News Arad

Stiri si reportaje din judetul Arad

SUBVENTII APIA 2016: CE SE VA INTAMPLA CU PLATA PENTRU TERENURILE CE FAC OBIECTUL SUPRAPUNERILOR

O mare problemă cu care APIA se confruntă zilele acestea la cererea unică de plată pe 2015 (adică depusă anul trecut și acum în faza finală de soluționare) este suprapunerea suprafețelor agricole. Adică cel puțin doi fermieri au identificat pe harta IPA online că lucrează o parcelă sau o bucată din ea, încă beneficiarul subvenției pe acea suprafață trebuie să fie unul singur.

Termen de 30 de zile pentru o rezolvare 

Proiectul de modificare al Ordinului 619/2015 prevede și o clarificare privind atribuțiile APIA pentru rezolvarea problemei suprapunerilor. Astfel, MADR vine cu o procedură care spune că ”în situaţia în care se constată că terenul face obiectul cererilor a doi sau mai mulţi solicitanţi, APIA, în termen de 30 de zile calendaristice, va notifica solicitanţii, care au obligaţia să rezolve litigiul. Dacă litigiul nu se rezolvă în termen de 30 de zile calendaristice de la primirea notificării, suprafaţa de teren supradeclarată nu este eligibilă la plată în anul curent de cerere, cu excepţia cazurilor în care litigiul este soluţionat în instanţă judecătorească”. Din formularea făcută de MADR și din faptul că nu se precizează expres anul de cerere, dacă actul normativ va fi adoptat în această formă, atunci procedura de rezolvare a suprapunerilor se va putea aplica și pentru cererile depuse anul trecut.

Fermierii trebuie să știe, astfel că dacă nu se înțeleg, niciunul dintre ei nu va primi banii de subvenție, iar termenul pentru o rezolvarea amiabilă este de 30 de zile de la notificare.

Procedura aplicată în prezent este similară cu cea propusă de MADR pentru includerea formală în Ordinul 619/2015. Astfel, directorul executiv al APIA Mureș, Ovidiu Săvâșcă a explicat pentru Agrointeligența care este procedura ce se parcurge în mod uzual în cazurile de suprapunere a terenurilor agricole declarate de către beneficiari diferiți.

Sursa: agrointel.ro

Read more
ROMANIA INCA SE LUPTA CU CORUPTIA! PE CE LOC E TARA NOASTRA IN TOPUL TRANSPARENCY INTERNATIONAL

Conform Indicelui de Percepție a Corupției (IPC) 2015 lansat miercuri de Transparency International, România se clasează pe locul 58 în topul statelor lumii, cu un scor de 46 de puncte raportat la o medie a statelor Uniunii Europene de 65,36 de puncte și sub media europeană, printre țările UE incluse în index cu cel mai mic punctaj, alături de Bulgaria, Grecia sau Italia, scrie Agerpres.

Pe primul loc, cu cel mai bun punctaj, s-a situat Danemarca, fiind astfel țara cu cel mai mic nivel perceput al corupției la nivel mondial. Pe ultimul loc s-au situat Coreea de Nord și Somalia, care au obținut punctajul 8.
Danemarca este percepută a fi cea mai curată pentru al patrulea an consecutiv, cu un scor de 91 de puncte pe o scară de 100 a ONG-ului cu sediul la Berlin. Ea este urmată de Finlanda, pe locul doi, și Suedia pe locul trei.

Coreea de Nord și Somalia obțin cel mai scăzut scor de 8, neschimbat față de anul trecut, notează agenția Kyodo.

Japonia marchează 75 de puncte, un scor aproape neschimbat de la 76 cu un an înainte.

Japonia a coborât pe locul 18 în rândul celor 168 de țări conform IPC 2015, în timp ce Coreea de Nord se află în partea de jos a listei pentru al cincilea an consecutiv.

China, care și-a intensificat campaniile anticorupție sub conducerea președintelui Xi Jinping, obține un scor de 37, plasându-se pe locul 83 împreună cu Columbia și Sri Lanka.

