Două treimi (66%) dintre români sunt de părere că prosumatorii contribuie la un mediu înconjurător mai curat, în timp ce aproape jumătate (45%) spun că renunţarea la centralele pe gaz nu este o decizie bună, arată rezultatele unui studiu publicat joi.
Conform datelor centralizate de platforma despre-energie.ro, un proiect al companiilor E.ON şi Delgaz Grid, peste jumătate dintre respondenţi (55%) au afirmat că trebuie luate măsuri ferme de reducere a poluării şi sunt de acord cu obiectivele Uniunii Europene (UE) de renunţare la combustibilii fosili, între care şi gazele naturale, în favoarea electrificării masive a transporturilor, clădirilor, industriei şi a consumului casnic.
În acelaşi timp, 43% dintre români susţin că nu au suficiente informaţii ca să se exprime într-o direcţie sau alta şi consideră că este necesară o campanie de informare şi explicare a obiectivelor şi a măsurilor care sunt luate în scopul tranziţiei la energia verde.
De asemenea, 66% din totalul celor intervievaţi consideră prosumatorii contribuie la un mediu înconjurător mai curat, iar aproape un sfert (24%) se aşteaptă ca, în timp, să vadă şi o scădere a preţurilor la energie, ca efect al dezvoltării regenerabilelor.
Întrebaţi ce părere au despre decizia forurilor europene de a elimina treptat centralele de apartament pe gaz, cei mai mulţi dintre respondenţi (45%) au declarat că aceasta nu este o decizie bună, deoarece România are zăcăminte mari de gaze, iar centralele de apartament, care funcţionează cu acest combustibil, sunt principala sursă de încălzire din ţara noastră. Totuşi, mai mult de o treime dintre români (36%) se situează la polul opus, susţinând că renunţarea la centralele de apartament pe gaz este binevenită deoarece acestea poluează şi, în plus, resursele de gaze naturale sunt limitate.
Potrivit studiului, doar 18% dintre respondenţi se consideră bine informaţi în ceea ce priveşte evoluţiile şi deciziile din sectorul energetic din ultimii ani. Majoritatea (55%) spun că sunt „oarecum” informaţi, iar 28% declară că se simt puţin ori deloc informaţi.
În ceea ce priveşte sursele de informare despre domeniul energiei, presa reprezintă principala sursă pentru două treimi dintre români, urmată de website-urile furnizorilor de energie şi gaze naturale (13%), portalurile online de specialitate dedicate sectorului energetic (11%) şi paginile oficiale de Internet ale autorităţilor din domeniu (10%).
Totodată, patru din zece români (39%) subliniază că autorităţile ar trebui să aibă rolul principal în informarea consumatorilor de gaze naturale şi electricitate în ceea ce priveşte piaţa de energie, în timp ce 15% spun că acesta revine companiilor din sector, 3% susţin că este un rol al presei, iar 40% sunt de părere că este datoria comună a tuturor acestor actori.
Cercetarea sociologică a fost realizată de Sondaje Marketing Relaţii Publice SRL pentru platforma despre-energie.ro, un proiect al E.ON şi Delgaz Grid, în perioada 26 august – 11 septembrie 2024, pe un eşantion de 1.004 de utilizatori online, cu o marjă de eroare de +/-3%, scrie agerpres.ro.
Managerii români estimează, pentru perioada noiembrie 2024 – ianuarie 2025, o relativă stabilitate a activităţii economice şi a numărului de salariaţi în industria prelucrătoare şi servicii, precum şi creşterea preţurilor în industria prelucrătoare, construcţii şi comerţul cu amănuntul, potrivit datelor publicate joi de Institutul Naţional de Statistică (INS).
În cadrul anchetei de conjunctură din luna noiembrie 2024, managerii din industria prelucrătoare previzionează pentru următoarele trei luni o relativă stabilitate a volumului producţiei (sold conjunctural -2%). Referitor la numărul de salariaţi se estimează relativă stabilitate, soldul conjunctural fiind de -5%. Pentru preţurile produselor industriale se prognozează creştere în următoarele trei luni (sold conjunctural +17%).
