Copiii și tinerii adulți care prezintă carențe ale vitaminelor D, B2, B9 și în coenzima Q10 sunt mai susceptibili să sufere de migrene, arată un nou studiu prezentat la Congresul anual al American Headache Society desfășurat în perioada 9-12 iunie la San Diego.,
Consumul anumitor alimente sau excitante — cafea, alcool, țigări, ciocolată, mezeluri — poate declanșa migrene. Un nou studiu american, citat marți de metronews.fr., dezvăluie însă că și lipsa unor nutrienți poate cauza dureri de cap extrem de severe. Cercetarea arată că există carențe de vitamine la copiii, adolescenții și tinerii adulți care suferă de cefalee.
Până să ajungă la această concluzie, cercetătorii de la Cincinnati Children’s Medical Center (Statele Unite) au analizat datele a 7.961 de pacienți care sufereau de migrene. Ei au evaluat nivelurile sanguine de vitamina D, de riboflavină (vitamina B2), de folat (vitamina B9) și de coenzima Q10, un puternic antioxidant.
Rezultatele studiului arată că peste jumătate din participanții cu migrene suferă de carențe ale celor patru vitamine menționate. Astfel, 70% dintre ei prezintă o deficiență de vitamina D față de aporturile nutriționale recomandate, adică 600 de unități internaționale (UI) sau 15 micrograme de adult. Acest deficit afectează mai mult băieții și bărbații tineri. În ceea ce privește fetele și femeile tinere, ele suferă mai mult de o carență în coenzima Q10. Voluntarii care suferă de migrene cronice sunt cei mai susceptibili să aibă o deficiență în coenzima Q10 și în vitamina B2, în comparație cu cei care suferă de cefalee episodice.
Cercetătorii nu au putut identifica pe deplin rolul acestor deficiențe în migrene fiindcă majoritatea participanților luau medicamente sau suplimente de vitamine pentru a-și calma durerile de cap. Prin urmare sunt necesare și alte studii pentru a afla dacă un aport suplimentar de vitamine ar putea atenua migrenele. Un singur lucru este sigur, potrivit cercetătorilor: „Toate aceste vitamine sunt necesare pentru funcționarea mitocondriilor, centri de producere a energiei celulelor noastre. O funcționare deficitară, cauzată probabil de o carență sau o utilizare excesivă a unor vitamine, poate expune persoanele care suferă de migrene la un risc crescut de carență în energie”, afirmă oamenii de știință.
Alimente bogate în vitamina D sunt peștele gras, ouăle și în rinichi, coenzima Q10 se găsește în carnea de vită, heringi, sardine și arahide, iar vitamina B2, în carnea de vită, brânzeturile moi și în germenii de grâu.
Sursa: agerpres.ro
Read more
Mitul că blondele ar fi mai puțin inteligente decât celelalte femei cu părul de alte culori nu se bazează pe nimic. Dimpotrivă: coeficientul lor de inteligență (IQ) ar fi peste medie – cel puțin așa arată un studiu realizat de cercetători de la Universitatea de Stat Ohio (Statele Unite), relatează luni passionsante.be.
Ei au analizat o bancă de date ce cuprinde profilurile a câtorva mii de femei, reprezentative pentru populația americană, care au dat un test de competențe lexicale, matematice, de logică, cu alte cuvinte probele clasice pentru determinarea IQ-ului.
Rezultatul a fost că blondele au fost primele, cu o medie de 103,2, urmate de șatene (102,7), roșcate (101,2) și brunete (100,5). Autorii precizează însă că diferențele sunt foarte mici și că toate culorile de păr sunt egale în ceea ce privește IQ-ul.
Ei adaugă însă că blondele sunt mai puțin susceptibile să prezinte un IQ foarte scăzut. Concluzia cercetătorilor americani este că „Stereotipul blondei proaste este un mit”. Dincolo de acest lucru, cercetătorii menționează că aspectul joacă un important rol economic și că prejudecata blondei nu prea inteligente îi poate influența pe unii angajatori, încheie passionsante.be.