Punctajul unei țări/unui teritoriu indică nivelul perceput al corupției pe o scală de la 0 — 100, unde 0 înseamnă că țara este percepută ca fiind extrem de coruptă și 100 că țara este percepută ca fiind foarte curată

În index au fost incluse 168 de țări.
Sursa: Citeste mai mult pe REALITATEA.NET: http://www.realitatea.net/romania-inca-se-lupta-cu-coruptia-pe-ce-loc-e-tara-noastra-in-topul-transparency-international_1874081.html#ixzz3yR0gHbMH
Follow us: @realitatea on Twitter

Read more

Noul Cod fiscal aduce modificări în modul în care se calculează deducerile personale lunare aferente salariaţilor. Astfel, angajații care câştigă sub 3.000 de lei brut pe lună vor avea în 2016  venituri nete mai mari cu valori cuprinse între 3 şi 24 de lei pe lună, în funcţie de nivelul salarial, zf.ro.

Măsura, care se aplică pentru mai bine de 80% dintre salariaţii din economie, este valabilă doar pentru persoanele cu salarii mai mici de 3.000 de lei brut pe lună. Valoarea sumelor neimpozabile creşte odată cu numărul de persoane aflate în întreţinerea salaria­ţilor care beneficiază de această măsură.

„La un salariu minim de 1.050 de lei brut pe lună, până în 2015 valoarea salariului net încasat de angajat era de 777 de lei pe lună. Începând cu acest an, după noile reglementări privind deducerile personale aplicabile salariaţilor, la un salariu minim de 1.050 de lei brut pe lună angajatul va primi o sumă netă de 785 de lei, adică cu 8 lei mai mult“, a explicat Noemi Popescu, HR manager în cadrul companiei de consultanţă fiscală, audit şi analiză financiară PKF Finconta, porivit zf.ro.

Potrivit consultanților, cu cât salariile angajaţilor sunt mai mici şi au mai multe persoane în întreţinere, cu atât veniturile nete încasate vor fi mai mari.

Sursa: antena3.ro

Read more

România ocupa locul al 32-lea din 35 de tari studiate în editia 2015 a Indexului european al sistemelor medicale (EHCI) și se afla pe ultimul loc la cea mai importanta categorie de indicatori – rezultatele tratamentelor, se arata în raportul dat publicitații marți.

România ocupa locul al 32-lea din 35 de tari studiate în editia 2015 a Indexului european al sistemelor medicale (EHCI), realizat de compania suedeza Health Consumer Powerhouse, informează Mediafax. România a obtinut 527 de puncte din totalul de 1.000, aflându-se doar deasupra Albaniei (524), Poloniei (523) si Muntenegrului (484).

Autorii comenteaza ca „România are probleme severe cu managementul întregului sau sector public” si ca, alaturi de Albania si Bulgaria, „sufera din cauza unei structuri învechite de asistenta medicala, cu o proportie ridicata si costisitoare de internari”.

Raportul cuprinde 48 de indicatori grupati în sase categorii: drepturile si informarea pacientilor, accesibilitatea (timpii de asteptare pentru tratament), rezultatele tratamentelor, gama de servicii oferite si extinderea lor, preventia si farmaceuticele. Combinatia acestor indici – obtinuti din studii si baze de date internationale si din chestionare administrate asociatiilor de pacienti – îsi propune sa descrie felul în care consumatorul de servicii medicale este servit de propriul sistem.

La cea mai importanta categorie, rezultatele tratamentelor, România a obtinut 104 puncte din 250, clasându-se pe ultima pozitie, alaturi de Macedonia.

Fata de anul trecut, când România a avut „rosu pe linie” la toti ce opt indicatori ai subdisciplinei, indexul pe 2015 a acordat note mai bune pentru reducerea deceselor cardiovasculare si reducerea deceselor prin accident vascular cerebral.

S-au înregistrat însa în continuare scoruri mici pentru mortalitatea infantila, supravietuirea în cancer, anii potentiali de viata pierduti, infectiile cu stafilococ auriu meticilino-rezistent (MRSA), rata avorturilor si depresie.