Potrivit estimărilor din luna noiembrie 2024, în activitatea de construcţii se va înregistra, pentru următoarele trei luni, o scădere a volumului producţiei (sold conjunctural -19%). Managerii estimează scădere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural -8%). În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii se preconizează creşterea acestora (sold conjunctural +23%).
În sectorul comerţ cu amănuntul, managerii au estimat, pentru următoarele trei luni, tendinţă de creştere moderată a activităţii economice (sold conjunctural +11%). Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra creştere (sold conjunctural +20%). Angajatorii prognozează, pentru următoarele trei luni, creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +9%) şi un avans mai important al preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +35%).
Cererea de servicii (cifra de afaceri) va înregistra relativă stabilitate în următoarele trei luni (sold conjunctural +3%). Managerii din sectorul servicii prevăd relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural +1%). În acelaşi timp, preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor vor avea tendinţă de creştere moderată (sold conjunctural +15%).
În comunicat se menţionează că soldul conjunctural indică percepţia managerilor întreprinderilor asupra dinamicii unui fenomen care nu trebuie confundată cu ritmul creşterii sau scăderii oricărui indicator statistic produs de INS. Soldul conjunctural procentual este obţinut ca diferenţă între procentajul managerilor care au ales varianta pozitivă a fenomenului şi procentajul celor care au indicat varianta negativă, scrie agerpres.ro.
Monica Dajbog (MAI): Peste 300 de sesizări la posibile incidente electorale, semnalate pe parcursul nopţii
NationalUltimele stiri 24 noiembrie 2024 0
Un număr de 306 sesizări cu privire la posibile incidente electorale au fost semnalate pe parcursul nopţii, dintre care 33 nu s-au confirmat, iar alte 87 urmează să fie verificate, a declarat, duminică, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Interne (MAI), Monica Dajbog.
„Efectivele MAI au întocmit trei dosare penale cu privire la posibile infracţiuni. De asemenea, angajaţii MAI au aplicat 43 de amenzi, în valoare de aproape 70.000 de lei şi 110 avertismente pentru contravenţii referitoare la procesul electoral. Cele mai multe sesizări au vizat continuarea propagandei electorale”, a spus Dajbog.
Ea a precizat că pe parcursul nopţii nu au fost înregistrate incidente cât timp cele 18.968 de secţii de vot organizate la nivel naţional s-au aflat sub protecţia efectivelor MAI, iar în această dimineaţă, toate secţiile au fost predate preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de vot cu sigiliile intacte.
Aproximativ 70% din sancţiunile aplicate au fost însă sub formă de avertisment, scopul fiind de a descuraja încălcarea cadrului legal. Printre persoanele sancţionate se numără reprezentanţi şi simpatizanţi ai mai multor formaţiuni politice, dar şi candidaţi.
„Reamintesc că persoana care continuă propaganda electorală, după încheierea oficială a campaniei electorale, inclusiv prin intermediul reţelelor de socializare, considerate spaţiu public, poate fi sancţionată cu amendă cuprinsă între 1.500 şi 4.500 de lei”, a mai declarat Dajbog.
Aproximativ 45.000 de angajaţi MAI sunt mobilizaţi, duminică, pentru a asigura desfăşurarea în condiţii de siguranţă a alegerilor.
„Peste 8.700 de efective au ca principală sarcină menţinerea climatului de ordine publică la nivelul întregii ţări, în timp ce aproximativ 20.500 de angajaţi sunt responsabili cu protecţia secţiilor de vot”, a mai spus oficialul MAI. AGERPRES
Read moreRegistrul Auto Român vine cu explicații privitoare la blocajul care durează încă de ieri în instituție.RAR a precizat deja că totul a fost provocat de un incident tehnic apărut în camera serverelor şi generat de sistemele de prevenire a incendiilor.
