un deficit de 2,8%, urmată de Grecia cu 2,4% şi Marea Britanie, cu 2,2%.

Cele mai bine administrate bugete vor fi în 2016 Luxemburg, cu un deficit de de 0,4%, ţară care este urmată de Estonia (-0,1%) şi Germania (-0,2%), care vor obţine surplusuri.

În cazul României, analiştii intervievaţi de Bloomberg anticipează deficit de 3% atât pentru 2016 cât şi pentru 2017.

Comisia Europeană anticipează în raportul de ţară că deficitul bugetar al României va atinge 3,8% până în 2017, iar datoria publică va depăşi 40% din PIB.

Sursa: digi24.ro

Read more
ROMANIA A CONSEMNAT ANUL TRECUT O CRESTERE ECONOMICA DE 3,7%

România a înregistrat anul trecut o creștere economică de 3,7% față de 2014, peste estimările Comisiei Europene, care prognoza în toamnă un avans de 3,5%.

Potrivit estimărilor „semnal” publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS), Produsul Intern Brut al României a crescut cu 3,7% în 2015, pe serie brută, comparativ cu anul precedent.

Comparativ cu trimestrul III 2015, PIB-ul în trimestrul IV 2015 a crescut, în termeni reali, cu 1,1%. Raportat la același trimestru din anul 2014, Produsul Intern Brut a înregistrat o creștere cu 3,7% pe seria brută și de 3,8% pe seria ajustată sezonier.

INS precizează că seria ajustată sezonier a Produsului Intern Brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a revizuirii seriilor brute ale PIB trimestrial pentru anii 2012 — 2014 în vederea reconcilierii cu datele anuale (2012 și 2013 — varianta definitivă, 2014 — varianta semi-definitivă) și a includerii estimărilor pentru trimestrul IV 2015, fiind modificată față de varianta publicată pe 15 ianuarie 2016.

„Ca urmare a revizuirii seriei brute a PIB trimestrial pentru anii 2012-2014 în vederea reconcilierii cu datele anuale (2012 și 2013 — varianta definitivă, 2014 — varianta semi-definitivă) și a includerii estimării Produsului Intern Brut pentru trimestrul IV 2015 în seria trimestrială, seria ajustată sezonier a fost recalculată, indicii de volum fiind revizuiți față de a doua variantă provizorie a Produsului Intern Brut pentru trimestrul III 2015, publicată în comunicatul de presă nr. 21 din 15 ianuarie 2016. Astfel: rezultatele trimestrului I 2015, comparativ cu trimestrul IV 2014, au fost revizuite de la 101,4% la 101,3%; rezultatele trimestrului II 2015, comparativ cu trimestrul I 2015, au fost revizuite de la 100,0% la 99,8%; rezultatele trimestrului III 2015, comparativ cu trimestrul II 2015, au fost revizuite de la 101,4% la 101,5%”, explică INS.

Potrivit sursei citate, seriile ajustate sezonier se recalculează trimestrial ca urmare a modificării modelelor adoptate, a numărului de regresori folosiți, a modificării seriilor brute și a numărului de observații disponibile.

Sursa: agerpres.ro

Read more

România a înregistrat cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană în trimestrul trei din 2015 comparativ cu precedentele trei luni, conform celei de-a doua estimări publicate marți de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).

Datorită unei creșteri economice trimestriale de 1,4%, România este lider în UE, urmată de Croația (1,3%), Malta (1,1%), Letonia (1%), Polonia și Slovacia (ambele cu o creștere de 0,9%), Suedia și Spania (ambele cu un avans de 0,8%). Singurele scăderi s-au înregistrat în Grecia (minus 0,9%), Estonia și Finlanda (ambele cu minus 0,5%) și Danemarca (minus 0,1%).

Potrivit Eurostat, PIB-ul zonei euro a urcat cu 0,3% în trimestrul trei din 2015 comparativ cu un avans de 0,4% în precedentele trei luni, în timp ce Uniunea Europeană a înregistrat o creștere economică de 0,4%, față de 0,5% în trimestrul doi din 2015.

Comparativ cu perioada similară a anului trecut, PIB-ul României a înregistrat o expansiune de 3,6%, a cincea mare creștere din Uniunea Europeană după Malta (5,6%), Cehia (4,5%), Suedia (3,9%) și Polonia (3,7%). Singurele scăderi s-au înregistrat în Grecia (minus 1,1%), Finlanda (minus 0,2%).

Creșterea anuală a PIB-ului zonei euro în perioada iulie — septembrie 2015 s-a menținut la 1,6%, similar cu nivelul înregistrat în trimestrul doi, în timp ce economia UE a înregistrat un avans de 1,9%, același cu cel înregistrat în precedentele trei luni.

Datele Eurostat sunt similare cu estimările publicate de Institutul Național Statistică (INS), potrivit cărora Produsul Intern Brut al României a crescut în termeni reali cu 1,4% în trimestrul trei don 2015 comparativ cu precedentele trei luni, în timp ce față de perioada similară a anului trecut avansul a fost de 3,6% atât pe serie brută cât și pe serie ajustată sezonier.