România sta semnificativ mai bine la capitolul accesibilitate, al doilea ca pondere al clasamentului, unde a primit 150 de puncte din totalul de 225, clasându-se astfel pe locul 17, deasupra unor tari precum Danemarca, Italia, Norvegia, Polonia, Spania, Suedia sau Marea Britanie.

Potrivit raportului, România a facut progrese în ce priveste accesul în aceeasi zi la medicul de familie, accesul direct la medicul specialist, accesul la radioterapie sau chimioterapie sub 21 de zile si timpul de asteptare la camera de garda.

În rest, România a mai acumulat 96 de puncte din 150 pentru drepturile si informarea pacientilor (locul 23), 63 din 150 pentru gama de servicii si extinderea lor (locul 31), 71 din 125 pentru preventie (locul 27) si 43 din 100 pentru farmaceutice (locul 33, mai bine doar decât Albania si Muntenegru).

Pe primul loc ale clasamentului în EHCI 2015 se afla tot Olanda, cu 916 puncte, urmata de Elvetia (894), Norvegia (854), Finlanda (845), Belgia (836), Luxemburg (832), Germania (828) si Islanda (825).

Sursa: stiripesurse.ro

Read more
CORURI CELEBRE DIN OPERE, IN DOUA REPREZENTATII DE EXCEPTIE

Un periplu prin istoria operei romantice, prin intermediul unora dintre cele mai frumoase şi spectaculoase numere corale scrise de Donizetti, Verdi, Puccini, Wagner, Ceaikovski şi Smetana, este programat de Filarmonica de Stat Arad în serile de 28 şi 29 ianuarie 2016 şi găzduit  cu începere de la ora 19.00, de Sala Cercului Militar, de pe B-dul Decebal nr. 19.

“Manifestare sincretică, gen muzical de amploare, opera cucerește întotdeauna prin măreție și prin spectaculozitatea fermecătoarei conviețuiri dintre ansamblurile scenice. Opera și-a câștigat dreptul la nemurire datorită geniilor creatoare care au lăsat posterității partituri senzaționale ce pun în valoare potențialul artistic al tuturor profesioniștilor din domeniu.” – dr. Alin Văcean, manager al Filarmonicii de Stat Arad.

Unul dintre cele mai fascinante aparate de scenă, element de contrast în desfăşurarea discursului liric, corul de operă este desemnat să deschidă sau să concluzioneze secţiunile majore de spectacol, asumându-şi în acelaşi timp momentele de maximă splendoare şi strălucire. Forţa, culoarea şi dinamismul acestui ansamblu uluitor creează un impact extraordinar în discursul muzical, cu implicaţii profunde asupra trăirilor celor de dincolo de scenă.

Alcătuit din 18 numere de program, spectacolul coral al acestor seri, dirijate de Cristian Neagu şi pregătite de Robert Daniel Rădoiaş, se adresează celor care iubesc muzica secolului romantic, celor care cunosc opera şi o ”consumă” în mod exclusiv dar şi acelora care se alătura săptămânal exerciţiului nostru simfonic.

Celebrul Marş nupţial al operei Lohengrin dar şi Corul torcătoarelor din Olandezul zburător de Richard Wagner marchează debutul primei părţi, în care selecţia alătură muzică germană, italiană şi slavă. Emblematic şi sugestiv, expresiv tocmai datorită renunţării la cuvânt, Corul mut din Madame Butterfly (Giacomo Puccini) este momentul de respiro înainte de strălucitoarele coruri din Don Pasquale şi Lucia di Lammermoor (Gaetano Donizetti) sau capodoperele  corale din Evgheni Oneghin (Piotr Ilici Ceaikovski) şi Mireasa vândută (Bedrich Smetana).

