Înmormântarea lui Mihai Constantinescu, care a murit marți, la vârsta de 73 de ani, va avea loc joi, la ora 14.00, la Cimitirul Ghencea Militar din București. Joi dimineață, Klaus Iohannis a semnat decretul de decorare post-mortem cu Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Cavaler pentru Mihai Constatinescu în semn de apreciere pentru întreaga carieră a artistului.

Sicriul cu trupul neînsuflețit al interpretului și compozitorului de muzică ușoară tradițională românească a fost depus miercuri, la ora 15:00, la Biserica Sfânta Vineri Nouă din București cu hramul Sfânta Cuvioasă Parascheva, unde artiști, apropiați și fani i-au putut aduce un ultim omagiu.

„A fost unul dintre reprezentanții cei mai potriviți pentru tânăra generație din anii 1970. Era prototipul de adolescent veșnic, el cânta la chitară, el iubea fetele, florile, cățeii, copiii. Era un artist ideal. fetele îl agreau pentru că era drăgălaș, era frumușel, mamele lor și l-ar fi dorit probabil drept ginere, era prototipul de băiat bun, cu ochi căprui, care cântă frumos, în tonuri optimiste și care e sensibil, cald și vesel și te emoționează plăcut. Iată un tip de artist care a dispărut din peisajul mondial, aș putea să spun”, a spus Corina Chiriac, pentru Mediafax.

Oana Sârbu a distribuit piesa „Anotimpuri” interpretată de Mihai Constantinescu, alături de mesajul „RIP…pacat…”, iar cântăreţul Gabriel Cotabiţă i-a scris acestuia „Drum lin către stele, prieten si coleg drag!”.

Daniel Iordăchioaie a notat la vestea morții artistului „Drum lin, prieten drag!”, la fel și muzicianul Andrei Tudor și cântăreața Luminița Anghel.

Ceremonia de înmormântare va avea loc joi, de la ora 13:00, la Biserica Sfânta Vineri Nouă din București cu hramul Sfânta Cuvioasă Parascheva.

Cine a fost Mihai Constantinescu

Născut pe 4 ianuarie 1946, Mihai Constantinescu a absolvit Institutul de Educație Fizică și Sport din București în 1973, după ce, cu un an înainte, terminase cursurile Școlii Populare de Artă.

Artistul făcuse parte din corul de copii al Radiodifuziunii Române, iar, în anul 1964, a devenit membru al grupului Mondial, perioadă în care a lansat piesa „Păpușa”.

Mihai Constantinescu a mai cântat cu Modern Group, trupa lui Petre Magdin, iar apoi a fost remarcat de realizatorul TV Titus Munteanu, care apoi l-a lansat într-un trio, alături de Olimpia Panciu și Marius Țeicu.

În anul 1999 a lansat single-ul „Iubiți și câinii vagabonzi”, care s-a bucurat de o mare popularitate.

A fost şi compozitor, unele dintre piesele sale apărând pe dublul CD al cântăreţei Anastasia Lazariuc lansat în 2003. De altfel, Mihai Constantinescu a avut o colaborare lungă cu Anastasia Lazariuc, una dintre cele mai cunoscute melodii fiind „Maria”.

De-a lungul carierei a avut numeroase turnee în Europa, dar și în SUA.

În 2002, Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România i-a lansat un caiet de cântece selectate din șlagărele lansate în trei decenii. Tot în anul 2002, Mihai Constantinescu a primit Diploma de Onoare la Gala Muzicii Ușoare “O zi printre stele” din partea Ministerului Culturii.

Mihai Constantinescu și-a anulat în luna martie câteva concerte din cauza stării de sănătate, fiind cunoscut de multă vreme cu probleme cardiace. În anul 2008, Mihai Constantinescu a fost supus unei intervenții chirurgicale la Secţia Clinică Chirurgie Cardiovasculară din cadrul Institutului de Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş, cu diagnosticul stenoză aortică strânsă, cardiopatie valvulară, insuficienţă mitrală gradul 3/4, insuficienţă tricuspidiană gradul 2, hipertensiune pulmonară medie. În anul 2017, artisul a fost supus unei noi intervenții chirurgicale, după ce valva mitrală a avut o disfuncţie.

