Guvernul a modificat și completat Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, în scopul încurajării în muncă a șomerilor.

Astfel, se acordă o primă de relocare persoanelor înregistrate ca șomeri la agențiile pentru ocuparea forței de muncă care se încadrează în muncă, potrivit legii, într-o altă localitate situată la o distanță mai mare de 50 km față de localitatea  de domiciliu sau reședință și ca urmare a acestui fapt, își schimbă domiciliul sau își stabilesc reședința în localitatea respectivă sau în localitățile învecinate acesteia.

Prima de relocare este acordată din bugetul asigurărilor pentru șomaj și este egală cu 75% din suma destinată asigurării cheltuielilor pentru locuire (plata chiriei și a utilităților) în noul domiciliu sau noua reședință, dar nu mai mult de 900 de lei.

Prima de relocare se acordă persoanelor ale căror venituri nete lunare nu depășesc suma de 5000 lei/lună, în situația în care sunt singure sau împreună cu familiile acestora, și care se încadrează în muncă pentru o perioadă de cel puțin 12 luni.  Prima de relocare se acordă lunar, pe o perioadă de 36 de luni.

Prima de relocare se acordă la cerere și nu se cumulează cu prima de încadrare sau cu prima de instalare, prevăzute în legislație.

Salariaţii, pensionarii şi persoanele fizice autorizate care câştigă venituri suplimentare din dobânzile aferente depozitelor bancare, din dividende, acţiuni bursiere sau drepturi de proprietate intelectuală vor fi taxaţi, de la 1 ianuarie, cu 5,5% în plus reprezentând contribuţia pentru sănătate, însă impozitarea este plafonată la echivalentul a cel mult cinci salarii medii pe economie, calculată pe un an, informează News.ro.

În cazul depozitelor şi conturilor bancare, al acţiunilor şi drepturilor de proprietate intelectuală, veniturile suplimentare vor fi astfel impozitate cu 21,5%, contribuţia pentru sănătate (CASS) adăugându-se la cota de impozitare a câştigurilor de 16%.

Spre exemplu, la o sumă economisită de 10.000 de lei într-un depozit bancar pe o perioadă de un an, la cea mai bună dobândă din piaţă, de 2,35%, deponentul ar avea un câştig brut de 235 de lei.

Din această sumă se reţinea până la finele anului trecut cota de impozitare de 16% aplicată la veniturile din dobândă, astfel că persoana rămânea cu un câştig de 197,4 lei. De la 1 ianuarie, se va scădea şi contribuţia CASS de 5,5%, venitul net din dobândă fiind de 184,4 lei.

În schimb, pentru cea mai slabă dobândă practicată în piaţă pentru depozitele la un an, de 0,85%, câştigul brut ar fi fost de 85 de lei, din care deponentul ar rămâne cu 66,7 lei.

Noua taxă nu are însă un impact semnificativ pentru sumele mici ţinute în bănci.

La o sumă economisită de 1.000 de lei timp de un an, cu cea mai mare dobândă, o persoană ar obţine un venit suplimentar de 23,5 lei, din care va retrage la scadenţa depozitului 18,4 lei, în urma impozitării, pe lângă suma depusă. Până la 31 decembrie, ar fi câştigat 19,7 lei, fără contribuţia CASS.

Cei care obţin venituri din dividende vor plăti o cotă de 10,5%, după aplicarea contribuţiei pentru sănătate de la 1 ianuarie 2017, potrivit Codului Fiscal intrat în vigoare anul trecut.

Din ianuarie 2016, impozitul pe dividende a scăzut de la 16% la 5%, în urma modificării Codului Fiscal, însă din acest an se adaugă CASS de 5,5%.

Astfel, anul trecut a fost cel mai profitabil pentru acţionarii care au primit dividende, întrucât au fost taxaţi cu cea mai mică cotă.

Cei care vor încasa dividende în acest an vor da la stat 10,5% din câştig.

Tot în Codul Fiscal a fost prevăzută plafonarea bazei de calcul a contribuţiei CASS la echivalentul a cel mult cinci salarii medii brute pe economie.