Corurile lui Giuseppe Verdi ocupă spaţiul celei de a două părţi a programului, compozitorul care a dominat vreme de 60 de ani scena de spectacol a secolului al XIX-lea fiind evocat prin cele mai celebre numere dedicate fie corului de femei, fie vocilor masculine sau formulei mixte. De la Macbeth – “opera corală” a lui Verdi – la Traviata, supleţea  ansamblu de operă este probată prin extraordinara adaptabilitate a grupului la cerinţele muzicii şi în acelasi timp ale dramei. El trebuie să strălucească în splendidele culminaţii din Lombarzii, să îşi echilibreze trăirile în Nabucco, într-unul dintre cele mai populare cântece ale epocii (Corul sclavilor) şi nu în ultimul rând să trăiască sărbătoarea din casa Florei (Traviata), fervoarea şi drama din Rigoletto sau entuziasmul rebelilor proscrişi din Ernani.

 

Read more
DEPUTATUL EUSEBIU PISTRU A PARTICIPAT LA SEDINTA COMISIILOR REUNITE DE BUGET, UNDE S-A DISCUTAT PE MARGINEA UNOR SOLUTII PENTRU PIATA RCA

„Anul trecut, piața RCA s-a ridicat la aproape 750 milioane euro, potrivit estimărilor pe baza datelor ASF din primele nouă luni din 2015 și cu menținerea unei creșteri de 15% față de 2014. Conform Raportului Consiliului Concurenţei, circa 600 milioane euro s-au colectat de la 76,9% din autoturismele înmatriculate în România, iar circa 150 milioane euro de la 51% din autovehiculele comerciale licențiate în România. Prima medie pentru autovehicule comerciale a fost de 1.800 euro, iar pentru autoturisme, 130 euro. Daca s-ar crește nivelul colectării la 100%, prima medie pentru autovehicule comerciale ar ajunge la 1.100 euro şi 95 euro la autoturisme”, spune Eusebiu Pistru.

 

Deputatul arădean arată că „prin unele măsuri, cum ar fi verificarea polițelor RCA cu ajutorul camerelor de supraveghere CNADNR, concomitent cu aplicarea de măsuri administrative la emiterea polițelor RCA, respectiv conexiunea la baza de date a DRPCIV/RAR, gradul de cuprindere în asigurarea RCA ar creşte. În lipsa măsurilor adecvate, tarifele vor creşte continuu, iar colapsul pieţei de asigurări ar deveni inevitabil ”.

În opinia sa, atât timp cât ASF nu are sau pretinde că nu are pârghii pentru a stăvili abuzurile asiguratorilor, ar trebui să existe firme de stat care să regleze evoluţia preţurilor, dar şi să simplifice accesul pe piaţă.„Existenţa unei firme de stat poate stopa creşterea necontrolată a preţurilor, creând concurenţă prin practicarea unor preţuri rezonabile, sustenabile în raport cu creşterea reală a daunalităţii. Totodată, aceasta ar putea fi la concurenţă cu asiguratori din alte ţări ale UE, încurajate să pătrundă pe piaţa românească, prin relaxarea şi simplificarea procedurilor administrative. Aceste firme ar fi obligate de piaţă să ofere asiguraţilor facilităţi

pe care le-ar oferi firma de stat, cum ar fi posibilitatea încheierii RCA şi pe termen mai scurt, de la una la trei luni sau plata poliţei în rate, pentru a veni în sprijinul posesorilor de vehicule cu posibilităţi financiare limitate. Nu în ultimul rând, mi se pare de bun simţ ca plata poliţei RCA să fie suspendată pentru perioada în care vehiculul, din varii motive, nu este utilizat. Desigur, în baza unor argumente solide şi verificabile şi cu prevederea unor sancţiuni drastice, mergând până la confiscarea vehiculului în cazuri dovedite de tentativă de fraudă”, a mai spus deputatul arădean.

„Ca o măsură de disciplinare a participanţilor la trafic- spune Pistru- costul poliţei de asigurare ar putea fi crescut gradual pentru cei care au avut mai multe accidente şi abateri grave. Pe linia responsabilizării participanţilor la trafic, trebuie introdusă decontarea directă, adică plătirea daunei de către asiguratorul celui păgubit, firma urmând să-şi recupereze banii pe cont propriu, fără a mai pune păgubitul să piardă timp şi nervi”, a mai declarat Eusebiu Pistru, menționând că, până în 24 februarie, la nivelul ASF, se vor constitui grupuri de lucru pentru modificarea normelor referitoare la RCA.

