Peste 4 negocieri pe zi între consumatori și bănci în 2024. O treime din cereri vizează evitarea unui proces în instanță
EconomieUltimele stiri 25 septembrie 2024 0
La finalul celui de-al treilea trimestru din 2024, numărul negocierilor dintre consumatori și bănci în cadrul Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) a ajuns la 815, cel mai mare număr din cei aproape 9 ani de activitate ai Centrului.
- Numărul cererilor pe care consumatorii le-au trimis către CSALB este cu aproape 30% mai mare decât în perioada similară din 2023. Anul acesta, 2.050 dintre cereri sunt adresate băncilor, iar 750 au vizat relația consumatorilor cu IFN-urile.
- Din păcate, dintre cererile de negociere trimise IFN-urilor, niciuna nu a fost acceptată pentru negociere. Doar puțin peste 100 de cereri au fost rezolvate direct de către IFN-uri, fără implicarea unui conciliator, dar după ce consumatorul a trimis cererea către CSALB. Cele mai multe dintre solicitările adresate IFN-urilor vizează ștergerea din Biroul de Credit.
- Pe de altă parte, apetitul de negociere al băncilor urmărește anul acesta nu doar rezolvarea problemelor curente pe care le întâmpină consumatorii, ci și evitarea declanșării unor litigii în instanțele de judecată.
La finalul celui de-al treilea trimestru va fi depășit numărul dosarelor de negociere formate în tot anul 2023. În 95% dintre negocierile încheiate până acum, părțile s-au împăcat. Doar în 40 de cazuri consumatorii, băncile sau ambele părți nu au agreat soluția propusă de conciliatorii CSALB.
Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naționale a României în Colegiul de Coordonare al CSALB: „Am observat un fenomen interesant în activitatea de negociere a băncilor desfășurată în cadrul CSALB. Dacă în 2023 au existat 290 dosare aflate pe rolul instanțelor și care au fost rezolvate amiabil cu ajutorul conciliatorilor, acest an arată un interes mai mare în anticiparea situațiilor cu potențial litigios. Astfel, numărul dosarelor care au venit din instanță a scăzut până la aproximativ 100 de cazuri, în schimb a crescut numărul cererilor în care consumatorii se adresează băncilor prin intermediul avocaților. Ceea ce arată că părțile sunt la un pas de litigiu, dar încearcă să rezolve problema amiabil, prin intermediul CSALB. Mai mult de o treime dintre cele 2.050 de cereri adresate băncilor, de la începutul anului, au venit prin intermediul avocaților. Astfel, nu doar la nivelul unor bănci au fost manifestate asemenea atitudini de evitare a proceselor lungi și costisitoare, ci și la nivelul unor avocați ai consumatorilor, care au ales cu prioritate aceste metode alternative”.
Relația consumatorilor cu băncile este analizată și în cadrul celui de-al 8-lea episod din #PodcasturileCSALB, în care sunt invitați Doru Bulată, și Vasile Nemeș, într-o discuție moderată de Constantin Rudnițchi.
Este al 4-lea an când în interviurile CSALB participă top managementul sistemului bancar și experți din domeniul juridic. Anul acesta și jurnaliști reputați din domeniul economic sunt invitați să dezbată principalele subiecte din banking, în cadrul Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor din domeniul Bancar (CSALB). Analizăm noutățile și impactul lor în piața financiar-bancară, precum și relația consumatorilor cu instituțiile de credit într-un context socio-economic volatil și imprevizibil.
„În ce moment mă duc la bancă? În primul rând, atunci când am bani. În al doilea rând, atunci când am nevoie de bani. Activitatea bancară este definită ca atragerea de depozite și oferirea de credite. De aceea, performanța activității de creditare este și performanța clienților, a celor care se împrumută. Clienții înțeleg produsele și serviciile bancare, dar înțeleg și faptul că deciziile privind angajarea unui credit le afectează securitatea pe termen mediu și lung. Din ultimele rapoarte ale Băncii Naționale a României vedem că rata creditelor neperformante la nivelul sistemului bancar nu depășește 2,49% în luna iulie. Totalul creditelor populației în luna iulie 2024 este de 36,8 miliarde de euro, în timp ce soldul depozitelor este de aproape două ori mai mare, de 71,6 miliarde euro, echivalent. Astfel, avem o imagine a relației dintre clienți și instituțiile bancare: o relație bazată pe încrederea dintre cele două părți, atât în activitatea de creditare cât și în atragerea depozitelor.”
Relația cu banca este dependentă de bunăstare și de educația financiară. Incluziunea financiară reprezintă calea de a avea acces la serviciile și produsele furnizate de sistemul financiar: deschiderea unui cont, plățile pe care le facem, economisirea, creditarea. Gradul de incluziune financiară în România este printre cele mai reduse din lumea europeană, iar pentru a schimba lucrurile avem nevoie de o abordare sistemică. Relația consumator-bancă trebuie să se sprijine pe trei piloni importanți: bunăstarea economică, educația financiară și accesul la sistemul financiar. Oamenii trebuie să aibă acces la un cont bancar, la produse de creditare de valori mici pentru nevoi financiare pe termen scurt în caz de nevoi urgente și, mai ales, este nevoie de programe financiare pentru comunitățile defavorizate. Accesul la un cont pentru derularea tranzacțiilor este primul pas. Un cont curent este poarta de acces către toate produsele și serviciile financiare. Contul facilitează viața noastră de zi cu zi.”