În consecinţă, a fost sistată activitatea cu publicul la toate sediile din ţară, dar şi funcţionarea aplicaţiilor care asigură colaborarea cu stațiile ITP.
”Incidentul a fost semnalat în data de 21.11.2024, în jurul orei 14:00, atunci când sistemele de prevenire și stingere a incendiilor s-au declanșat și au provocat o întrerupere a echipamentelor vitale care susțin infrastructura IT a RAR. Precizăm că situația NU a fost generată de un atac cibernetic, că NU a existat un incendiu în camera serverelor și că nicio persoană nu a avut de suferit în urma activării sistemelor de stingere care utilizează pulberi speciale pentru inhibarea arderii, a informat RAR.
Potrivit comunicatului RAR, a fost mobilizată toată logistica necesară pentru a diminua efectele generate de această situație. RAR a apelat și la specialiști externi, experți în IT, pentru suport tehnic, scrie tvrinfo.ro.
După o perioadă prelungită în care munca de acasă a devenit ceva normal pentru mulți, majoritatea angajaților români au revenit în ultima perioada la birou. Schimbarea este alimentată de dorința companiilor de a redobândi un mediu de colaborare directă și de a stimula dinamica echipelor.
Aproape două treimi dintre angajaţii din România, adică 63%, îşi desfăşoară activitatea exclusiv de la birou, marcând o revenire semnificativă la modelul tradiţional de muncă.
Pe de altă parte, 13% dintre angajați optează pentru un program mixt, lucrând 3-4 zile pe săptămână de la birou, și doar 10% continuă să își desfășoare activitatea exclusiv remote, conform unui sondaj recent. Aceste cifre ne arată o preferință tot mai clară a companiilor pentru prezența fizică la locul de muncă. Deci lucrurile s-au schimbat.
Top-managerii, angajaţii din echipele administrative, precum cele din HR sau financiar-contabilitate, plus middle managerii conduc clasamentul categoriilor profesionale cu cea mai mare prezenţă la birou. Aceste funcții necesită, în general, o coordonare directă a echipelor sau gestionarea unor activități care sunt mai eficiente în mediul fizic de lucru, ceea ce explică preferința pentru munca de la birou.
Dacă analizăm opțiunile de muncă în funcție de vârstă, observăm că revenirea la birou este mai populară în rândul Generației X, care înregistrează cea mai mare pondere, cu 74,8%. Următorii sunt Milenialii, cu 54,1%, iar Generația Z, care a crescut în era digitală, e împărțită în două, adică jumătate la birou, jumătatea în sistem hibrid sau de la distanță.
Pentru angajații care preferă sistemul hibrid, întoarcerea full-time la birou nu este o opțiune imediată fără beneficii suplimentare oferite de angajatori. Printre stimulentele cele mai apreciate se numără masa de prânz asigurată, indicată de 37,2% dintre respondenți, subvenționarea transportului, cu 34,5%, și mai multe zile de concediu, beneficiu menționat de 26,9%.
Deși unii angajatori continuă să susțină lucrul de la distanță, majoritatea angajaților și companiilor revin treptat la obiceiurile de dinainte de pandemie, cu biroul redevenind punctul central al activităților profesionale, scrie tvrinfo.ro.
Romsilva va planta circa 3 milioane de puieți forestieri în campania de împăduriri de toamnă
NationalUltimele stiri 21 noiembrie 2024 0
Regia Națională a Pădurilor – Romsilva va planta circa 3 milioane de puieți forestieri în campania de împăduriri de toamnă, regenerând 2.096 hectare fond forestier.
Din acestea, 1.212 hectare sunt regenerate natural, iar 884 vor fi regenerate artificial, prin lucrări de împăduriri. De asemenea, în campania de împăduriri de toamnă, se vor realiza lucrări de completări curente în plantații pe 218 hectare fond forestier și lucrări de refacere a plantațiilor afectate de calamități pe alte 327 hectare.