Read more

Anul 2016 aduce noi modificări fiscale și pentru determinarea impozitului pe venitul din salarii. În acest sens, se majorează valoarea deducerii personale de la 250 lei la 300 lei și se majorează și valoarea salariului la care deducerea personală este acordată în cotă integral.

Ordin privind aprobarea calculatorului pentru determinarea deducerilor personale lunare pentru contribuabilii care realizează venituri din salarii la funcţia de bază, începând cu luna ianuarie 2016, potrivit prevederilor art. 77 alin. (2) şi ale art. 66 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal a fost publicat în Monitorul Oficial numărul 0052 din 25 ianuarie.

Deducerile personale sunt stabilite regresiv, astfel:
a) pentru salarii brute de până la 1.500 lei, deducerile personale sunt:
– suma de 300 lei pentru salariatul fără persoane în întreținere;
– suma de 400 lei pentru salariatul cu 1 persoană în întreținere;
– suma de 500 lei pentru salariatul cu 2 persoane în întreținere;
– suma de 600 lei pentru salariatul cu 3 persoane în întreținere;
– suma de 800 lei pentru salariatul cu 4 sau mai multe persoane în întreținere.
b) pentru salarii brute între 1.501 lei și 3.000 lei, deducerea personală sau deducerile pentru persoane în întreținere, se reduc de la sumele mai sus amintite până la zero;
c) pentru salarii brute mai mari de 3.001 lei, nu se acordă deduceri.

Astfel, explică consultanţii Benţa Consult, pentru copilul minor aflat în întreţinerea părinţilor sau a tutorelui, deducerea personală se acordă fiecăruia dintre părinţi, respectiv tutorelui.

Deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub formă de deducere personală se acordă pentru fiecare lună a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se află funcţia de bază, în limita venitului realizat.

Cine poate fi considerată persoană în întreţinere

Sunt considerate persoane aflate în întreţinere soţul/soţia contribuabilului, copiii acestuia, precum şi alţi membri de familie până la gradul al doilea inclusiv. Copilul minor este considerat întotdeauna întreţinut, cu excepţia celor încadraţi în muncă,indiferent dacă se află în unităţi speciale sanitare sau de protecţie specială şi altele asemenea, dacă veniturile minorului sunt mai mici de 300 lei lunar.

Dacă venitul unei persoane aflate în întreţinere depăşeşte 300 lei lunar, ea nu este considerată întreţinută.
Pentru stabilirea deducerii personale la care are dreptul, salariatul va depune la plătitorul de venituri din salarii o declaraţie pe propria răspundere, care trebuie să cuprindă următoarele informaţii:

a) datele de identificare a contribuabilului care realizează venituri din salarii (numele şi prenumele, domiciliul, codul numeric personal);

b) datele de identificare a fiecărei persoane aflate în întreţinere (numele şi prenumele, codul numeric personal).
Declaraţiile pe propria răspundere depuse în vederea acordării de deduceri personale nu se emit ca formulare tipizate.

Cum se obţine deducerea

Salariatul va prezenta angajatorului documentele justificative care să ateste persoanele aflate în întreţinere, cum sunt: certificatul de căsătorie, certificatele de naştere ale copiilor, adeverinţa de venit a persoanei întreţinute sau declaraţia pe propria răspundere şi altele.

Documentele vor fi prezentate în original şi în copie, plătitorul de venituri din salarii păstrând copia după ce verifică conformitatea cu originalul.