Read more
VESTI BUNE PENTRU ROMANII CARE VOR CREDITE IMOBILIARE: BANCILE AU CEDAT
EconomieUltimele stiri 4 august 2016 0
Revolta băncilor împotriva legii dării în plată prin impunerea unor avansuri minime la creditele ipotecare standard în lei de 30-35% nu a durat decât două luni. Băncile bat în retragere în condiţiile în care standardele ridicate de creditare nu au făcut altceva decât să determină scăderea masivă a vânzărilor noi şi, implicit, şi veniturile bancherilor de pe acest segment, informează zf.ro.
BCR şi Piraeus sunt primele bănci care fac pasul înapoi şi decid să reducă avansurile la creditele ipotecare standard pe care le majoraseră cu doar două luni înainte. Și BRD analizează această posibilitate.
BCR, cea mai mare bancă locală, a redus avansul minim de la 35% la 25% doar pentru imobilele ipotecate din 20 de oraşe mari ale României, precum Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi sau Constanţa. Banca afirmă că decizia de reducere a avansului a venit după o analiză a evoluţiilor pieţelor regionale şi a nevoilor clienţilor.
Acum aproape toate băncile se gândesc cum să intre din nou în piaţă şi analizează posibilitatea reducerii avansului, conform reprezentanţilor asociaţiei băncilor (ARB), iar alte precum BCR şi Piraeus au făcut deja pasul înapoi. Specialiştii din piaţă se aşteaptă ca exemplul celei mai mari bănci din România să fie urmat şi de celelalte bănci din sistem.
Sursa: stiripesurse.ro
Read more
SEMNAL DE ALARMA: MEDICAMENTELE IEFTINE DISPAR DE PE PIATA ROMANEASCA
NationalUltimele stiri 10 februarie 2016 0
Peste 2.000 de medicamente cu preturi accesibile au disparut deja de pe piata în ultimii ani, dintre care 700 numai în 2015, a declarat miercuri, într-o conferinta de presa, presedintele Asociatiei Producatorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), Dragos Damian.
‘APMGR anunta ca, din cauza cadrului fiscal si a politicii de preturi complet nefavorabila industriei producatoare de medicamente generice, mii de medicamente cu preturi accesibile au disparut de pe piata, iar linii întregi de productie de medicamente cu prescriptie au fost închise. Conform datelor APMGR, peste 2.000 de medicamente cu preturi accesibile au disparut deja de pe piata în ultimii ani, dintre care 700 de medicamente au disparut numai în 2015. Când vorbim de medicamente generice, vorbim de medicamente cu pret accesibil, acele medicamente esentiale pentru milioane de pacienti, mai ales pentru cei cronici, care se adreseaza unor arii terapeutice de baza precum boli cardiovasculare si digestive, cancer, boli ale sistemului nervos central si ale aparatului respirator’, a afirmat Damian.
Totodata, APMGR atrage atentia ca, în ultima perioada, aproape 500 de salariati au fost disponibilizati, iar aceasta tendinta va continua daca autoritatile mentin acelasi cadru de reglementare.
‘Producatorii locali vor fi fortati sa îsi închida facilitatile de productie din România, sa îsi reduca drastic portofoliul de produse, sa faca disponibilizari si sa amâne investitii în site-urile de productie locale. Toata industria producatoare de medicamente generice trece, de peste patru ani, printr-un proces periculos de decapitalizare si decompetitivizare în conditiile în care companiile membre APMGR au platit pentru taxa clawback peste un miliard de lei în perioada 2012 – 2015’, a spus reprezentantul APMGR.
Dragos Damian a solicitat Parlamentului sa aprobe de urgenta introducerea calculului diferentiat al taxei clawback pentru a opri disparitia medicamentelor cu pret accesibil în contextul în care proiectul de lege care prevede aceasta formula de calcul pentru medicamentele generice mai are nevoie doar de votul Comisiei pentru buget, finante, banci din Camera Deputatilor si al plenului forului pentru a fi adoptat.
‘În acest moment, depinde doar de parlamentari si de oamenii politici sa opreasca declinul industriei farmaceutice locale si sa se asigure ca pacientii îsi gasesc medicamentele de zi cu zi în farmacii. Trebuie sa subliniem ca introducerea calculului diferentiat al taxei clawback nu are niciun efect asupra bugetului de stat, dimpotriva, el va avea efecte pozitive, pentru ca medicamentele ieftine vor ramâne pe piata si nu vor fi înlocuite de alternative mai scumpe. (…) Am discutat deja atât cu Ministerul Sanatatii, cât si cu Ministerul Economiei, care ne-au asigurat ca nu exista nicio obiectie împotriva acestei reglementari, care a fost comentata pozitiv si de Consiliul Concurentei. Avem încredere ca si decizia membrilor Parlamentului va fi una favorabila proiectului’, a mai sustinut presedintele APMGR
Sursa: stiripesurse.ro
Read more
FINANTELE AU IMPRUMUTAT LUNI 500 DE MILIOANE DE LEI DE LA BANCI, PE 5 ANI, LA UN RANDAMENT DE 2,53% PE AN
EconomieUltimele stiri 25 ianuarie 2016 0
Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a împrumutat, luni, 500 de milioane de lei de la bănci printr-o emisiune de obligațiuni pe cinci ani, la un randament mediu de 2,53% pe an.