În campania de toamnă, șantierele de împăduriri sunt concentrate, în cea mai mare parte, în zone de câmpie din sudul țării și zone din lunca și Delta Dunării.
Menționăm că înainte de debutul campaniei de împăduriri de toamnă au fost realizate lucrări mecanizate de pregătirea terenului și a solului, iar în pepinierele silvice au fost scoși și pregătiți puieții forestieri necesari.
Programul de regenerare a fondului forestier proprietatea publică a statului și administrat de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva prevede regenerarea, în acest an, în cele două campanii de împăduriri, de primăvară și de toamnă, a 12.047 hectare, din care 8.158 prin regenerări naturale și 3.889 prin lucrări de împăduriri.
În campania de împăduriri de primăvară, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a regenerat 10.552 hectare fond forestier proprietatea publică a statului, 7.462 hectare prin regenerări naturale și 3.090 hectare prin regenerări artificiale, fiind realizate, de asemenea, lucrări de completări pe 2.177 hectare și de refacere a plantațiilor pe 381 hectare. Pentru realizarea tuturor acestor lucrări, de împăduriri, completări și refaceri, au fost utilizați 20,8 milioane de puieți forestieri.
În ultimii cinci ani, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a regenerat 72.330 hectare fond forestier proprietatea publică a statului, din care 48.604 hectare prin regenerări naturale și 23.726 hectare prin lucrări de împăduriri, pentru toate lucrările curente de regenerare, lucrări de împăduriri, refaceri și completări, fiind utilizați circa 132 milioane de puieți forestieri, produși în pepinierele silvice proprii.
Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează circa 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile țării, și asigură servicii silvice pentru circa un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate.
Read moreOperațiunea ”Green-Pass” la Ministerul Afacerilor Interne
NationalUltimele stiri 21 noiembrie 2024 0
La această oră, Ministerul Afacerilor Interne, prin structurile sale, respectiv Poliția Română, Poliția de Frontieră, Inspectoratul General pentru Imigrări și Jandarmeria Română, derulează operațiunea „GREEN- PASS”, pentru verificarea unor locații de cazare și a locurilor de muncă, corespunzătoare cetățenilor străini non-UE, cu vize de muncă în România, în vederea identificării elementelor relaționate traficului de migranți, traficului de persoane, precum și altor elemente de criminalitate organizată.
De asemenea, sunt efectuate controale sistematice în punctele de trecere a frontierei de stat a României din zona de sud și de vest, în scopul identificării unor transporturi ilegale de migranți sau activități ilegale pe linia contrabandei.
Totodată, efectivele Ministerului Afacerilor Interne au intensificat activitățile de verificare și control în zonele de tranzit ale transporturilor de persoane și mărfuri.
Zonele vizate se află în județele Cluj, Constanța, Dolj, Sibiu, Ilfov, Municipiul București, precum și în punctele de trecere ale frontierei de stat Vama Veche, Negru Vodă, Giurgiu, Calafat, Nădlac, Nădlac II, Vârșand, Borș şi Borş II.
Traficul de migranți constituie o activitate de criminalitate organizată foarte profitabilă, câștigurile obținute de infractori fiind semnificative și adeseori cu investiții minime.
Fenomenul este, de altfel, extrem de versatil, cu nuanțe multiple în funcție de context, de specificul unei regiuni sursă sau al cererii de piață în zona sau țara de destinație. Aceasta determină un efort permanent de adaptare din partea autorităților statului, pentru combaterea la timp și în mod eficient a diverselor forme de manifestare.
Acesta este unul recurent, recunoscut atât la nivel național, cât și internațional, provocările privind tragerea la răspundere penală a infractorilor regăsindu-se în diverse evaluări ale statului român în această materie.
Totodată, având în vedere caracterul atipic al victimelor în cazul traficului de persoane asociat traficului de migranți, este necesară o abordare integrată a grupurilor de migranți ce trec fraudulos frontiera de stat, întrucât, în urma activităților desfășurate, pot fi identificate persoane care, pe ruta din zona de origine până în țările din Vestul Europei, ajung victimele traficanților, fiind exploatate prin sclavie, cerșetorie sau chiar sexual.