Salariatul este obligat să înştiinţeze plătitorul de venituri din salarii în termen de 15 zile calendaristice de la data la care s-a produs evenimentul care generează o modificare, astfel încât angajatorul/plătitorul să reconsidere nivelul deducerii începând cu luna următoare celei în care s-a produs evenimentul.
Foarte important: Deducerea personală nu se fracţionează în funcţie de numărul de ore în cazul veniturilor realizate în baza unui contract de muncă cu timp parţial, la funcţia de bază

Sursa: evz.ro

Read more
APROAPE TREI SFERTURI DINTRE COMPANIILE ROMANESTI AU APELAT LA RETELELE SOCIALE PENTRU PROMOVARE SAU RECRUTARE

Aproape trei sferturi (74%) dintre companiile din România au utilizat, anul trecut, rețelele sociale pentru promovare, vânzare sau recrutare, platforma ”vedetă” fiind în continuare Facebook, relevă datele studiului EY România, Social media și mediul de afaceri românesc 2015, dat marți publicității.

„În 2015, 74% dintre respondenți au declarat că utilizează rețelele de socializare pentru promovarea companiei și plănuiesc să le utilizeze în continuare. 21% dintre respondenți au afirmat că utilizarea rețelelor de socializare face parte din strategia de comunicare a companiei, în creștere cu două procente față de 2014”, se menționează în studiu.

Platforma „vedetă” în România rămâne în 2015 Facebook, cu 92% dintre răspunsuri (93% la nivel global), urmată de LinkedIn, cu 75% (71% la nivel global) și de YouTube, cu 37% (55% la nivel global). În România, se remarcă creșteri semnificative ale utilizării LinkedIn (+14% față de 2014), YouTube (+8% față de 2014) și Twitter (+8% față de 2014).

Potrivit cercetării, 91% dintre companii spun că utilizarea rețelelor sociale le oferă un avantaj competitiv față de firmele care nu folosesc rețele sociale, iar 53% dintre respondenți generează oportunități de vânzare prin social media. În topul ariilor de utilizare rămân marketingul, vânzarea și recrutarea. Creșteri semnificative oferă networkingul (48% dintre respondenți, +13% față de 2014) și analiza competitivă (21% dintre respondenți, +6% față de 2014).

Creșterea notorietății și expunerii în piață rămân cele mai importante beneficii ale utilizării rețelelor sociale; 53% dintre respondenți vorbesc despre generarea de oportunități de vânzare și 37% dintre respondenți afirmă că utilizarea mediilor sociale au produs o creștere efectivă în venituri (+3% față de 2014). Chiar dacă se constată o scădere față de anul trecut, aproape jumătate dintre respondenți apreciază fidelizarea clienților prin folosirea rețelelor sociale.

Cei mai mulți respondenți (23%) folosesc rețelele de socializare pentru activități de promovare, pe care le utilizează de 2-3 ani. 20% dintre respondenți declară că au început utilizarea rețelelor sociale recent, în ultimii 2 ani. Peste jumătate dintre companii (58%) alocă până la 5 ore săptămânal pentru comunicarea pe rețelele sociale, în timp ce 20% alocă între 6 și 10 ore săptămânal — procentaje asemănătoare cu cele înregistrate în 2014.

Frecvența de utilizare a rețelelor de socializare a scăzut semnificativ. În 2015, doar 36% din respondenți au declarat că utilizează social media zilnic, cu 5% mai puțin decât în 2014 și 13% mai puțin față de 2013. Cresc, însă, procentajele celor care utilizează social media o dată la 2-3 zile, de la 15% în 2013 și 23% în 2014, la 28% în 2015.

De asemenea, crește frecvența utilizării săptămânale a comunicării prin social media, de la 22% la 23%. Zona de rezistență a celor care utilizează social media o dată la câteva luni a scăzut de la 9% în 2014 la numai 3% în 2015.

Chiar dacă în scădere (de la 51% în 2014 la 46% în 2015), departamentul de marketing își menține locul în topul departamentelor care se ocupă de rețelele de socializare. Totuși, un procentaj semnificativ de 28% spun că nu au un departament în cadrul firmei care se ocupă de comunicarea prin rețelele de socializare. La polul opus, există și firme în care de această activitate se ocupă un departament special dedicat comunicării prin rețelele sociale (12%).