Valoarea din prospectul emisiunii a fost de 500 de milioane de lei, dar băncile au subscris o sumă de peste două ori mai mare, respectiv 1,18 miliarde de lei.
Marți va fi organizată o licitație suplimentară prin care statul vrea să atragă încă 75 de milioane de lei la randamentul stabilit luni.
Tot luni MFP a atras un miliard de lei de la bănci printr-o emisiune de certificate de trezorerie cu scadența la șase luni, la un randament minim istoric de 0,48% pe an. Valoarea din prospectul emisiunii a fost de un miliard de lei, dar băncile au subscris o sumă de trei ori și jumătate mai mare, respectiv 3,46 miliarde de lei.
Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a planificat împrumuturi de 4,56 miliarde de lei de la băncile comerciale în luna ianuarie 2016, din care 4,2 miliarde de lei prin opt licitații de certificate de trezorerie și obligațiuni de stat, iar 360 de milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitațiilor de obligațiuni.
Sumele vor fi destinate refinanțării datoriei publice și finanțării deficitului bugetului de stat.
În 2016, MFP are în vedere emiterea unui volum de titluri de stat pe piața internă în valoare de 48 — 50 miliarde lei, din care 14 — 15 miliarde lei certificate de trezorerie și 34 — 35 miliarde lei obligațiuni benchmark.
De asemenea, Ministerul Finanțelor intenționează lansarea unor euro-obligațiuni în valoare de circa 3 miliarde euro.
Sursa: agerpres.ro
Read moreRESTANTELE LA CREDITELE DE PESTE 20.000 DE LEI AU CRESCUT NESEMNIFICATIV, IN OCTOMBRIE, LA 31,67 MILIARDE DE LEI
EconomieUltimele stiri 7 decembrie 2015 0
Restanțele la creditele mai mari de 20.000 de lei acordate de bănci clienților au crescut ușor, în octombrie față de septembrie, cu 0,72%, până la 31,67 miliarde echivalent lei, potrivit datelor Centralei Riscului de Credit din cadrul BNR, date luni publicității.
Aceste restanțe, pe care le centralizează Centrala Riscului de Credit, reprezentau, în octombrie, 11,7% din totalul sumelor datorate de clienți băncilor.
Din suma totală a restanțelor, 87%, respectiv 27,6 miliarde de lei, sunt credite neplătite de peste un an, în creștere ușoară de la 27,38 miliarde de lei în septembrie.
Numărul clienților cu restanțe la bănci a scăzut, în octombrie față de septembrie, de la 216.869 la 212.684, și rămâne sub nivelul înregistrat în urmă cu un an, când au fost 223.378 de restanțieri.
Numărul interogărilor la Centrala Riscului de Credit a crescut de la 112.070, în septembrie, la 128.096 o lună mai târziu, însă rămâne sub numărul înregistrat în luna noiembrie 2014 (168.434).
În cazul persoanelor fizice, restanțele la creditele de peste 20.000 de lei au scăzut în octombrie, față de septembrie, cu 50 de milioane de lei, până la circa 6,16 miliarde de lei, de la 6,21 miliarde de lei cu o lună în urmă, și reprezentau 6,57% din totalul sumelor datorate. Și în acest caz, cele mai multe restanțe, respectiv 92%, reprezintă credite neplătite de peste un an.
Numărul de restanțieri, persoane fizice, a scăzut în octombrie la 170.083, de la 173.962 cu o lună în urmă, și rămâne și sub cel consemnat în urmă cu un an, când erau 178.177 de restanțieri.
Sursa: agerpres.ro
Read more
Noul program are potențialul de a deveni cel mai prolific troian care atacă bănci în România, detronând Dridex, responsabil de peste 80% din atacurile din acest an, avertizează specialistul IBM.
Cercetătorii IBM Security X-Force au analizat la sfârșitul lunii iulie o nouă variantă a Tinba v3 Trojan, iar aceasta este, potrivit datelor companiei americane, prima de acest fel dedicată băncilor din România, scrie pe blogul securityintelligence Limor Kessem, unul dintre experții IBM.
România este recunoscută ca fiind o sursă de atacuri și este rareori o țintă, afirmă Kessem.
Tinba Trojan (cunoscut și ca TinyBanker sau Zusy) a fost descoperit la mijlocul anului 2012 (prima versiune). Programul a fost numit Tiny (mic) din cauza dimensiunii reduse a fișierului, de numai 20 KB, care include configurația și kit-ul de webinjections.
