Referitor la rezultatul alegerilor parţiale de la Seleuş, din 1 mai 2011, filiala arădeană a Partidului Democrat-Liberal comunică următoarele:

„La alegerile parţiale de la Seleuş, Partidul Democrat-Liberal a mizat pe calitate, nu pe cantitate. A fost o campanie electorală scurtă, în care noi nu am folosit resurse financiare deosebite. Nu am împânzit cu afişe comuna, n-am avut nici alte menifestări ieşite din comun. Am preferat să discutăm cu oamenii să ne promovăm candidaţii noştri, de ca căror valoare suntem conştienţi.

Ştiam că la Seleuş există un fief PNL puternic, dar adevărata luptă electorală se va da în 2012.”

PNL şi-a zdrobit adversarii, dar şi partenerii de alianţă, la Seleuş, unde duminică au avut loc alegeri pentru Consiliul Local. În urma numărării voturilor, configuraţia noului Consiliu Local al comunei Seleuş arată astfel: PNL – 10 consilieri, PDL – 2 consilieri (după redistribuire) şi PSD – un consilier. „Mă bucură încrederea pe care locuitorii din Seleuş şi satele aparţinătoare, Iermata şi Moroda, o au în Partidul Naţional Liberal. Am dovedit că suntem o echipă puternică, am dovedit că facem lucruri bune pentru comunitate, astfel încât votul de astăzi (n.r. – duminică) nu este o surpriză. Dimpotrivă, reprezintă o confirmare că putem să facem lucruri bune şi în continuare şi cred că trendul de la Seleuş este unul sugestiv pentru ceea ce vor însemna alegerile din 2012”, a declarat pentru NEWS-AR Cristian Branc, primarul comunei Seleuş.
Vechiul Consiliu Local al Comunei Seleuş a fost dizolvat în data de 23 februarie 2011, prin hotărâre judecătorească, după ce nu s-a mai întrunit în şedinţă din luna martie a anului 2010. (newsar)

Startul campaniei electorale la Seleus a apartinut PNL-ului (ca doar are primar), pe ultima suta de metri au aparut PSD si PDL, social-democratii culminand cu un concert de muzica folclorica la Caminul Cultural al comunei. S-a vorbit si s-a indemnat, las imaginile sa vorbeasca!

Preşedintele Filialei Teritoriale PNL Arad, Ioan Cristina, dezaprobă gestul Consiliului Local Municipal de joi, care a amânat validarea ca şi consilier local a liberalului Ionel Ciupe. Acesta trebuia să îl înlocuiască în CLM, din postura de următorul pe listă, pe Cristian Moisescu, exclus din PNL.
Consilierii municipali care au cerut amânarea validării s-au cramponat de faptul că actele depuse în acest sens nu au fost semnate şi de PNŢCD, ci numai de PNL, în condiţiile în care cele două partide au participat la precedentele alegeri locale cu liste comune.

„Nu vreau să comentez prea mult pe marginea acestui gest, dar consider că Ionel Ciupe nu merita să fie şicanat astfel, mai ales că semnătura respectivă ar trebui să fie doar o simplă formalitate. Cei care s-au opus validării sale nu au făcut altceva decât să amâne deznodământul, care nu poate să fie decât unul singur: Ionel Ciupe va deveni consilier local municipal”, a declarat Ioan Cristina.

Clientela PDL nu ţine cont de situaţia generală din ţară şi continuă să îşi facă parte din banul public. Firma condusă de preşedintele PDL Arad, Gheorghe Seculici, va realiza proiectele pentru 17 grădiniţe noi, pentru care va încasa un milion de lei. Banii provin de la Guvern şi dintr-un împrumut la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. De altfel, nu este prima dată când firma domnului Seculici primeşte contracte pe linie politică.

„Eu nu cred în coincidenţe şi nu cred că mai este un om de bună credinţă în această ţară care să mai creadă în coincidenţe. Situaţia este simplă: firmele apropiate PDL reuşesc să obţină bani, bani şi iarăşi bani din fonduri publice. Explicaţia domnului Seculici, care spune că nu a ştiut de aceste contracte, este jignitoare pentru arădeni. Toată lumea a observat cum, în timp ce oamenilor li se cere să strângă cureaua, liderii PDL devin tot mai bogaţi. PDL a realizat un veritabil manual al căpuşării banului public prin metode cu aparenţă de legalitate. Dacă instituţiile publice în drept ar realiza anchete corecte, s-ar dovedi fapte de corupţie. Să ne amintim că la Arad, ca în toată ţara, s-au închis şcoli şi grădiniţe. PDL a explicat că închiderea şcolilor şi grădiniţelor trebuie numită reforma educaţiei. Acum, firma preşedintelui PDL Arad, Gheorghe Seculici, primeşte bani pentru a realiza proiectele unor grădiniţe. Nu există nicio logică în astfel de investiţii, alta decât alimentarea firmelor PDL cu bani publici” a declarat preşedintele PSD Arad, Dorel Căprar.