Sursa: agerpres.ro
Read more
Conexiunea emoţională ar putea ajuta la menţinerea şi stimularea unei relaţii, dar potrivit unui studiu recent banii joacă, de asemenea, un rol important.
Cercetătorii din China au examinat influenţa stării materiale asupra comportamentului romantic. În cadrul a două experimente au fost analizate „primele” sentimente ale participanţilor în raport cu informaţia despre partenerul lor: dacă acesta are mai mulţi sau mai puţini bani.
Studiul sugerează că oamenii se angajează în „strategii condiţionate de împerechere” bazându-se pe alegerile lor romantice în condiţiile factorilor de mediu.
În cadrul studiului, cercetătorii au recrutat studenţi chinezi care erau implicaţi în relaţii heterosexuale pe termen lung. Participanţii au fost apoi repartizaţi aleatoriu în grupuri: un grup ”relativ bogat” şi un grup ”relativ sărac”.
„Ne-am dorit o mai bună înţelegere a importanţei psihologice a banilor în dezvoltarea unor relaţii romantice, deoarece despre acest subiect se cunoaşte foarte puţin. În acest fel, oamenii ar avea o mai bună perspectivă a relaţiilor în care se află”, a explicat profesorul Darius Chan, de la Departamentul de Psihologie a Universităţii din Hong Kong.
Pentru primul experiment, cercetătorii au cerut studenţilor să răspundă la întrebări cu privire la starea lor financiară, folosind o scală diferită în funcţie de starea atribuită. Acest lucru a fost realizat în conformitate cu aşteptările că cei din grupul „bogat” ar alege probabil cea mai mare sumă de bani enumerată, în timp ce cei din grupul „sărac” ar face selecţii din partea de jos a grilei.
Apoi, au fost rugaţi să indice satisfacţia în raport cu finanţele lor personale, printr-o „măsură de satisfacţie” privind partenerul lor romantic, inclusiv întrebări cu privire la atractivitatea fizică şi resurse.
Cercetătorii au descoperit că bărbaţii care erau ”programaţi” să se simtă bogaţi au fost mai puţin mulţumiţi de aspectul partenerei lor decât cei care au făcut ”programaţi” să se simtă săraci. Cei bogaţi au fost mai interesaţi de relaţii pe termen scurt.
Acest lucru sugerează că preferinţele de împerechere, pentru bărbaţi, sunt influenţate de percepţia lor asupra stării financiare, explică cercetătorii. La femeile bogate, însă, nu a existant o diferenţă semnificativă în ceea ce priveşte satisfacţia faţă de partener în comparaţie cu celălalt grup.
Al doilea experiment a examinat efectul bogăţiei perceput asupra interacţiunilor participanţilor cu membrii sexului opus. Cu ajutorul unui exerciţiu separat, unul de stimulare mentală, cercetătorii le-au propus să-şi imagineze că au un partener fie ”relativ bogat”, fie ”relativ sărac”.
Apoi, au fost aranjate întâlniri fictive cu câte un membru atractiv al sexului opus, iar cercetătorii în acest timp au analizat distanţa la care participanţii au ales să stea pe scaun în raport cu scaunul pe care trebuia să se aşeze cealaltă persoană.
Cercetătorii au descoperit că participanţii bogaţi (bărbaţi şi femei) au prezentat o mai mare „tendinţă de abordare comportamentală”, lor le era mai uşor să se apropie de un membru atractiv al sexului opus. Cei programaţi ca fiind ”mai săraci” nu s-au comportat la fel de sigur. În acelaşi timp, atât bărbaţii cât şi femeile din toate nivelurile de ”avuţie” au ales un loc mai aproape de oamenii care i-au cotat ca fiind mai atractivi.
Cercetătorii spun că aceste constatări sugerează că indivizii adoptă strategii de împerechere condiţionate, ajustându-se după situaţiile de mediu, inclusiv după posesia averii.
