Premieră pe marele ecran de la „Arta“. Marocco și Q&A cu Ana Indricău
CulturaUltimele stiri 18 octombrie 2022 0
Filmul „Marocco“, cel de-al doilea lungmetraj al regizorului Emanuel Pârvu, va avea premiera la Cinematograful „Arta“ din Arad, eveniment la care va fi prezentă și una dintre actrițele distribuite într-un rol principal, Ana Indricău.
Filmul este despre destin, despre iubire, despre un tată care nu are încredere în copilul lui și va putea fi văzut vineri, 21 octombrie 2022, de la ora 19:00, la Cinematograful „Arta“ din Arad.
Accesul este gratuit.
La finalul filmului este programată o sesiune Q&A cu Ana Indricău, care și-a făcut debutul în acest film.
„Marocco“, pentru finalizarea căruia s-a lucrat timp de cinci ani, e o poveste universală despre responsabilitatea morală a faptelor care duc la consecinţe fatale, dar şi despre lanţul faptelor mici făcute cu intenţii bune care generează prăbuşirea unui eşafodaj construit pe o iubire puternică. Într-un şir de întâmplări în care toţi au avut intenţii bune, dar totul se sfârşeşte cu moarte, rămâne doar întrebarea „cine e vinovatul?“
Din distribuţie fac parte Şerban Pavlu, Crina Semciuc, Ana Indricău, Tudor Cucu-Dumitrescu, Emilia Popescu, Tania Filip, Vlad Brumaru, Mihaela Sîrbu, Mirela Gorea şi copiii Amalia Constantinescu şi Sonia Stolea.
Filmul a avut premiera mondială în cadrul Festivalului de Film de la San Sebastian, în perioada 17 – 25 septembrie. Filmul a fost selectat în cadrul secţiunii New Directors, care premiază producţiile regizorilor aflaţi la debut sau la cel de-al doilea film. Secţiunea este competiţională iar premiul acordat este în valoare de 50.000 euro.
„De fiecare dată când faci un film, te gândeşti la ce parcurs va avea, dacă lumea va înţelege ce ai vrut să spui, dacă va fi plăcut, dacă publicul va reacţiona aşa cum te aştepţi. Contextul pandemiei ne-a făcut să ne punem astfel genul ăsta de întrebări. Pe de altă parte, premiera într-un festival ca San Sebastian ne face să sperăm în universalitatea mesajului pe care vrem să îl transmitem. Onestitatea abordării narative din plan personal aduce o estetică aparte – în care m-am ferit foarte mult de explicaţii – cinema-ul fiind o artă explicativă în sine (lucrând cu imagini) şi am sperat ca acest lucru să poată fi observat“, a declarat regizorul Emanuel Pârvu.
Scenariul peliculei este semnat de Alexandru Popa şi Emanuel Pârvu, imaginea îi aparţine lui Silviu Stavilă iar montajul lui Dan Ştefan Pârlog. Filmul este produs de Miruna Berescu (prin FAMart) alături de co-producătorii Jordi Niubo, Teodor Mirea şi Bogdan George Apetri.
Filmul este produs cu sprijinul Centrului Naţional al Cinematografiei şi realizat în colaborare cu Televiziunea Română, în co-producţie cu i/o post Cehia, Natura Party, The East Company Productions, FAMart Films Production.
Sinopsis
Marocco
Regia: Emanuel Pârvu
Gen film: Dramă
Rating: AP12 (Acordul părinților pentru copii cu vârste până la 12 ani)
„Marocco” e o poveste despre responsabilitate. Totul pornește de la gestul unei tinere (Ana Indricău) care își oferă colierul unui copil bolnav. Toți cred însă că minte, începând cu tatăl ei (Șerban Pavlu), iar suspiciunile nefondate au consecințe ireversibile. „Lupta cea mai mare a fost să nu am un personaj negativ în film, să nu fac lupta clasică dintre bine și rău, ci să fac o luptă nouă, între bine și bine. În România se zice «Dușmanul binelui e mai binele». Toată lumea vrea să facă bine aici, doar că la sfârșit mor oameni. Toți au intenții bune, doar că nu coincid”, a povestit despre „Marocco” regizorul Emanuel Pârvu, care a mai colaborat cu Șerban Pavlu la filmul „Meda sau Partea nu prea fericită a lucrurilor”.
Read moreAPIA începe plăţile în avans pentru campania 2022
EconomieUltimele stiri 16 octombrie 2022 0
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a demarat duminică, 16 octombrie, campania de plată în avans a fermierilor care au depus Cereri unice de plată în anul 2022, suma totală fiind de peste 1 miliard de euro, potrivit unui comunicat remis AGERPRES.