În continuare, tot mai mulți respondenți (în creștere de la 64% în 2014 la 75% în 2015) spun că își administrează singuri campaniile pe rețelele de socializare și tot mai puțini apelează la servicii externe (în scădere de la 14% în 2014 la 6% în 2015). Totuși, 46% dintre companii spun că externalizează partea de design și dezvoltare, 23% externalizează partea de creare de conținut, iar câte 16% externalizează cercetarea de piață și relațiile publice (PR). Partea de strategie este externalizată de numai 10% dintre companii, în timp ce actualizarea statusurilor este ținută in house de 90% din firme.

În 2015, ponderea respondenților ‘indeciși’ cu privire la măsurarea randamentului investițiilor în social media ale companiei scade (de la 52% în 2014 la 41% în 2015) în favoarea celor care sunt ‘total de acord’ (18% în 2015) și ‘de acord’ (31% în 2015). Doar 10% au negat posibilitatea companiei de a măsura randamentul investițiilor în activitățile de pe rețelele de socializare, comparativ cu 14% în 2014.

Utilizarea rețelelor sociale pentru recrutarea de personal se menține la cote ridicate, topul fiind condus de industria financiar-bancară, cu 56% dintre respondenți. Instituțiile financiar-bancare semnalează și utilizarea rețelelor sociale pentru îmbunătățirea brandului de bun angajator (56%). Pe de altă parte 75% dintre respondenții din turism și 70% dintre respondenții din comerț utilizează rețelele sociale pentru fidelizarea clienților.

În top 3 în funcție de tipul de conținut oferit followerilor se află informațiile despre produsele și serviciile companiei (77%), informațiile despre companie — istoria companiei, testimoniale ale clienților existenți, evenimente (66%) — și informații despre campanii, promoții, vânzare directă sau indirectă (52%). Mediile sociale sunt folosite din ce în ce mai mult în zona recrutărilor de personal (37% în 2015, față de 35% în 2014).

Cu toate că 17% dintre companiile respondente spun că nu își întreabă follower-ii de pe rețelele sociale în legătură cu cerințele lor față de produsele și serviciile oferite (un procent în creștere fată de anul trecut), 33% declară că își implică follower-ii și acționează conform feedback-ului obținut. Majoritatea respondenților intenționează să țină cont în viitor de părerea consumatorilor exprimată în mediile sociale, ceea ce indică o tendință de normalizare a relației dezvoltate cu consumatorii sociali, care își formează deciziile de achiziție în mediul online.

25% dintre respondenți (+7% față de 2014) folosesc instrumente de ascultare a rețelelor sociale și reacționează la opiniile consumatorilor. 40% dintre respondenți declară că încă nu folosesc instrumente de ascultare, dar își propun să implementeze în perioada următoare. Investițiile vor fi făcute în special în industriile IT&C (55% dintre respondenți), retail (50%), servicii de publicitate/media (43%) și industria farmaceutică (42%).

În ceea ce privește investițiile în promovarea prin intermediul rețelelor sociale, 52% dintre respondenți spun că au investit sub 1.000 de euro în ultimul an, 10% între 1.000 și 3.000 de euro, în timp ce 23% peste 3.000 de euro. Un procentaj important (15%) dintre respondenți afirmă că nu știu cât au investit companiile lor în promovarea companiilor lor prin social media în ultimul an, ceea ce sugerează că promovarea prin rețele sociale nu este întotdeauna o strategie la nivel de organizație, iar bugetele sunt distribuite la nivelul mai multor departamente.

„Strategiile moderne de marketing au o puternică componentă digitală în relația brand-consumator. Impactul rețelelor sociale a depășit de mult granița identificării de noi oportunități de vânzare. Consumatorii sociali devin noua sursa de idei în dezvoltarea produselor și serviciilor companiei, perfect adaptate nevoilor lor. Folosirea instrumentelor de ascultare a consumatorilor sociali în procesele de creare, promovare și livrare asigura avantaje competitive majore, care vor scoate rapid din joc companiile introvertite, ancorate în ‘tradițional'”, a declarat Daniel Ionescu, Marketing Strategist.