Reprezentanții Spitalului de Urgență Floreasca au declarat că artistul Mihai Constantinescu a muri marți seara, în jurul orei 19.00, după un stop cardio-respirator neresuscitabil.

Mihai Constantinescu se afla în comă din luna mai a acestui an, când a fost dus la spital în urma unui stop cardio-respirator.

Mihai Constantinescu avea 73 de ani. Rămâne unul dintre artiștii simbol ai muzicii ușoare românești din anii 1970, alături de cântăreți precum Dan Spătaru, Margareta Pâslaru, Corina Chiriac, Angela Similea sau Cornel Constantiniu.

Mihai Constantinescu, decorat de președintele Iohannis

Joi dimineață, Klaus Iohannis a semnat decretul de decorare post-mortem a interpretului de muzică ușoară Mihai Constantinescu.

„Astfel, în semn de apreciere pentru importanta carieră artistică dedicată muzicii ușoare românești, pentru dăruirea prin care s-a impus ca un model al tinerelor generații de interpreți, Președintele Klaus Iohannis a conferit post-mortem Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Cavaler interpretului de muzică ușoară Mihai Constantinescu”, se arată în comunicatul Administrației Prezidenţiale.

Sursa: digi24.ro

Piaţa neagră a ţigaretelor a scăzut, în septembrie, în România, sub 11% din totalul consumului, pentru prima dată în ultimii zece ani, pe fondul reducerii accentuate a produselor „no-name”, reiese din rezultatele cercetării Novel, date joi publicităţii.

La nivel naţional, comerţul ilegal cu ţigarete a ajuns, astfel, la 10,5%, în scădere cu 3,2 puncte procentuale comparativ cu luna iulie a acestui an.

Potrivit sursei citate, din punct de vedere al distribuţiei pe regiuni, Nord-Est rămâne şi în septembrie cea mai afectată de comerţul ilegal, deşi se află în scădere cu 0,9 puncte procentuale, până la 28,6%. În schimb, cea mai mare scădere se înregistrează în Regiunea Sud-Vest, unde piaţa neagră s-a redus cu 9,4 puncte procentuale, până la 12,9%, iar alte diminuări semnificative sunt consemnate în Vest (6 p.p. până la 15,8%) şi Nord-Vest (5,4 p.p. până la 7,8%).

Producătorii de ţigarete consideră că, pentru reducerea traficului ilicit, sunt necesare mai multe schimbări legislative pe care, împreună cu autorităţile de aplicare a legii, le solicită fără succes de mai mulţi ani.

Astfel, pe lângă reglementarea unitară pe criteriu cantitativ a infracţiunii de contrabandă cu ţigarete este necesară intensificarea operaţiunilor la punctele de trecere a frontierei interne a UE cu Bulgaria şi Ungaria, locurile de acces pentru produsele „cheap whites” şi tutun brut, precum şi stabilirea unor atribuţii specifice pentru poliţia locală şi jandarmerie, întrucât comerţul ilegal cu ţigarete se desfăşoară aproape nestingherit în zona de competenţă a acestora – pieţe, oboare, staţii de metrou.

Datele despre evoluţia capturilor de ţigarete de pe teritoriul României pot fi consultate în timp real pe platforma www.stopcontrabanda.ro, o iniţiativă British American Tobacco, care are scopul de a veni în sprijinul autorităţilor prin centralizarea capturilor din întreaga ţară, dar şi de a informa consumatorii cu privire la efectele contrabandei cu ţigări asupra societăţii.

Campania este desfăşurată în parteneriat cu Poliţia Română, Poliţia de Frontieră Română, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) şi Direcţia Generală a Vămilor.

Ninge ca-n povești la munte, unde iarna pare să fi pus stăpânire peste întreg peisajul. În munții Apuseni, la cota 1.400 stratul de zăpadă măsoară 11 centimetri.

E omăt la Sinaia, pe pârtia Valea Dorului, dar și la cota 2.000, în Azuga, pe pârtia Sorica, dar și în Bușteni, pe pârtia Kalinderu.

Temperaturile au scăzut sub zero grade în cele mai multe zone masive muntoase din țară.