Cuantumurile pentru anul de cerere 2022 au fost stabilite prin Hotărârea de Guvern nr. 1209/2022 privind stabilirea pentru anul 2022 a cuantumului per hectar al plăţii unice pe suprafaţă, al plăţii redistributive şi a intervalelor de suprafaţă pentru care se acordă aceasta, al plăţii pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, al plăţii pentru tinerii fermieri şi prin Hotărârea de Guvern nr. 1155/2022 privind aprobarea plafoanelor alocate schemelor de sprijin cuplat în sectorul zootehnic, precum şi pentru stabilirea cuantumului acestora pentru anul de cerere 2022.
În ceea ce priveşte nivelul avansurilor pentru plăţile directe şi pentru măsurile de dezvoltare rurală legate de suprafaţă şi de animale, statele membre pot plăti avansuri de până la 70 % în cazul plăţilor directe enumerate în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 şi de până la 85 % în cazul sprijinului acordat în cadrul dezvoltării rurale, prevăzut la articolul 67 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013.
Plăţile pentru schemele finanţate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă) şi FEADR (Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală) se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,9490 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Campania de plăţi în avans se va derula în perioada 16 octombrie – 30 noiembrie 2022, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură urmând să finanţeze fermierii cu o sumă de peste 1 miliard de euro, atât pentru schemele finanţate din FEGA cât şi pentru măsurile finanţate din FEADR. AGERPRES
Read moreAltfel, despre ciorba de burtă în Banatul Sârbesc, în Voivodina
MondenUltimele stiri 15 octombrie 2022 0
Gurmazi, iubitori de traditii culinare, retete vechi autentice si voie buna, sunt asteptati maine, 15 Octombrie, la Chichinda Mare, in Banatul sarbesc, la ŠKEMBE FEST – SĂRBĂTOAREA SCHIMBELEI 2022, Competitie culinara regionala de gatit mancaruri traditionale din burta de vita.
SĂRBĂTOAREA SCHIMBELEI este la cea de a treia editie si este prima data cand Banatul are un reprezentat in juriu, invitata de onoare fiind banateanca noastra, ROMANA RISTA – Diplomat culinar, specialist in identitate de patrimoniu culinar.
In competitia culinara vor concura cinsprezece echipe din mai multe regiuni si localitati din Serbia, precum: Belgrad, Niš, Zrenianin, Senta, Loznica, Kikinda. Programul pentru public incepe de la ora 10 si se incheie la ora 14, ora locala, cu premierea echipelor castigatoare de catre juriul international. Desigur ca vor fi degustari si standuri cu mancaruri si bauturi locale. Publicul va putea achizitiona preparate traditionale locale, gatite la foc in aer liber. Intrarea este gratuita.
Škembići (Schimbeaua) este o mancare traditionala banateana sarbeasca, cu influente orientale si austro-ungare adaptata gustului local, care se gateste in unele zone din Banatul sarbesc intr-un mod specific. Se prepara din burta de vita sau vitel, multa ceapa si condimente fiarta indelung la foc lent. Chiar daca se prepara din putine ingrediente, ele trebuie sa fie alese cu atentie ca sa fie de calitate pentru un gust desavarsit: burta de vita, multa ceapa, ardei si boia de ardei dulce si iute preparata in casa, precum si condimente. Spre deosebire de Ciorba romaneasca de burta, culoarea preparatului sarbesc este la final una rosiatica, ca focul, data de boiaua de ardei, care are rol si de liant, si de gust. Depinde de preferintele fiecaruia cat de multa boia adauga sau cat de iute e boiaua.
Škembići se serveste cu paine de casa din faina alba si adeseori are alaturi muraturi mixte, Turšija. Uneori, sarbii servesc Škembići in stil modern, in paine – asa cum noi servim Ciorba de fasole cu ciolan, tot in paine. Inainte de a servi acest fel de manacare, in Serbia se bea un paharel de rachiu, iar dupa, bere sau un vin local. Desigur, exista o anume tehnica de pregatire a burtii de vita care necesita multa experienta si talent, fiecare avand propriul secret in preparare. Burta se tine in bait cu otet si mirodenii, iar inainte exista un ritual special, minutios si complex de curatare care necesita cunostinte temeinice si experienta. Škembići are o si o componenta culturala, rituala, pastreaza amprenta unor comunitati, aduna oamenii laolalta in jurul ei pentru socializare, pastrand traditia vie peste generatii.