Organizaţia de Femei a Partidului Conservator şi-a propus să întindă o mână de ajutor celor mai trişti decât noi, acelor persoane care au nevoie de sprijinul comunităţii, îndreptându-se spre aceştia cu cele necesare vieţii pentru a schimba măcar puţin în bine traiul lor. „Cu alimente de bază şi produse gospodăreşti am deschis uşa persoanelor singuratice sau familiilor cu mulţi copii, încercând să completăm golul din sufletul lor. Răsplata pentru aceasta ne-a fost zâmbetul de pe chipul lor trist.

Organizatia de femei a Partidului Conservator împreună cu Asociaţia non-profit Adelina au avut un prim proiect împreună pentru săracii din zona Ineu. În Arad am început o acţiune prin care sâmbăta şi duminica vom oferi cele trei mese unor nevoiaşi” a precizat Camelia Matica, presedinte al Organizatiei de Femei al PC Arad.

Cu ocazia Sărbătorilor Pascale, europarlamentarul Iosif Matula şi Organizaţia de Femei PD-L din Chişineu-Criş au dorit să aducă o rază de bucurie în inimile a câtorva familii nevoiaşe.
Europarlamentarul şi reprezentantele Organizaţiei de Femei PD-L din oraş au vizitat zece familii din Chişineu-Criş şi Nădab şi le-au dăruit pachete cu alimentele necesare unei mese de Paşte.
“Mă bucur că am putut să ajutăm aceste câteva familii nevoiaşe din Chişineu-Criş şi Nădab, în preajma Paştelui. Am decis că cel mai potrivit este să le dăruim alimentele de care au nevoie pentru masa de Paşte, iar oamenii s-au bucurat din tot sufletul”, a spus europarlamentarul Iosif Matula.

Comisia pentru Cultură şi Educaţie din Parlamentul European a adoptat proiectul de opinie privind viitorul buget al Uniunii Europene. În acest document se regăsesc priorităţile Parlamentului în ceea ce priveşte cultura, educaţia, tineretul, sportul şi mass-media.

Având în vedere că programele din aceste domenii (ex. Erasmus – cu 2,2 milioane de participanţi din anul 1987 când a fost creat, Capitala Culturală Europeană, Tineret în acţiune etc.) sunt printre cele mai vizibile şi populare printre cetăţenii europeni, precum şi faptul că lor li se alocă o parte infimă a bugetului comunitar, europarlamentarii din Comisia pentru Cultură şi Educaţie au cerut suplimentarea fondurilor disponibile.

Totodată, ţinând cont că sportul a devenit unul dintre domeniile care intră în competenţa UE odată cu adoptarea Tratatului de la Lisabona, deputaţii europeni au solicitat Comisiei Europene elaborarea unei strategii care să vizeze atât promovarea sportului de masă, cât şi a celui de performanţă, ca mijloc pentru asigurarea unei societăţi sănătoase, dar şi ca instrument pentru incluziune socială.

Europarlamentarul democrat-liberal Iosif Matula, raportor al Grupului Popularilor Europeni pentru proiectul de opinie privind viitorul buget al UE, este de părere că acesta trebuie structurat în funcţie de Strategia Europa 2020, care doreşte să asigure creştere economică în UE, locuri de muncă pentru cetățeni și o mai mare competitivitate a Uniunii la nivel mondial. „Un buget multianual, pe o perioadă de 7 ani, ar asigura programelor noastre de finanţare o mai mare predictibilitate, oferind, în acelaşi timp, flexibilitate pentru realocarea fondurilor în funcţie de necesităţile de moment. În cadrul viitorului buget, este important să ţinem cont de principiul valorii adăugate europene, realizând la nivel comunitar acele proiecte pentru care cheltuielile se dovedesc mai eficiente decât cheltuielile naţionale. În ceea ce priveşte programele de învăţare continuă, în cazul cărora cererea depăşeşte semnificativ oferta, consider că trebuie extinse posibilităţile de mobilitate a elevilor, studenţilor şi profesorilor” a declarat europarlamentarul Iosif Matula. Potrivit acestuia, pentru a atinge obiectivele Strategiei Europa 2020, trebuie alocate suficiente resurse şi timp unor acţiuni care vor asigura un plus de competitivitate societăţii europene: reducerea abandonului şcolar timpuriu la mai puţin de 10%, creşterea la 40% a procentului celor care urmează învăţământul superior, creşterea atractivităţii formării profesionale – obiective prin care UE va asigura şanse mai mari de angajare tinerilor, în funcţie de cerinţele pieţei muncii.