„Am remarcat că oamenii bogaţi acordă o importanţă mai mare atractivităţii fizice a partenerului, stabilind standarde mai înalte şi preferă să se angajeze în relaţii pe termen scurt, decât cei care au mai puţini bani. Cu toate acestea, pentru femei, banii pot duce la mai puţine variaţii în strategiile lor de împerechere”, a declarat Chan
Sursa: descopera.ro
Read more
Un nou studiu publicat în revista British Medical Journal arată că singurătatea şi izolarea socială pot creşte riscul unui atac cerebral vascular şi al bolilor de inimă cu 30%, scrie CSID.
Studiul arată că singurătatea şi izolarea socială reprezintă factori de risc pentru sănătate şi sunt asociate cu un risc cu 29% mai mare de a suferi un atac anginos şi cu 32% de a suferi un accident cerebral vascular. Experţii au analizat informaţiile din 23 de studii desfăşurate pe un interval cuprins între 3 şi 21 de ani, care au implicat mai mult de 180 de mii de subiecţi şi 4.628 de afecţiuni cardio-vasculare.
Cercetătorii de la Universitatea Brigham Young din Utah au arătat că singurătatea şi izolarea socială ar putea avea un rol crucial în prevenţia a două dintre cauzele principale de deces în ţările cu venituri ridicate.
„Dacă ţinem cont de schimbările rapide în felul în care oamenii interacţionează, este nevoie de studii pentru a afla răspunsul la câteva întrebări importante. Interacţiunea socială via tehnologie reduce sau o înlocuieşte pe cea clasică sau modifică aptitudinile sociale? Nivelul tot mai ridicat de singurătate şi izolare socială din Europa şi America de Nord ridică semne de întrebare şi asupra stării de sănătate a populaţiei. Similar cu modul în care cardiologii şi alţi medici au expus ca factori de risc pentru bolile cardiovasculare fumatul sau dietele bogate în grăsimi saturate, o privire mai atentă asupra legăturilor sociale este necesară pentru a întări prevenţia şi acţiunile agenţiilor de sănătate publică”, explică doctorii Julianne Holt-Lunstad şi Timothy Smith de la Universitatea Brigham Young din Utah.
Singurătatea a fost asociată cu un sistem imunitar slab, hipertensiune arterială şi risc de deces, dar legăturile dintre izolarea socială şi riscul bolilor cardiovasculare au început să fie examinate abia acum.
Cercetătorii consideră că descoperirile sunt similare cu identificarea altor factori de risc recunoscuţi, precum anxietatea şi o slujbă stresantă şi ar putea avea implicaţii importante pentru sănătatea publică.
„Singurătatea şi izolarea socială pot duce la alegeri dăunătoare pentru sănătate cum ar fi fumatul, care creşte riscul bolilor cardio-vasculare”, a explicat Cristopher Allen de la British Heart Foundation.
Şi cercetătorii de la Universitatea din California au arătat că singurătatea este factor agravant pentru boli şi poate creşte riscul de deces cu 10%.
Sursa: descopera.ro
Read more
În secolul nostru, unde stresul în care trăim este suveran, infarctul de miocard și accidentele vasculare cerebrale fac cele mai multe victime. Fiind impresionați de efectele dramatice ale colesterolului ”rău” asupra sănătății, cercetătorii Universităţii Pennsylvania au realizat un studiu foarte original și plăcut pe un lot de voluntari
Subiecţii studiului urmau să consume zilnic câte 50 g de fistic (cât încape în căuşul unei palme). Cercetătorii au constatat că participanții la studiu au savurat timp de patru săptămâni delicioasele fructe și nivelul colesterolului lor total s-a redus cu 6,7 %, iar al colesterolul ”cel rău”s-a redus cu 11,6%. Cercetătorii susțin că rezultatul studiului reprezintă un mare beneficiu pentru sănătate, deoarece fisticul a diminuat riscul de boli cardiovasculare cu 14%. În opinia specialiştilor, fisticul este una dintre cele mai valoroase surse de steroli, substanţe renumite pentru puterea lor de a reduce absorbţia colesterolului. Deoarece 30 g de fistic conţin 160 de calorii, specialiştii recomandă ca fructul să fie adăugat în salatele de crudităţi, iar sosul cu care se asezonează aceste salate să fie cât mai dietetic.