‘’Am inceput in 2020, in primul an de Pandemie, sa organizez acest eveniment, dorind sa adun cat mai multa lume in jurul acestui fel de mancare banatean, iubit de multi, dar si contestat, dar care simt ca devine popular. Pentru ca nu exista cale de mijloc, ori iubesti Škembići, ori nu. Asa suntem si noi, poporul sarb, direct si iubitor de traditii nealterate pe care vrem sa le transmitem mai departe generatiilor. Škembići inseamna mult mai mult decat un fel de mancare, este cultura, socializare si traditia care trece granitele. A fost un crez al meu ca si creator si initiator al acestei sarbatori- competitie, sa trecem granitele, iar anul acesta, gratie implicarii prietenei noastre, invitat special– Romana Rista, Diplomat culinar, mica noastra sarbatoare devine cunoscuta si in Banatul romanesc, si in Romania. Noi, sarbii, suntem prieteni cu poporul roman, ne leaga atatea momente frumoase si iubim sa ii avem ca si gosti (musafiri). La SĂRBĂTOAREA SCHIMBELEI gatim in aer liber intr-un cadru relaxat pe malul Iazului Vechi. Ne straduim sa fim la inaltime si pregatim si Disnotorski Paprikaš – Papricasul nostru traditional de Pomana Porcului – si topim slanina pentru jumari traditionale de Voivodina– Cvarci- iar banii din urma vanzarilor portiilor de mancare vor fi donati unei cauze umanitare pentru o organizatie medicala locala. Vremea tine cu noi, asa ca asteptam cat mai multi romani sa vina in frumosul nostru oras, Kikinda, care are multe atractii turistice si culinare si care este doar la o aruncatura de bat, de aproximativ o ora de condus de la Timisoara si de la Arad,’’ declara organizorul ŠKEMBE FEST – SĂRBĂTOAREA SCHIMBELEI, MILORAD ŠIBUL.
‘’Ca si Diplomat culinar care a pornit acum zece ani o cercetare antropologica inedita din dragoste pentru gatit traditional, intrevad o crestere foarte mare a atentiei in urmatorii ani concentrate asupra bucatariei traditionale si a retetelor regionale din putine ingrediente, readaptate local cu ingrediente locale, la indemana. Cred cu tarie si viziunea mea este ca bucataria Est-Europeana va deveni in urmatorii cinci ani un pol de atentie despre care se va vorbi la nivel mondial, suntem tot mai multe voci cu rasunet. In 2020 am afirmat ca Romania se reiventeaza culinar si ca vom vorbi mai des despre o redefinire a traditionalului, si iata ca astazi asistam deja, in contextul geo-politic, la redefinirea bucatariilor locale si regionale. Misiunea mea este de un deceniu sa arat ca retetele regionale pe care le punem pe masa facand Rai din ce avem sunt cele care arata tuturor cat de bogati cultural suntem si cata diversitate exista in bucataria noastra Est-Europeana, care nu este mai prejos fata de cea din Vest, mult mai promovata. Sarbatoarea Schimbelei este un bun moment pentru acest schimb cultural-culinar, Ciorba de burta, Tuslamaua, Gulasul, Papricasul, Mancarea de fasole cu afumatura, Sarmalele si Ciorba de peste fiind mancaruri traditionale pe care le putem disputa regional. Si sarbii sunt surprinsi ca noi avem Ciorba de burta alba, dreasa cu smantana si ou, cum si noi suntem poate surprinsi ca Ciorba sau Tocana de burta sarbeasca, ungureasca si slovaca are multa paprika, deci e rosie. Ca invitat special si membru al juriului, vin si cu o surpriza pentru echipele din concurs, am de oferit si un Premiu Special, pe care il aduc tocmai din Romania, de langa granita cu Serbia si Ungaria, din Pecica, judetul Arad, din Banat, oferit de catre operatori locali, si anume Taverna Pecicana – restaurant cu traditie care gateste ciorba de burta romaneasca si tocana de burta ungureasca si de catre Doris Prod Com, producatorul local al celebrei Pite de Pecica, un demers de diplomatie culinara de promovare a apartenetei bucatariei regionale intr-un teritoriu mult mai vast, european, poate si o ocazie sa reflectam ce putem face mai mult ca romani cu Ciorba de burta romaneasca si cu Tuslamaua regala. Va astept maine, cu mare drag la Kikinda!,’’ declara ROMANA RISTA, diplomat culinar si specialist in patrimoniu si identitate culinara, membru de onoare al juriului ŠKEMBE FEST.
Read moreIT-ul este domeniul în care se câștigă cel mai bine din România
EconomieUltimele stiri 12 octombrie 2022 0
IT-ul este, de câțiva ani buni, domeniul cu cele mai competitive salarii din România, în condițiile în care media, la nivel național este de 6.000 de lei pe lună, în creștere cu 10% față de începutul acestui an.
Pragurile salariale crescute, chiar și pentru începători, au făcut ca IT-ul să fie prima opțiune de reconversie profesională a celor care vor o schimbare de carieră.
