Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat că noile schimbări din sectorul energetic vor aduce beneficii semnificative, în special consumatorilor care se confruntă cu facturi ridicate la energie. Totodată, acesta a subliniat că măsurile de sprijin pentru persoanele vulnerabile, menite să asigure accesul la energie pentru cei cu venituri mici, vor fi menținute și adaptate pentru a răspunde mai bine nevoilor acestora.
Re-liberalizarea pieței de energie, programată pentru 2024, aduce speranțe de reducere semnificativă a facturilor pentru consumatorii casnici care depășesc un consum de 300 kWh pe lună. Potrivit ministrului Energiei, Sebastian Burduja, aceste economii sunt bazate pe actualele oferte de pe site-ul ANRE, care se situează între 0,9 și 1 leu/kWh, față de plafonul actual de 1,3 lei/kWh.
„Românii care consumă peste 300 kWh pe lună ar trebui să vadă o reducere a facturilor de 20-30%, poate chiar 40%, în funcție de oferta aleasă”, a declarat Burduja. Ministrul a subliniat că persoanele vulnerabile vor continua să fie protejate prin măsuri de sprijin, indiferent de structura viitorului Guvern.
Burduja a propus un model de subvenționare bazat pe venitul gospodăriei, în loc de nivelul de consum: „Cred că este mult mai corect să subvenționăm în funcție de venituri. Acesta este drumul pe care îl vom urma de la 1 aprilie”, potrivit Știrileprotv.ro.

România rămâne pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește mamele minore. Medicii atrag atenția că o sarcină la vârste atât de fragede afectează și mama și nou-născutul. Pentru a reduce amploarea fenomenului în vestul țării, Direcția pentru Protecția Copilului Timiș a pornit o campanie de conștientizare a adolescentelor.
Carla este din Timișoara, iar la 16 ani a născut primul ei copil. Fata a crescut, alături de ceilalți nouă frați, în centre de plasament. Părinții ei sunt despărțiți. N-au fost alături de ea nici când a devenit mamă. Tatăl copilului, un tânăr de 17 ani, a refuzat să-l recunoască, dar fata n-a vrut să renunțe la copil.
În județul Timiș, de la începutul anului și până în octombrie, peste 100 de fete au născut la vârste la care ar fi trebuit încă să se bucure de copilărie.
Medicii atrag atenția că sarcina la o vârstă atât de fragedă are urmări pe termen lung pentru tânăra mamă. Iar copilul, de cele mai multe ori, e născut prematur.
Conducerea Protecției Copilului Timiș a început o campanie de informare alături de alte instituții și asociații.
În centrul dedicat mamelor minore din Timișoara, sunt acum 5 copile și bebelușii lor. Acolo ajung, în general, fetele care au născut dar nu beneficiază de sprijinul familiei și doresc să păstreze copilul și, în același timp, să-și continue școala.
Potrivit Institutului Național de Statistică, în 2021, aproape 800 de fete sub 15 ani au adus pe lume copii, iar la cele de până în 19 ani s-au înregistrat peste 17.000 de nașteri, scrie tvrinfo.ro.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a decis, luni, că nu este posibilă recalcularea pensiei anticipate parţiale în cazul persoanelor care au locuit în zonele poluate. Magistraţii au fost sesizaţi în această speţă de Curtea de Apel Galaţi, scrie stiripesurse.ro.
„Admite recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Galaţi şi, în consecinţă, stabileşte că: În interpretarea şi aplicarea unitară a art. 65 alin. (1), (4) şi (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, nu este posibilă recalcularea pensiei anticipate parţiale stabilită în condiţiile art. 65 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 263/2010 prin aplicarea dispoziţiilor art. 65 alin. (5) din acelaşi act normativ. Obligatorie, potrivit art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă. Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 18 noiembrie 2024”, potrivit site-ului instanţei supreme.
Colegiul de conducere al Curţii de Apel Galaţi a sesizat instanţa supremă cu un recurs în interesul legii privind pensia anticipată parţială în cazul persoanelor care au locuit în zonele poluate, în vederea unificării practicii la nivelul tuturor instanţelor judecătoreşti, întrucât în jurisprudenţă s-a constatat că nu există un punct de vedere unitar.
Problema invocată este: „În interpretarea art. 65 alin. (1), (4) şi (5) din Legea nr. 263/2010 referitor la pensia anticipată parţială, este posibilă recalculare pensiei anticipate parţiale cu luarea în considerare o beneficiului prevăzut de alin. (5) al art. 65 din Legea nr. 263/2010, de către o persoană care a solicitat şi obţinut pensia anticipată parţială în condiţiile art. 65 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 263/2010?”
„Pensia anticipată parţială se cuvenea, cu cel mult cinci ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare, precum şi celor care au depăşit stagiul complet de cotizare cu până la 8 ani”, a transmis ÎCCJ.