Sursa: click.ro
Dulciurile au schimbat radical faţa omenirii în ultimele decenii. Excesul de zahăr nu numai că predispune la diabet, boli metabolice şi slăbirea sistemului imunitar, dar ne afectează inclusiv creierul.
Peste 10% din energia pe care o consumăm zilnic provine din zahăr procesat, susţine OMS. Asta înseamnă un aport de peste 50 de grame pe zi de zahăr obţinut din cafea, ciocolată, sucuri carbogazificate sau alte dulciuri. Din această cauză, boala secolului este obezitatea. Însă zahărul este la fel de nociv şi pentru creier, susţin specialiştii de la Universitatea din New South Wales, Australia.
Conform profesorului Margret Morris, excesul de zahăr perturbă comportamentul emoţional, afectează funcţiile cognitive şi încetineşte reflexele. Impactul lui e comparabil cu cel al stresului sau şocului psihic. Din cauza dezechilibrului glicemic din organism se înregistrează o creştere a hormonului stresului (cortizolul), o micşorare a masei cerebrale şi o stare de anxietate continuă manifestată printr-un comportament violent.
La femei, creierul „îmbuibat” cu dulciuri reacţionează ca un inhibitor al pornirilor sexuale şi predispune la abuzul de alcool. Sentimentele materne sunt reduse la minimum şi din cauza insomniilor, femeile care fac exces de zahăr ajung să fie incapabile să îşi asume responsabilităţi domestice, manageriale şi sarcini sociale. Pe de altă parte, cercetătorii australieni au remarcat faptul că există o strânsă legătură între dulciuri şi stres.
Peste 62% din voluntarii analizaţi au declarat că se relaxează numai după ce mănâncă dulciuri. Distrugerea creierului cu ajutorul zahărului începe în intervalul de vârstă 9-16 ani.
Sursa: click.ro
Creierul uman este capabil să stocheze în memorie atât de multe informaţii cât conţine întregul internetul, potrivit unui nou studiu.
O cantitate mai mare de cafea poate reduce riscul apariţiei cirozei cauzate de consumul de alcool, conform unor studii recente, informează CNN în ediţia online.
Două ceşti în plus de cafea pe zi pot reduce cu până la 44% riscurile apariţiei bolilor hepatice, potrivit cercetătorilor care au analizat nouă alte studii legate de consumul băuturii negre şi efectul ei asupra cirozei. În cadrul acestor cercetări au luat parte mai mult de 430.000 de oameni, pe parcursul a aproximativ 20 de ani, informează CNN. În opt din cele nouă studii examinate, oamenii de ştiinţă au descoperit că două ceşti în plus de cafea pe zi „pot fi asociate cu o reducere semnificativă a riscului de a dezvolta ciroza”, fiind primul studiu la acest nivel ce arată potenţialul proprietăţilor cafelei.
Să bei mai mult de 4 cafele pe zi poate fi periculos
Dr. Oliver Kennedy, cel care a condus echipa de cercetători din cadrul Universităţii Southampton din Marea Britanie, a declarat pentru CNN că echipa sa a combinat datele unor studii existente pentru o relaţie cât mai precisă între cafea şi boala hepatică. „De exemplu, comparativ cu nicio cafea pe zi, o ceaşcă din această băutură reduce riscul cu 22% de a face ciroză, iar 4 ceşti pe zi au fost asociate cu o reducere a riscului de până la 65%. Cu toate acestea, există o limită maximă, astfel că de aici încolo nu mai există beneficii pentru organism”, a declarat cercetătorul.
În plus, în timp ce cafeaua poate reduce riscul apariţiei unei ciroze, aceasta nu poate contracara în totalitate efectele consumului excesiv de alcool, mai spune Kennedy.Ciroza este o boală ce se manifestă prin deteriorarea ficatului, înlocuind celulele sănătoase cu unele ce blochează circulaţia sangvină.