„Candidații din IT sunt cunoscuți drept privilegiații pieței de recrutare – își găsesc foarte ușor job, sunt bine plătiți, iar avansul tehnologic rapid le permite să aibă permanent oportunități de creștere. Acest avans tehnologic, cât și numărul insuficient de specialiști în IT le creează contextul de a fi extrem de selectivi atunci când vine vorba de angajare. Cu un deficit de aproximativ 25.000 de IT-iști, companiile sunt nu doar generoase în ofertele financiare pe care le fac, dar și foarte deschise la a primi candidați care au trecut printr-o reconversie profesională către acest domeniu. Deși aceștia pornesc de la un nivel de juniorat, angajatorii sunt dispuși să investească mai departe în specializarea lor la locul de muncă”, spune Roxana Drăghici, Head of Sales în cadrul eJobs România.
Potrivit datelor Salario, comparatorul salarial marca eJobs, distribuția segmentelor salariale arată o alocare marginală pentru salariile sub 2.000 de lei (4%) și chiar a celor cuprinse între 2.000 și 3.000 de lei (12%). Cea mai mare parte a angajaților din IT, respectiv 32,6%, câștigă lunar între 4.000 și 7.000 de lei, iar 21% între 7.000 și 10.000 de lei. Salarii de peste 10.000 de lei încasează 16,2% dintre cei care și-au introdus datele salariale în platformă și 14,2% iau lunar între 3.000 și 4.000 de lei. „Din multe puncte de vedere, IT-ul este un domeniu atipic. Spre exemplu, vedem specialiști foarte căutați, care ajung să ocupe poziții cheie în companie și încasează salarii comparabile sau chiar mai mari decât ale unui CEO. Este cazul arhitecților IT, spre exemplu, care pot câștiga și 40.000 de lei pe lună. Pragurile sunt ridicate chiar și pentru juniori, astfel încât salariile de intrare sunt de aproximativ 3.500-4.000 de lei pe lună. În ceea ce privește media salarială pentru programatori, aceasta este de 6.000 de lei”, explică Roxana Drăghici.
În acest moment, IT-ul este al șaptelea cel mai important angajator din piață, cu peste 4.000 de joburi scoase la bătaie numai în ultima lună. Este, totodată, și domeniul în care angajatorii manifestă cea mai mare flexibilitate privind munca remote. „Este un tip de flexibilitate pe care o vedem nu doar în România, ci și în străinătate. De altfel, din ce în ce mai mulți IT-iști români lucrează din țară pentru angajatori de peste hotare, la fel cum și companiile de la noi importă specialiști din alte țări fără a le condiționa angajarea de prezența fizică la birou”, detaliază Roxana Drăghici.
Tot în ultima lună, pe eJobs.ro au fost înregistrate 121.000 de aplicări pentru locurile de muncă din IT, cei mai activi fiind candidații cu vârste cuprinse între 25 și 35 de ani, urmați de cei între 36 și 45 de ani și cei de peste 45 de ani. Este, de altfel, domeniul care atrage cele mai multe aplicări din partea candidaților cu senioritate în carieră.
Cele mai mici salarii MEDII nete introduse până în acest moment de către angajații din IT sunt pentru joburile:
- Junior Graphic Designer – 3.000 lei
- Tehnician PC – 3.500 lei
- IT Helpdesk – 4.000 lei
- QA Analyst – 4.000 lei
- Analist servicii client – 4.000 lei
Orașele cu cele mai mici salarii MEDII nete din IT sunt:
- Brăila: 2.700 lei
- Râmnicu Vâlcea: 2.800 lei
- Alba Iulia: 3.000 lei
- Târgoviște: 3.000 lei
- Botoșani: 3.000 lei
Orașele cu cele mai mari salarii MEDII nete din IT sunt:
- București : 6.500 lei
- Timișoara: 6.000 lei
- Cluj – Napoca: 5.800 lei
- Brașov: 5.500 lei
- Sibiu: 5.500 lei
Iată și care sunt pozițiile pentru care s-au înregistrat cele mai mari valori salariale din acest domeniu:
- Arhitect IT: salariul mediu net la nivel național – 11.115 lei, salariul maxim introdus în Salario – 40.000 lei
- CTO: salariul mediu net la nivel național – 14.000 lei, salariul maxim introdus în Salario – 36.000 lei
- Product manager: salariul mediu net la nivel național – 9.000 lei, salariul maxim introdus în Salario – 25.000 lei
- Senior Project Manager: salariul mediu net la nivel național – 11.700 lei, salariul maxim introdus în Salario – 25.000 lei
- Developer: salariul mediu net la nivel național – 6.000 lei, salariul maxim introdus în Salario – 22.000 lei
În acest moment, pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România, sunt disponibile peste 35.000 de locuri de muncă. Peste 460.000 de specialiști și-au introdus veniturile până în prezent în Salario comparatorul de salarii marca eJobs.
Read more