Producţia industrială (serie brută) a scăzut cu 1,8% în primele zece luni din acest an, pe fondul declinului înregistrat de cele trei sectoare industriale, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).
În sectorul producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a fost înregistrat un declin de 5%, în industria prelucrătoare scăderea a fost de 1,5% iar în industria extractivă de 0,7%.
Pe serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, producţia industrială în perioada ianuarie – octombrie 2024 a fost mai mică cu 1,6% faţă de intervalul corespunzător din anul precedent, ca efect al scăderilor producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-5,3%), industriei prelucrătoare (-1,2%) şi industriei extractive (-0,7%).
În luna octombrie 2024, producţia industrială (serie brută) a crescut faţă de luna precedentă cu 6,2%, datorită creşterilor din cele trei sectoare industriale: industria extractivă (+8%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+7,9%) şi industria prelucrătoare (+5,9%).
Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a fost mai mare faţă de luna precedentă cu 0,4%, ca efect al creşterilor industriei extractive (+4,2%) şi industriei prelucrătoare (+0,3%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a scăzut cu 0,8%.
Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, producţia industrială (serie brută) a crescut cu 1,3%, susţinută de creşterile industriei extractive (+2,3%) şi industriei prelucrătoare (+1,7%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a scăzut cu 2,9%.
Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a fost mai mică faţă de luna corespunzătoare din anul precedent cu 0,9%, ca urmare a scăderilor înregistrate de producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-3,2%) şi industria prelucrătoare (-0,8%). Industria extractivă a crescut cu 2%, scrie agerpres.ro.

Casele de pariuri din România au avut în ofertă pariuri pe alegerile prezidențiale. Pe Internet au apărut bilete care îl dădeau câștigător pe Călin Georgescu, cu o cotă de 50. Au fost români care au „mirosit” succesul lui Georgescu și au postat biletele pe TikTok, rețeaua care l-a făcut mare pe independent. După ce CCR a validat primul tur, casele de pariuri au achitat câștigurile celor care au mizat că Geogescu și Lasconi merg în turu II. Apoi, au existat pariuri și pe învingătorul alegerilor. Doar că CCR a anulat procesul electoral, iar casele de pariuri ar trebui să stabilească o cotă de 1 și să le dea jucătorilor banii înapoi, anunță b1tv.ro.
Doar că oamenii nu-și pot scoate banii de la operatori, care, la rândul lor, nu știu cum să procedeze. Operatorii ar dori să aștepte noile alegeri, pe considerentul că vor fi aceiași candidați. Doar că nu este sigur că independentul Călin Georgescu va fi acceptat de BEC în cursa pentru Cotroceni, după ce s-a constat că a jucat „murdar” până acum. Și nici dacă ceilalți candidați vor mai dori să concureze.
Cum vor fi alți pretendenți la funcția supremă în stat, condițiile pentru ca biletele actuale să fie considerate valide nu sunt îndeplinite de regulementele caselor de pariuri.
Totodată, casele de pariuri au în regulament că pot să nu achite pariuri câștigătoare, dacă rezultatul este fraudat, iar frauda este stabilită de instanțe legale. Iar CCR tocmai asta a făcut, a stabilit că Georgescu n-a câștigat „pe bune”.
Astfel, operatorii ar trebui să alerge după cei cărora le-au validat biletele și le-au dat banii pentru victoria lui Georgescu, ca să le ia banii câștigați.

Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) a decis astăzi, la Bruxelles, ca România să intre complet în spațiul Schengen de la 1 ianuarie 2025. Este un moment extrem de important pentru țara noastră, care a așteptat de ani buni un vot favorabil pentru aderarea la spațiul european de liberă circulație.