„Problema constă în faptul că specialiştii găsesc acest lucru greu de crezut, iar în acest moment multe dintre aceste studii sunt bazate strict pe trecutul medical furnizat de pacienţi”, afirmă Dr. Hillel Tobias, din cadrul Comitetului Naţional Medical al Fundaţiei Americane pentru Boli ale Ficatului, acesta mărturisind că nu este prima dată când un studiu analizează legătura între cafea şi proprietăţile sale asupra ficatului.
Sursa: click.ro
Read more
Dacă pe Marte a existat vreodată viață, iar oamenii de știință sunt din ce în ce mai încrezători că așa au stat lucrurile, atunci ultimele insule ale unui biotop marțian ar fi putut exista în medii foarte sărate, conform unui nou studiu ale cărui concluzii pot fi folosite pentru a stabili noi destinații de asolizare pentru viitoarele rovere autonome trimise pe Planeta Roșie, informează SPACE.com.
Ipoteza că pe Marte a existat cândva viață este susținută de numeroase dovezi indirecte. Conform oamenilor de știință, în urmă cu miliarde de ani Planeta Roșie era bogată în apă, având suprafața brăzdată de râuri și fluvii care se vărsau în mări și lacuri. Pornind de la premisa că pe Pământ există viață oriunde există și apă în stare lichidă, unii oameni de știință sunt de părere că viața a apărut pe Marte atunci când exista apă și este posibil ca forme de viață simple să fi rezistat pe Marte până în prezent.
Deocamdată căutarea urmelor de viață pe Marte a fost concentrată în regiunile care în trecut ar fi fost acoperite de apă — platouri marine sau albii de râuri. Sunt însă și cercetători care susțin că viitoarele misiuni marțiene ar trebui să se concentreze asupra unor regiuni mai aride. Deși Marte ar fi putut dispune de foarte multă apă în trecutul său îndepărtat, această planetă și-a pierdut umiditatea treptat, ajungând în prezent să fie extrem de aridă. În noul studiu oamenii de știință susțin că microbii marțieni ar fi putut coloniza uscatul la fel cum au făcut și microbii tereștri și apoi s-ar fi adaptat la ariditatea din ce în ce mai crescută a Planetei Roșii, iar urmașii acestor microbi, care ar dispune de instrumentele adaptative care să poată face posibilă viața în astfel de condiții, ar putea trăi și azi.
Pentru a reconstitui modul în care viața ar fi putut evolua în trecutul îndepărtat al lui Marte pentru a supraviețui într-un mediu din ce în ce mai uscat, oamenii de știință au studiat exemplele de organisme extremofile adaptate la viața în medii aride de pe Pământ, observând că există o serie de pași predictibili prin care organismele se adaptează la un astfel de mediu, conform coautorului acestui studiu, Dirk Schulze-Makuch, astrobiolog la Washington State University din Pullman.
În multe dintre regiunile aride ale Pământului trăiesc organisme care își suspendă funcțiile metabolice fără a muri și apoi revin la viață imediat ce dispun de umezeală, uneori chiar și după mai mulți ani fără apă. Cruste biologice de sol formate din colectivități relativ complexe de microbi pot acoperi și până la 70% din suprafața unor deșerturi. Există însă o schimbare dramatică atunci când microclimatul unei regiuni trece de la arid la hiperarid. În astfel de cazuri crustele biologice de sol devin foarte fragmentate, înregistrându-se un declin major în abundența și diversitatea microbiană de la suprafața solului. Microbii din zonele hiperaride sunt de obicei organisme litobiotice care colonizează suprafața rocilor sau interiorul acestora (organisme endolitice).
În cele mai aride regiuni ale Pământului trăiesc colonii relativ complexe și abundente de microbi în interiorul crustelor poroase de sare. Astfel de cruste din sare sunt higroscopice — cu alte cuvinte au calitatea de a absorbi umiditatea direct din aer, conform cercetătorilor care sugerează că, pe măsură ce Marte s-a deșertificat, microbii ar fi putut evolua pentru a subzista doar pe baza umezelii reduse rămase în atmosferă. Saramuri în interiorul unor cruste de sare ar fi putut fi ultimele habitate pentru viața la suprafața lui Marte, conform lui Schulze-Makuch.