Pensionarii vizați

Potrivit art. 65, alin. (5), din Legea nr. 263/2010 privind privind sistemul unitar de pensii publice (abrogată între timp), persoanele care au locuit cel puţin 30 de ani în zonele afectate de poluarea remanentă din cauza extracţiei, preparării şi arderii cărbunelui sau a şisturilor bituminoase, a extracţiei şi preparării minereurilor de uraniu, a extracţiei şi prelucrării minereurilor feroase şi neferoase cu conţinut de praf sau de emisii de gaze cu efect de seră, de amoniac şi derivate, de cupru, plumb, sulf, azot, fosfor, cadmiu, arseniu, zinc, mangan, fluor, clor, feldspat şi siliciu ori de radiaţii din minereuri radioactive, hidrogen sulfurat, crom trivalent, crom hexavalent, cianuri, de pulberi metalice şi/sau de cocs metalurgic, a prelucrării ţiţeiului sulfuros, desulfurării benzinei, a ţiţeiului parafinos şi neparafinos, a distilării ţiţeiului în vederea producerii păcurii şi a uleiurilor, respectiv în localităţile Baia Mare, Călăraşi, Copşa Mică, Drobeta-Turnu Severin, Slatina, Târgu Mureş, Târnăveni, Turnu Măgurele, precum şi în localităţile Abrud, Avram Iancu, Baia de Arieş, Bistra, Lupşa, Ocna Mureş, Ocoliş, Roşia Montană, Sălciua şi Zlatna din judeţul Alba, Aluniş, Arad, Cicir, Fântânele, Frumuşeni, Horea, Mândruloc, Tisa Nouă, Vladimirescu din judeţul Arad, Piteşti din judeţul Argeş, Bacău, Comăneşti şi Oneşti din judeţul Bacău, Băiţa din judeţul Bihor, Maieru, Rodna şi Şanţ din judeţul Bistriţa-Năsăud, Codlea, Crizbav, Făgăraş, Feldioara, Hălchiu, Satu Nou şi Victoria din judeţul Braşov, Brăila, Chişcani şi Tichileşti din judeţul Brăila, Anina, Armeniş, Ciudanoviţa, Moldova Nouă, Oţelu Roşu şi Reşiţa din judeţul Caraş-Severin, Aghireşu, Câmpia Turzii, Căpuşu Mare, Dej, Iara şi Turda din judeţul Cluj, Năvodari din judeţul Constanţa, Baraolt din judeţul Covasna, Târgovişte şi Titu din judeţul Dâmboviţa, Işalniţa din judeţul Dolj, Galaţi din judeţul Galaţi, Clejani, Giurgiu din judeţul Giurgiu, Letca Nouă, Brăneşti, Bâlteni, Bustuchin, Câlnic, Drăgoteşti, Fărcăşeşti, Ioneşti, Mătăsari, Motru, Negomir, Plopşoru, Prigoria, Roşia de Amaradia, Rovinari, Turburea, Turceni şi Urdari din judeţul Gorj, Bălan, Borsec, Corbu, Jolotca, Sândominic şi Tulgheş din judeţul Harghita, Aninoasa, Baia de Criş, Băiţa, Brad, Călan, Certeju de Sus, Criscior, Deva, Ghelari, Hunedoara, Lupeni, Orăştie, Petrila, Petroşani, Răchitova, Şoimuş, Teliucu Inferior, Uricani, Vaţa de Jos, Veţel, Vulcan din judeţul Hunedoara, Ciulniţa şi Slobozia din judeţul Ialomiţa, Băiuţ, Borşa, Cavnic, Cicârlău, Deseşti, Satulung, Şişeşti, Remetea Chioarului şi Copalnic Mănăştur din judeţul Maramureş, Grinţieş şi Săvineşti din judeţul Neamţ, Brazi, Comarnic, Floreşti, Ploieşti şi Valea Călugărească din judeţul Prahova, Videle din judeţul Teleorman, Broşteni, Crucea, Iacobeni, Ostra, Stulpicani şi Vatra Dornei din judeţul Suceava, Fârdea, Margina, Nădrag şi Tomeşti din judeţul Timiş, Mina Altân Tepe şi Tulcea din judeţul Tulcea, Berbeşti şi Râmnicu Vâlcea din judeţul Vâlcea, pe o rază de 8 kilometri în jurul localităţii în care se află situl contaminat, beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani fără penalizarea prevăzută la alin. (4) referitor la diminuarea cuantumului în raport cu stagiul de cotizare realizat.