Sursa: digi24.ro

Realitatea TV, pentru care CNA nu a mai prelungit licența audiovizuală, își va înceta emisia miercuri la ora 23.59, urmând ca trecerea pe Realitatea Plus să se facă, imediat sau în scurt timp, printr-un jurnal în direct pe „noul” post, a spus pentru HotNews.ro directorul Realitatea, Edward Pastia.
Miercuri după-amiază, proprietarul Cozmin Gușă – care, recent, a anunțat și înscrierea sa în PSD – urmează să apară pe post pentru a discuta pe larg situația.

Miercuri la prânz, în Realitatea se lucra contra cronometru pentru a încerca să se rezolve toate provocările tehnice, a spus Pastia, potrivit căruia „lucrurile sunt foarte complicate organizatoric. Vorbim de o altă televiziune, care începe practic de la 0” – referire la faptul că aceasta a funcționat cu minim de activitate până recent. Directorul a spus că se lucrează încă la însemne grafice, ID-uri, care există la Realitatea Plus dar sunt „insuficiente pentru o emisie de anvergură”.

Întrebat dacă vor pleca oameni în situația actuală, directorul a spus că „nu și-a exprimat nimeni dorința să plece, dar ne așteptăm să se întâmple”.

Potrivit lui Pastia, Realitatea Plus are un sediu saparat de Realitatea TV, dar e tot în clădirea Willbrook unde a funcționat și acesta din urmă în ultimii opt ani. Noul post va avea diferențe de program „minore” față de Realitatea TV, emisiunile principale vor continua și în noua formulă.

Edward Pastia a spus că, în grilele operatorilor de cablu care vor prelua noul post, conform contractelor existente, postul va putea fi găsit tot „în zona” televiziunilor de știri, ca până acum. El precizase, ieri, pentru HotNews.ro că, pe lângă rețelele mici pe care apărea inițial postul, există acorduri de preluare cu Ines, UPC și RCS.

Curtea Constituţională a României (CCR) a amânat pentru 27 noiembrie luarea unei decizii privind sesizarea referitoare la alegerea lui Teodor Meleşcanu în funcţia de preşedinte al Senatului, au precizat oficiali ai CCR.

Conform acestora, amânarea a fost decisă pentru aprofundarea dezbaterilor.

Sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor hotărârii pentru alegerea preşedintelui Senatului, formulată de 33 de senatori, a fost luată prima dată în discuţie în şedinţa din data de 16 octombrie, când CCR a dispus continuarea dezbaterilor la 30 octombrie.

Pe 10 septembrie, senatorul ALDE Teodor Meleşcanu a fost ales, în plen, preşedintele Senatului cu 73 voturi „pentru”, Alina Gorghiu, de la PNL, obţinând 59 de voturi.

Pe 11 septembrie, liderul ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, anunţa că mai mulţi parlamentari din Opoziţie au semnat o sesizare către CCR privind modul în care Meleşcanu, fost ministru de Externe şi membru al ALDE, a fost ales la conducerea Senatului, având şi susţinerea social-democraţilor la acel moment.

Biroul Politic Executiv al ALDE a luat act, două zile mai târziu, de pierderea calităţii de membru în cazul lui Teodor Meleşcanu, Graţiela Leocadia Gavrilescu, Ion Cupă şi al lui Alexandru Ştefan Băişanu.

Ulterior, Meleşcanu a declarat că va depune acţiune în justiţie privind excluderea sa din ALDE. agerpres.ro

Fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat în România, populaţia vârstnică de 65 ani şi peste depăşind cu 471.000 persoane populaţia tânără de 0-14 ani, la 31 iulie 2019 faţă de 31 iulie 2018, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică publicate marţi.

„Fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat, populaţia vârstnică de 65 ani şi peste depăşind cu 471.000 persoane populaţia tânără de 0-14 ani (3702 mii faţă de 3231 mii persoane).(…) Procesul de îmbătrânire demografică s-a accentuat comparativ cu 1 iulie 2018, remarcându-se o scădere uşoară a ponderii persoanelor tinere (0-14 ani) şi în acelaşi timp o creştere (de 0,3 puncte procentuale) a ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste)”, precizează sursa citată.

Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 112,1 (la 1 iulie 2018) la 114,6 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 iulie 2019).

Vârsta medie a populaţiei a fost de 41,7 ani, cu 0,3 ani mai mare decât la 1 iulie 2018. Vârsta mediană a fost de 41,7 ani, în creştere cu 0,3 ani faţă de 1 iulie 2018.