La activități participă Inspectoratul General al Poliției Române prin unitățile teritoriale de combatere a criminalității organizate competente în județele Cluj, Constanța, Dolj, Sibiu, Ilfov și Municipiul București, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră prin Garda de Coastă, I.T.P.F. Giurgiu în zona de competenţă şi în Bucureşti şi Ilfov, S.P.F. Cluj, S.P.F. Sibiu, I.T.P.F. Oradea, precum și Inspectoratul General pentru Imigrări și Inspectoratul General al Jandarmeriei Române prin unitățile teritoriale competente din județele Cluj, Constanța, Dolj, Sibiu, Ilfov și Municipiul București.
Combaterea traficului de migranți, a traficului de persoane asociat, precum și a altor infracțiuni conexe, presupune implicarea Poliției Române, a Poliției de Frontieră, a Inspectoratului General pentru Imigrări și Inspectoratul Teritorial de Muncă, cu sprijinul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române.
Totodată, sunt prezenți la activități sprecialiști din cadrul Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane.
Read moreRomânii cu câștiguri realizate din criptomonede până la sfârșitul lunii iulie 2025 vor fi scutiți de impozitul pe venit, de 10%, potrivit unui amendament adoptat de Parlament la Legea de adoptare a Ordonanței privind amnistia fiscală, transmite cursdeguvernare.ro. „Sunt scutiți de la plata impozitului pe venit contribuabilii persoane fizice, pentru veniturile realizate din diferența dintre veniturile din investiții în monede virtuale achiziționate în scopul revânzării și veniturile realizate și încasate în monede virtuale, până la 31 iulie 2025 inclusiv”, prevede amendamentul introdus de deputatul Ioan Sabin Șărmaș.
Măsura vine în contextul în care Bitcoin a înregistrat o creștere accelerată în urma victoriei lui Donald Trump la alegerile prezidențiale din SUA.
Legea a fost adoptată cu 158 voturi pentru, 40 contra, 16 abțineri, iar 2 nu au votat. Aceasta va fi trimisă președintelui Klaus Iohannis pentru promulgare.
Măsura este motivată de „creșterea transparenței în ceea ce privește tranzacțiile cu criptomonede efectuate de contribuabilii din România și ar permite o mapare reală a acestei piețe din economia românească”.
Prin această măsură temporară, spune autorul amendamentului, investitorii vor avea posibilitatea de a-și transfera sumele câștigate cu titlu de investiții în instituțiile de credit din România, generând un flux de numerar suplimentar în economie.
“Prin această măsură temporară, investitorii vor avea posibilitatea de a-și transfera sumele câștigate cu titlu de investiții în instituțiile de credit din România, generând un flux de numerar suplimentar în economie. Totodată, prin acest cadru legal, instituțiile de credit vor avea încrederea de a permite transferul acestor sume în conturile curente, eliminând teama sau riscurile de fraudă care planează în prezent”, susține deputatul.
Unul din zece copii a fost victimă a violenţei în primele două luni ale anului şcolar, reiese din datele unei anchete realizate de Salvaţi Copiii România.
Incidenţa este de două ori mai mare la elevii din ciclul primar faţă de gimnaziu şi de patru ori mai mare comparativ cu adolescenţii, se menţionează într-un comunicat transmis, miercuri, de organizaţie.
Un număr de 1.957 de copii cu vârsta între 7 şi 17 ani şi 4.788 de părinţi au participat la cercetarea consultativă, realizată în perioada 13 – 17 noiembrie.
În contextul Zilei Internaţionale a Drepturilor Copilului şi al Zilei Internaţionale pentru Prevenirea Abuzului asupra Copiilor, Salvaţi Copiii România a organizat dezbaterea online „Bătaia nu e ruptă din rai, dar rupe din copilărie”, care a reunit reprezentanţi ai Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, Centrului Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională, Colegiului Psihologilor din România, Direcţiei Siguranţă Şcolară din cadrul IGPR.