Opiniile diferite ale instanțelor

„Unele instanţe au reţinut, în deciziile lor, că beneficiul prevăzut de art. 65 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 263/2010 referitor la pensia anticipată parţială nu poate fi cumulat cu cel acordat prin art. 65 alin. (5), din aceeaşi lege, opunându-se prevederilor art. 66 din lege şi că nu este posibilă recalcularea numărului de luni de anticipare prin eliminarea penalizării prevăzute de alin. (4) din acelaşi text, deoarece art. 67 din lege stabileşte că eliminarea diminuării operează la îndeplinirea condiţiilor de pensionare pentru limită de vârstă. S-a argumentat că nu există un temei legal pentru recalculare şi că, ori de câte ori, legiuitorul a intenţionat să acorde această posibilitate, a menţionat-o în mod expres”, a mai precizat sursa citată.
O altă opinie a instanţelor a fost că este posibilă recalcularea pensiei anticipate parţiale cu luarea în considerare a beneficiului prevăzut de alin. (5), întrucât acesta este recunoscut date fiind condiţiile speciale în care a locuit pensionarul mai mult de 30 de ani în zone afectate de poluare, neexistând nicio dispoziţie legală care să interzică cumulul acestor beneficii.
Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice a fost în vigoare de la 1 ianuarie 2011 până la 31 august 2024, fiind înlocuită parţial prin Legea 223/2015 şi abrogată şi înlocuită prin Legea 360/2023.

Pensionarii cu pensie mai mică de 3.000 lei primesc o nouă gratuitate. Aceștia ar putea să nu mai plătească niciun leu pentru adeverințele necesare pentru recalcularea pensiilor, potrivit unui proiect de lege adoptat de Senat.
Până acum, firmele de arhivare au speculat disperarea pensionarilor și au impus taxe foarte mari pentru a elibera adeverințele. Unii au plătit chiar și 3.000 de lei pentru o simplă foaie, potrivit b1tv.ro.
„Pensionarii ale căror pensii au cuantumul de până la 3.000 lei pot solicita adeverinţele care dovedesc veniturile lunare brute de la deţinătorii legali de arhive sau de la operatorii economici autorizaţi de Arhivele Naţionale pentru prestarea serviciilor arhivistice, contravaloarea obţinerii acestor documente fiind decontată integral de către Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, prin agenţia judeţeană din judeţul în care îşi are domiciliul solicitantul”.
Senatul a adoptat tacit propunere legislativă care modifică legea pensiilor astfel încât pensionarii vor beneficia, în funcție de venituri, de reducere sau chiar gratuitate la emiterea adeverinţelor pentru recalcularea pensiilor.
Cine are pensie sub 3.000 de lei nu plătește niciun leu obșinerea adeverințelor care îi ajută la Mica Recalculare. Iar pensionarii care au venituri peste acest plafon să plătească doar jumătate din sumă.
„Pensionarii ale căror pensii au cuantumul cuprins între 3.001 lei şi 6.000 lei pot solicita adeverinţele care dovedesc veniturile lunare brute de la deţinătorii legali de arhive sau de la operatorii economici autorizaţi de Arhivele Naţionale pentru prestarea serviciilor arhivistice”.

Fermierii afectați de seceta din ultimul an primesc despăgubiri pentru pierderile înregistrate. Cei care au avut culturile calamitate în totalitate, iau de la stat câte 1.000 lei pentru fiecare hectar. Banii vor intra în conturile agricultorilor până la finalul anului.
În județul Olt, seceta a afectat 16 mii de producători agricoli. Cei care au avut culturile distruse în proporție mai mare de 30 la sută, au depus săptămânile trecute cereri la Direcțiile Agricole ca să poată primit despăgubiri. Banii au început să le între în conturi. Valoarea despăgubirilor este calculată în funcție de suprafață afectată și de gradul de calamitate. Cine a pierdut tot primește câte o mie de lei pentru fiecare hectar distrus.
În Județul Olt, seceta a compromis culturile de porumb, floarea soarelui și grâu pe aproape 120.000 de hectare. Toate figurează acum în registrele Ministerului Agriculturii drept „calamitate”.
Mihaela Mareș, director adjunct, Direcţia Agricolă Olt: Am început să plătim banii pentru toți cei 17.000 de fermieri în această situație…se vor plăti 119 milioane de lei, aproape 24 milioane euro.
Sunt multe alte județe unde seceta a făcut ravagii și zeci de mii de producători agricoli așteaptă despabugiri. În total, peste două miliarde de lei vor intră în conturile fermierilor, în această perioada, anunță mimnistrul Agriculturii, scrie tvrinfo.ro.