Câştigul salarial mediu net în luna octombrie a fost 5.268 lei, în creştere cu 40 lei (+0,8%) faţă de luna septembrie 2024, iar comparativ cu luna octombrie a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 12,3%, potrivit datelor publicate joi de Institutul Naţional de Statistică (INS). În luna octombrie 2024, câştigul salarial mediu brut a fost 8.612 lei, cu 59 lei (+0,7%) mai mare decât în luna septembrie 2024.
Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei, inclusiv activităţi de servicii informatice (11.541 lei), iar cele mai mici în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (3.078 lei).
Indicele câştigului salarial real a fost 107,3% în luna octombrie 2024 faţă de luna octombrie 2023. Indicele câştigului salarial real a fost 100,2% în octombrie 2024 faţă de luna septembrie 2024. Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 251,6%, cu 0,4 puncte procentuale mai mare decât cel înregistrat în luna septembrie 2024.
Potrivit INS, în cursul anului se înregistrează fluctuaţii ale câştigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor anuale şi a primelor de sărbători, în special în lunile luate ca bază de comparaţie (decembrie, martie/aprilie). Acestea influenţează creşterile sau scăderile în funcţie de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din urmă, la estomparea fluctuaţiilor câştigului salarial lunar la nivelul întregului an. Evoluţia câştigului salarial real depinde, atât de fluctuaţiile câştigului salarial mediu net, cât şi de rata inflaţiei.
Conform sursei citate, în luna octombrie 2024, în majoritatea activităţilor din sectorul economic nivelul câştigului salarial mediu net a crescut comparativ cu luna septembrie 2024, ca urmare a acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale sau pentru performanţe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, creşterile câştigului salarial mediu net s-au datorat realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (în funcţie de contracte/proiecte), scrie agerpres.ro.
Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net la nivel de secţiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat în fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, cu 12%, respectiv în extracţia minereurilor metalifere, cu 10,2%.

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a organizat o sesiune de consiliere online dedicată mediului de afaceri din HORECA și turism, care își desfășoară activitatea în principalele zone de vacanță din România, în perioada sărbătorilor de iarnă. Acest demers precede lansarea Comandamentului de Iarnă 2024-2025 – structură specială a ANPC destinată monitorizării activităților comerciale în acest sezon.

În deschiderea întâlnirii, Sebastian Hotca, președintele interimar al ANPC, a subliniat importanța colaborării între instituție și operatorii economici, punând accent pe necesitatea respectării drepturilor consumatorilor. „ANPC dorește să fie un partener al mediului de afaceri, oferind consiliere proactivă pentru a asigura servicii de calitate și pentru a crește gradul de satisfacție al turiștilor. Este esențial să lucrăm împreună pentru a îmbunătăți condițiile oferite consumatorilor în această perioadă intensă,” a declarat oficialul.

Directorul general al ANPC, Paul Anghel și comisarul Lucian Rus,  au prezentat pe scurt principalele condiții legale în desfășurarea activităților în domeniul alimentației publice și serviciilor de cazare, fiind menționate inclusiv ghidurile de bune practici și fișele de control și, de asemenea, au atras atenția asupra riscului apariției falșilor comisari care ar putea pretinde că reprezintă instituția, subliniind că echipele oficiale de control ANPC sunt întotdeauna identificate prin legitimații de serviciu. Fotografiile și numele comisarilor autorizați pot fi verificate pe site-ul oficial al instituției.

Recomandări pentru operatorii economici:

• Consultați ghidurile și materialele oferite de ANPC pentru a asigura conformitatea produselor și serviciilor cu reglementările legale.
• Verificați întotdeauna identitatea reprezentanților ANPC prin intermediul legitimațiilor și al informațiilor oficiale publicate pe site-ul instituției anpc.ro.
• Luați măsuri prompte pentru a îmbunătăți calitatea serviciilor și produselor oferite turiștilor, pentru a evita eventualele sancțiuni și reclamații.

În cadrul întâlnirii, participanților le-au fost puse la dispoziție materiale informative menite să sprijine activitatea operatorilor economici și să clarifice standardele de conformitate pe care aceștia trebuie să le respecte.