Studiul, ajuns la cea de-a treia ediție anuală, analizează răspunsurile a 270 de reprezentanți ai unor companii din diverse industrii din România cu privire la modul în care acestea abordează marketingul prin intermediul rețelelor de socializare și impactul pe care acest tip de marketing îl are în prezent în activitatea lor.

„Studiul nostru, ajuns acum la cea de-a treia ediție, își propune să identifice tendințele din social media care sunt relevante pentru mediul de afaceri românesc. Ne dorim să punem la dispoziția directorilor de marketing, dar și a executivilor de top, un set relevant de informații, care să le faciliteze înțelegerea modului în care companiile din diverse industrii din România evoluează de la an la an în folosirea rețelelor de socializare, atât pentru partea de comunicare corporate, cât și pentru construirea relației cu clienții și pentru generarea de vânzări’, spune Elena Badea, director de Marketing, EY România.

Cercetarea realizată de EY Romania are la bază un chestionar aplicat în perioada 3 — 20 noiembrie 2015. Studiul utilizat pentru datele comparative la nivel global este ‘2015 Social Media Marketing Industry Report — How Marketers Are Using Social Media to Grow Their Businesses’.

Sursa: agerpres.ro

Read more
AMENDA PENTRU MANIPULAREA PRETURILOR CARBURANTILOR

Consiliul Concurenței a sancționat cu amenzi în valoare totală de 16.907.202 lei (aproximativ 3,7 milioane euro) trei companii din domeniul comercializării angro de carburanți pentru încheierea unei înţelegeri anticoncurenţiale.

Companiile sancţionate sunt Tinmar Ind (15,28 milioane de lei amendă), Planoil SRL (1,31 milioane de lei amendă) și Planoil Industries (306.933 de lei amendă). Potrivit comunicatului emis de Consiliul Concurenței, cele trei companii au participat la o înţelegere anticoncurenţială, constând în fixarea prețurilor, discounturilor și adaosurilor comerciale, împărțirea clienților și a surselor de aprovizionare în activitatea de distribuție angro de benzină și motorină pe piața românească. Toate companiile sancţionate au recunoscut participarea la înţelegerea anticoncurenţială şi au beneficiat de o reducere a amenzii de 20%.

Sursa: evz.ro

Read more
FINANTELE AU IMPRUMUTAT LUNI 500 DE MILIOANE DE LEI DE LA BANCI, PE 5 ANI, LA UN RANDAMENT DE 2,53% PE AN

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a împrumutat, luni, 500 de milioane de lei de la bănci printr-o emisiune de obligațiuni pe cinci ani, la un randament mediu de 2,53% pe an.

Valoarea din prospectul emisiunii a fost de 500 de milioane de lei, dar băncile au subscris o sumă de peste două ori mai mare, respectiv 1,18 miliarde de lei.

Marți va fi organizată o licitație suplimentară prin care statul vrea să atragă încă 75 de milioane de lei la randamentul stabilit luni.

Tot luni MFP a atras un miliard de lei de la bănci printr-o emisiune de certificate de trezorerie cu scadența la șase luni, la un randament minim istoric de 0,48% pe an. Valoarea din prospectul emisiunii a fost de un miliard de lei, dar băncile au subscris o sumă de trei ori și jumătate mai mare, respectiv 3,46 miliarde de lei.

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a planificat împrumuturi de 4,56 miliarde de lei de la băncile comerciale în luna ianuarie 2016, din care 4,2 miliarde de lei prin opt licitații de certificate de trezorerie și obligațiuni de stat, iar 360 de milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitațiilor de obligațiuni.

Sumele vor fi destinate refinanțării datoriei publice și finanțării deficitului bugetului de stat.

În 2016, MFP are în vedere emiterea unui volum de titluri de stat pe piața internă în valoare de 48 — 50 miliarde lei, din care 14 — 15 miliarde lei certificate de trezorerie și 34 — 35 miliarde lei obligațiuni benchmark.

De asemenea, Ministerul Finanțelor intenționează lansarea unor euro-obligațiuni în valoare de circa 3 miliarde euro.

Sursa: agerpres.ro

Read more