Comisia Europeană (CE) și-a îmbunătățit recent estimările privind creșterea economică a României în 2015 până la 3,5%, față de avansul de 2,8% pe care îl preconiza în luna mai, conform previziunilor de toamnă publicate de Executivul comunitar. PIB-ul României ar urma să înregistreze un avans de 4,1% în 2016 și 3,6% în 2017, datorită consolidării consumului pe fondul relaxării fiscale.

Sursa: agerpres.ro

Read more

Guvernul României a achitat integral împrumutul contractat de la Fondul Monetar Internaţional (FMI), iar Banca Naţională a României (BNR) mai are de plătit trei rate, ultima fiind programată în ianuarie, potrivit reprezentantului rezident al FMI pentru România şi Bulgaria, Guillermo Tolosa, informează Mediafax.

Întrebat joi dacă datoriile României au fost plătite către FMI, aşa cum a anunţat miercuri premierul Victor Ponta, Tolosa a menţionat că România are datorii la FMI care diferă, o parte fiind plătite de către Guvern, altele de către BNR.

„Guvernul a plătit integral datoria, BNR mai are încă trei rate de achitat, ultima va fi în ianuarie anul viitor”, a explicat Tolosa.

Premierul Victor Ponta a declarat, miercuri, în şedinţa de guvern, că România şi-a achitat datoria faţă de FMI şi că nu mai are nevoie de niciun ban de la instituţiile financiare internaţionale, însă consideră că un nou acord cu FMI şi Comisia Europeană ar fi un lucru bun „într-o perioadă frământată pentru regiune şi Europa”.

„Anul acesta terminăm şi nu mai avem absolut niciun dolar datorie la Fondul Monetar Internaţional, am plătit cu greu ceea ce s-a împrumutat şi s-a cheltuit bine, prost, mai degrabă prost, în 2010-2011 şi Guvernul împreună cu liderii politici vom discuta despre oportunitatea şi condiţiile încheierii unui nou acord cu instituţile financiare internaţionale, România nu are nevoie de niciun dolar şi niciun euro împrumut de la FMI sau Comisia Europeană, dar acordul cu instituţiile internaţionale, într-o perioadă frământată pentru regiune şi pentru Europa, eu personal cred că e un lucru bun, însă decizia va fi luată la nivel politic”, a spus Victor Ponta.

Actualul acord cu instituţiile financiare internaţionale, în valoare de 4 miliarde euro, are un caracter preventiv şi expiră la finalul lunii septembrie, fără succes, întrucât Guvernul nu şi-a îndeplinit toate obligaţiile asumate.

Anterior, România a încheiat cu succes două acorduri cu FMI, UE şi Banca Mondială, în valoare de 20 miliarde euro, respectiv 5 miliarde euro. Al doilea, semnat în 2011 şi finalizat în 2013, a avut caracter preventiv, autorităţile optând să nu acceseze fondurile puse la dispoziţie de creditorii externi.

La primul acord de finanţare (2009 – 2011) FMI a contribuit cu 13 miliarde de euro, restul fiind fonduri de la Comisia Europeană şi alte instituţii financiare internaţionale.

Sursa: antena3.ro

Read more
TRAIAN IGAS: „CA MEMBRU BPN AL PNL VOI CERE CA GRUPURILE PARLAMENTARE SA FIE MAI PREZENTE IN DEZBATERI”

Senatorul Constantin Traian Igaș, în calitate de membru al Biroului Politic Național al PNL, participă, în perioada 28-30 august, la ședința BPN și a Grupurilor Parlamentare reunite ale PNL care va avea loc la Gura Humorului, județul Suceava.

Vom discuta despre prioritățile viitoarei sesiuni parlamentare dar și despre strategia în alegerile locale, deci vor fi lansate și sondaje în teritoriu. Ca membru al BPN, voi cere ca grupurile parlamentare să fie mai prezente în dezbaterile din ședințele de plen pentru că ne așteaptă o sesiune fierbinte în Parlament”, declară senatorul liberal, Constantin Traian Igaș.

Senatorul arădean accentuează necesitatea vigilenței colegilor parlamentari în această sesiune, cu atât mai mult cu cât semnalele instituțiilor europene sunt pe aceleași coordonate. Comisia Europeană a declarat că programul de reforme economice al guvernului Ponta a ”deraiat”.

Trebuie să fim mai vigilenți în Parlament pentru că pe de o parte, anticipăm că Guvernul va veni cu o serie de măsuri nesustenabile, iar pe de altă parte, avem un Guvern nesustenabil care se apropie de finalul mandatului cu pași repezi. Așa cum am mai spus, în această toamnă se poate întrevedea o schimbare a formulei guvernamentale, dar cu toții trebuie să fim conștienți că miniștrii noului Guvern vor fi miniștri de sacrificiu, oameni care vor avea de pierdut pe plan personal la capitolul imagine, oameni care trebuie să dea dovadă de determinare mai mult ca niciodată”, este de părere senatorul Constantin Traian Igaș.

Read more