Ghiduri de bune practici

https://anpc.ro/wp-content/uploads/2024/04/Ghid-de-bune-practici-alimentatie-publica-versiune-actualizata-2024-1.pdf

https://anpc.ro/wp-content/uploads/2024/04/Ghid-de-bune-practici-servicii-de-cazare-versiune-actualizata-2024-1.pdf

Fișe de control

https://anpc.ro/fise-de-control-2/
https://anpc.ro/wp-content/uploads/2024/05/Fisa-de-control-SPATII-CAZARE-.pdf

https://anpc.ro/wp-content/uploads/2024/09/FIsa-spatii-de-gatit-modif.pdf

https://anpc.ro/wp-content/uploads/2024/09/Fisa-de-control-rulote-desfacere-alimente.pdf

Prezentare

https://anpc.ro/wp-content/uploads/2024/12/ANPC-prezentare-horeca.pdf

Placheta tutun
https://anpc.ro/wp-content/uploads/2024/10/placheta-ordin-tutun.jpg

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis, marți, prognoza meteo pentru următoarele patru săptămâni (9 decembrie- 6 ianuarie). Potrivit meteorologilor, temperaturile vor fi în limitele normale și se vor menține așa inclusiv de Crăciun şi de Anul Nou. În ceea ce privește ploile, acestea vor predomina în special în săptămâna 16-23, iar de Crăciun și de Revelion temperaturile vor fi normale, scrie antena3.ro.

Vremea în săptămâna 9 – 16 decembrie

Valorile termice se vor situa în general în jurul celor specifice pentru această săptămână, uşor mai coborâte, local, în zonele montane şi în extremitatea de sud-est a ţării. Regimul pluviometric va fi excedentar în regiunile nord-estice şi în extremitatea de sud-est a ţării, dar şi deficitar în cele vestice şi sud- vestice, iar în rest va fi în general apropiat de cel normal.

Prognoza meteo săptămâna 16 – 23 decembrie

Temperaturile medii vor fi în general apropiate de cele normale pentru acest interval, posibil uşor mai ridicate în regiunile nord- estice. Cantităţile de precipitaţii estimate pentru această perioadă vor fi deficitare la nivelul întregii ţări.

Prognoza meteo săptămâna 23 – 30 decembrie

Temperatura medie a aerului va avea valori apropiate de cele normale pentru acest interval, în toate regiunile. Regimul pluviometric va fi în general apropiat de cel normal pentru această perioadă, în cea mai mare parte a ţării.

Prognoza meteo săptămâna 30 decembrie – 6 ianuarie

Mediile valorilor termice se vor situa în jurul celor specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României. Cantităţile de precipitaţii vor fi apropiate de cele normale pentru acest interval, în toate regiunile.

Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică atrage atenţia în legătură cu mesajele prin care se cere actualizarea datelor de cont şi semnalează mai multe tentative de fraudă care folosesc identitatea ING România.
„Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC) a fost notificat de mai multe tentative de fraudă prin care atacatorii încearcă să fure datele de cont bancar ale utilizatorilor, folosind identitatea ING Romania. Scenariul prezentat în aceste mesaje este necesitatea de actualizare a datelor asociate contului ING, sub diverse pretexte urgente precum închiderea definitivă a contului”, atenţionează reprezentanţii DNSC pe pagina de Facebook a instituţiei.
Potrivit acestora, în realitate, link-urile transmise prin aceste mesaje trimit, de fapt, către un site fals, similar celui oficial al ING, dar controlat de atacatori. În consecinţă, orice date introduse aici, inclusiv adrese de email sau parole, vor ajunge la atacatori şi pot fi folosite pentru furtul contului.
Pentru protejarea de smishing, specialiştii în securitate cibernetică recomandă: nu apelaţi numere de telefon primite prin astfel de mesaje, nu faceţi clic pe linkuri din mesaje text de la surse necunoscute; contactaţi banca prin metode alternative pentru a cere lămuriri despre activităţile contului; verificaţi adresa URL a site-ului web înainte de a introduce orice informaţii personale; nu furnizaţi niciodată informaţii personale prin SMS; fiţi atenţi la mesajele text care vă solicită să acţionaţi imediat sau să furnizaţi date de urgenţă.
În cazul în care un utilizator consideră că a fost victima unui atac de smishing, specialiştii DNSC sfătuiesc să se contacteze imediat banca, în cazul în care au fost furnizate date de card sau date de autentificare la cont, să fie schimbate parolele pentru acele conturile online ale căror date au fost furnizate după accesarea unor astfel de link-uri înşelătoare şi să se activeze autentificarea în doi paşi (2FA), şi, de asemenea, să se raporteze incidentul autorităţilor pe platforma PNRISC (https://pnrisc.dnsc.ro/) sau la numărul de urgenţă 1911, scrie agerpres.ro.

