Ionel Ciupe propune soluții concrete pentru elimianrea poluării determinate de halda de steril de la CET

Please follow and like us:

Când discutăm despre halda de steril de la CET Arad, ne referim la  60 de hectare de teren pe care sunt depozitate in jur de 2,5 milioane de tone de zgură și cenușă provenită din arderea cărbunelui energetic (lignit) cu care funcționează centrala care alimentează Aradul cu energie termică.  Din punct de vedere al protecției mediului și al sănătății oamenilor, situația devine tot mai gravă pe… vânt ce trece: ori de câte ori vântul se intensifică, rafalele sale transportă praful toxic înspre locuințele cetățenilor din Livada, Sânleani, Cartierul Verde și Grădiște – depinde de direcția acestuia –, tulburând circulația pe șoseaua de centură și pe DN 79. „În Grădiște, am cules o sumedenie de reclmații de la locuitorii care spun că atunci când vântul bate înspre oraș, sunt nevoiți să își închidă  geamurile, să își ia rufele de la uscat, să recurgă la măsuri disperate – indicele de poluare depășind cu mult normele admise în Europa” – a spus vicepreședintele PNL Arad, Ionel Ciupe. Acesta critică lipsa de măsuri concrete luate de societatea aflată sub autoritatea Consiliului Municipal Arad (din luna aprilie, 2002 – împlinindu-se, deci, exact un deceniu de când municipalitatea administrează prin concesiune patrimoniul fostei Sucursale Electrocentrale Arad desprinsă din S.C.Termoelectrica S.A. Bucureşti în baza H.G. 105/2002), făcând referire la chiar poziția conducerii CET, care recunoaște că „instalaţia de stropire a haldei funcționează, în timpul vânturilor, la capacitate maximă, dar din păcate nu face faţă decât într-un procent de 30 %.”„În programul de măsuri a societății sunt prevăzute câteva repere, între care plantări de arbori atât în perimetrul centralelor cât şi pe perimetrul digurilor de la halda de zgură şi cenuşă; îmbunătăţirea umectării haldei de zgură şi cenuşă prin montarea de guri de deversare pe digurile intermediare şi obţinerea de zgură şi cenuşă uscată şi valorificarea acesteia – dar conform specialiştilor pe care i-am consultat, soluţia ce mai pragmatică, rapidă şi simplă, totodată, este închiderea suprafeţei pe care se întinde halda de steril. Halda trebuie înconjurată de ziduri din beton ridicate până la o distanţă de siguranţă şi acoperită cu un strat de pământ pe care se plantează copaci – am văzut că în occident de optează pentru salcâmi –, urmănd ca proiectul pentru prelucrarea cenuşii, de ardere a ei şi de folosire a acesteia ca un adaos în componenţa produselor folosite în construcţia sau reabilitarea autostrăzilor, drumurilor sau pavajelor, propus de nemţi încă din anul 2005 să fie urgentat” – a declarat consilierul municipal Ionel Ciupe.