Populaţia după domiciliu la 1 iulie 2019 a ajuns la 22,155 milioane persoane, cu 0,1% mai mică faţă de 1 iulie 2018.

Populaţia urbană şi cea de sex feminin sunt majoritare (56,4%, respectiv 51,2%).

La 1 iulie 2019, populaţia după domiciliu din mediul urban a fost de 12,499 milioane persoane, în scădere uşoară faţă 1 iulie 2018 (0,06%). Populaţia feminină a fost de 11,333 milioane persoane, în scădere cu 0,1% faţă de aceeaşi dată a anului precedent.

Cea mai mare pondere în totalul populaţiei o deţinea grupa de vârstă 40-44 ani (8,6%). În rândul persoanelor de sex masculin, ponderea acestei grupe de vârstă a fost de 9%, iar la cele de sex feminin de 8,2%.

Ponderea grupei de 0-4 ani a fost de 4,6%, mai mică decât cea a grupei de 5-9 ani (4,8%) şi a celei de 10-14 ani (5,2%).

Datele privind populaţia după domiciliu la 1 iulie 2019 vor fi disponibile până la nivel de localitate (municipiu, oraş şi comună), în baza de date online TEMPO şi pot fi descărcate începând cu data de 14 noiembrie 2019, precizează INS.

Populaţia după domiciliu reprezintă numărul persoanelor cu cetăţenie română şi domiciliul pe teritoriul României, delimitat după criterii administrativ-teritoriale. Populaţia după domiciliu reprezintă populaţia de jure care poate să includă şi emigranţii şi nu trebuie confundată cu populaţia rezidentă, subliniază Institutul Naţional de Statistică. agerpres.ro

4 ani au trecut de cand Romania a trait cea mai mare catastrofa civila din ultimele trei decenii din istoria sa postcomunista.

Pe data de 30 octombrie 2015, un banal concert rock s-a transformat intr-o veritabila drama. Trupa heavy metal Goodbye to Gravity era pe scena in clubul bucurestean Colectiv in timp ce instrumentele pirotehnice, compuse din mici focuri de artificii au aprins spuma acustica din poliuretan care acoperea peretii clubului. Acesta din urma era arhiplin si, in plus, avea doar o poarta de evacuare in caz de urgenta. 64 de persoane au decedat si aproape 200 au fost ranite din cauza focului si substantelor toxice inhalate. Bilantul deceselor a ajuns astfel la 65, la doi ani de la incendiul devastator, unul din supravietuitori si-a pus capat zilelor in urma traumelor fizice si psihice suferite.

In toamna anului 2015, dupa trei zile de doliu national in memoria victimelor, zeci de mii de romani au iesit pe strazi, in Bucuresti, pentru a protesta intr-un mod vehement impotriva ineficientei autoritatilor. Sub sloganul « coruptia ucide », acestia au reclamat si au reusit sa obtina demisia guvernului social-democrat condus de Victor Ponta la acea vreme si a responsabililor cu administratia locala care au autorizat functionarea clubului de noapte, chir daca acesta nu indeplinea criteriile legale de securitate. Calvarul supravietuitorilor si familiilor persoanelor decedate a continuat in justitie. La scurt timp de la tragedie, ministrul Sanatatii de la acea vreme, Nicolae Banicioiu a declarat ca autoritatile romane nu aveau nevoie de ajutor pentru a trata ranitii in strainatate si ca medicii nostri sunt perfect capabili sa faca fata oricarei situatii.

Saptamana trecuta un grup civic originar din Iasi a depus o plangere penala la Parchet impotriva Departamentului pentru situatii de Urgenta, condus de catre Secretarul de Stat Raed Arafat si postata inca din anul 2007, pentru ascunderea unor probe video importante, legate de primele minute de interventie ale pompierilor sositi la fata locului. Toata lumea considera interventia acestora extrem de haotica si lipsita de profesionalism si de empatie a salvatorilor. In plus, dovezile video au venit recent sa dovedeasca acest lucru. Si, conform cotidianului Libertatea care a prezentat printre primii o inregistrare video necunocuta pana in prezent, cu interventia echipajelor ISU sositi la fata locului. Arafat sustine ca nu stia de existenta acestei inregistrari si ca nu intentioneaza sa demisioneze insa ca va pleca doar in cazul in care Ministrul ii cere acest lucru.