„Părinţii raportează acte de violenţă asupra propriilor lor copii cu o rată cu 3% mai ridicată, cu un vârf de 22,4% la ciclul primar. Unităţile de învăţământ sunt principalul loc al incidentelor (73,5%, conform copiilor, 87,7% conform părinţilor), urmate de parcurile şi locurile de joacă (13,3%). Violenţa online reprezintă, în opinia copiilor, 10% din cazuri, mai mult cu 6 procente faţă de răspunsurile părinţilor. În aproximativ 70% din cazuri, agresorul este un alt copil (coleg/prieten), iar în 25% un copil necunoscut. Cadrele didactice sunt rar menţionate de copii (3,8%), dar mai frecvent de părinţi (8,1%)”, a precizat Salvaţi Copiii.
Întrebaţi dacă au cerut ajutorul sau au povestit unui adult despre ceea ce li s-a întâmplat, o treime dintre copii au afirmat că nu au povestit niciunui adult despre experienţa trăită. Atunci când incidentul a fost semnalat unui adult, acesta din urmă a intervenit în sprijinul copilului în aproape 9 din 10 cazuri.
„Studiile demonstrează că expunerea timpurie la violenţă poate afecta dezvoltarea creierului, capacitatea de învăţare şi reglarea emoţională. De asemenea, violenţa în mediul şcolar poate duce la anxietate cronică, depresie, abandon şcolar şi performanţe academice scăzute, iar expunerea la violenţă între copii poate normaliza comportamentele agresive şi perpetua ciclul violenţei în viaţa adultă. Lipsa unui sistem de raportare sigur pentru copii conduce, în cazul copiilor lipsiţi de rezilienţă, la traumă cronică şi izolare socială, în timp ce intervenţia promptă reduce semnificativ efectele negative pe termen lung”, indică sursa citată.
Organizaţia Salvaţi Copiii susţine implementarea politicilor de child safeguarding în toate instituţiile care lucrează cu copii (şcoli, centre de protecţie, cluburi sportive, centre de zi, centre medicale, organizaţii sociale, culturale sau educaţionale). Aceste politici trebuie să fie adaptate specificului fiecărei instituţii şi să includă obligatoriu: un cod de conduită detaliat pentru toţi adulţii care interacţionează cu copiii, proceduri riguroase de verificare a personalului nou angajat, mecanisme „clare şi accesibile” prin care copiii să poată raporta orice situaţie care îi face să se simtă în nesiguranţă, desemnarea şi pregătirea specială a unei persoane responsabile pentru protecţia copilului, precum şi proceduri explicite pentru gestionarea şi investigarea oricăror îngrijorări semnalate, se explică în comunicat.
Salvaţi Copiii mai recomandă crearea unui sistem de raportare, „accesibil şi prietenos pentru copii, indiferent de vârsta lor” în unităţile educaţionale sau sportiv-artistice. Acest sistem ar trebui să includă: promovarea numărului unic 119, raportarea online pe site-ul şcolii, semnalarea situaţiilor de violenţă prin folosirea „spaţiilor sigure” sau a „cutiilor de sesizare” amplasate în locuri accesibile copiilor, linii telefonice gratuite disponibile 24/7, precum şi posibilitatea de a raporta direct unor persoane de încredere din instituţia sau comunitatea în care se află copilul – consilieri şcolari, profesori selectaţi de copii ca fiind de încredere, psihologi, asistenţi sociali şi mediatori şcolari.
Organizaţia susţine şi dezvoltarea unor protocoale de colaborare între toate instituţiile relevante în protecţia copiilor: şcoli, servicii sociale, poliţie, spitale, organizaţii neguvernamentale. Acestea ar trebui să includă proceduri „clare” pentru schimbul de informaţii, intervenţie rapidă în situaţii de urgenţă şi coordonarea serviciilor de suport pentru copiii afectaţi de violenţă.