„Astfel, ultimele forme de viață marțiene de suprafață au fost probabil asociate cu sarea”, iar următoarele misiuni pe Marte trebuie să țină cont de acest lucru, a declarat Schulze-Makuch pentru SPACE.com.
Oamenii de știință susțin că aceste ultime „refugii” pentru eventualele forme de viață marțiene ar putea să continue să existe pe Marte sau ar fi putut dispărea relativ recent, existând șanse de a descoperi urmele lăsate de coloniile de organisme extremofile care le-au populat. Din acest motiv viitoarele misiuni pe Marte ar trebui să analizeze astfel de roci sărate.
Dirk Schulze-Makuch și colegul său Alfonso Davila din cadrul Institutului SETI (Search for Extraterrestrial Intelligence) din Mountain View, California, și-au prezentat concluziile în ultimul număr al revistei Astrobiology.
Sursa: agerpres.ro
Read more
Polenul, visul oricărei albine și coșmarul celor alergici, s-ar putea dovedi ingredientul care va transforma pentru totdeauna tehnologia bateriilor, mărind semnificativ eficiența acestor dispozitive care asigură funcționarea numeroaselor gadgeturi de care dispunem în prezent, conform unui material publicat de Live Science.
O echipă de cercetători de la Universitatea Purdue, din West Lafayette, Indiana, se afla în căutarea unor modalități de a obține baterii mai bune și a descoperit recent că granulele de polen, cu microstructura lor unică, pot fi folosite pentru a obține dispozitive mai eficiente de stocare a energiei.
Bateriile sunt alcătuite din trei părți: electrozi, un electrolit și un separator. Fiecare baterie are doi electrozi. Unul dintre ei este catodul — care se conectează la borna pozitivă a bateriei, iar celălalt este anodul care se conectează la borna negativă. Electrolitul face legătura dintre anod și catod, despărțite de separator, pentru a genera curent electric.
Oamenii de știință încearcă să îmbunătățească bateriile lithium-ion convenționale, tipul de baterii folosite pentru alimentarea telefoanelor, tabletelor și laptopurilor. O baterie lithium-ion are anodul din carbon — de obicei grafit — și catodul din oxid de litiu-cobalt. Electrolitul care face legătura între catod și anod este un lichid sau un gel care conține particule cu sarcină electrică (ioni). De obicei este obținut din săruri de litiu, conform lui Vilas Pol, coordonatorul noului studiu și profesor asociat la School of Chemical Engineering și School of Materials Engineering din cadrul Universității Purdue. Rolul separatorului este foarte simplu: trebuie să nu lase catodul și anodul să intre în contact pentru că s-ar produce un scurtcircuit.
În cadrul acestui studiu cercetătorii au observat că pot transforma polenul într-un anod cu o microstructură mai performantă decât grafitul, rezultând o baterie cu o capacitate mai mare de stocare. În cadrul studiului cercetătorii au transformat granulele de polen în carbon, la o temperatură de 600 de grade Celsius, într-un mediu de argon, gaz nobil care împiedică arderea completă a carbonului.
Apoi, granulele de carbon rezultate din acest proces au fost reîncălzite pentru a genera mai multe alveole goale în structura acestora, alveole care măresc capacitatea acestui material de a stoca energie. Cercetătorii au testat polen provenit de la albine (multifloral) și polen de papură, obținând rezultate mai bune de la polenul de papură care are o structură mai uniformă (polenul adunat de albine, provenit de la mai multe plante, are o structură mai puțin regulată).
Într-o etapă următoare a proiectului de a obține o baterie mai performantă, Vilas Pol și colegii săi vor căuta să obțină și un catod mai performant pentru a îmbunătăți și mai mult capacitatea de stocare a energiei pentru noile baterii. „Este doar începutul pentru o nouă generație de baterii”, a subliniat Vilas Pol.
Sursa: agerpres.ro
Read more