Majoritatea persoanelor din Uniunea Europeană care au ieşit la pensie în 2023 au încetat să mai lucreze şi doar 13% dintre acestea au continuat să lucreze, România fiind la coada clasamentului, cu doar 1,7% dintre pensionari care lucrau şi după pensionare, conform datelor privind sondajul EU-LFS publicate luni de Eurostat.
Ţările baltice au cea mai mare pondere a persoanelor care continuă să lucreze şi după ce au primit prima pensie pentru limita de vârstă, pe primul loc fiind Estonia (54,9%), urmată de Letonia (44,2%) şi Lituania (43,7%). La polul opus, cea mai mică pondere se înregistra în Spania (4,9%), Grecia (4,2%) şi România (1,7%).
Principalul motiv pentru care oamenii continuă să lucreze şi după ce au ieşit la pensia de limită de vârstă este acela că le place să lucreze şi vor să fie productivi (cum au declarat de 36,3% dintre persoane) sau din nevoi financiare (28,6%). Dorinţa de a menţine integrarea socială (11,2%) şi atractivitatea financiară a serviciului (9,1%) au fost menţionate de asemenea ca motive pentru a continua să lucreze. O mică pondere, 3,5%, continuă să lucreze pentru că şi partenerul lor este angajat.
Danemarca (61%), Ţările de Jos (59,6%) şi Italia (51,7%) au cele mai mari procente de oameni care continuă să lucreze şi după ce au ieşit la pensie pentru că le place. Pe de altă parte, necesităţile financiare sunt principalul motiv pentru care pensionarii continuă să lucreze în Cipru (68,6%), România (54,3%) şi Bulgaria (53,6%).
Vârsta medie de pensionare pentru limita de vârstă este de 64 de ani şi peste în Danemarca, Ţările de Jos şi Suedia. Cea mai mică vârstă de pensionare, sub 60 de ani, se înregistrează în Slovenia, Grecia, România (59,5 ani) şi Austria, scrie tvrinfo.ro.

Numărul posturilor ocupate în instituţiile şi autorităţile publice din România era, în octombrie 2024, de 1.300.297, cu 33.489 mai multe comparativ cu luna anterioară, cea mai mare creştere fiind înregistrată la Ministerul Educaţiei (plus 29.491 posturi), conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor (MF), consultate de AGERPRES.
Peste 64% dintre posturile ocupate erau în administraţia publică centrală, respectiv 833.454 (plus 33.522 faţă de septembrie 2024), iar dintre acestea 616.124 erau în instituţii finanţate integral de la bugetul de stat (plus 30.630 angajaţi, comparativ cu luna precedentă).
Cel mai mare număr de posturi ocupate se înregistra la Ministerul Educaţiei, respectiv 305.884 (plus 29.941 faţă de septembrie 2024), Ministerul Afacerilor Interne – 123.026 (minus 907), Ministerul Apărării Naţionale – 79.342 (plus 2.381), Ministerul Finanţelor – 24.481 (minus 67) şi Ministerul Sănătăţii -17.894 (minus 296).
Potrivit sursei citate, în instituţiile finanţate integral din bugetul asigurărilor sociale erau ocupate 9.238 de posturi (minus 30 faţă de septembrie 2024), în cele subvenţionate din bugetul de stat şi din bugetul asigurărilor pentru şomaj un număr de 44.525 (minus 33), în timp ce în instituţiile finanţate integral din venituri proprii erau 163.567 de posturi ocupate (plus 2.955).
Totodată, în administraţia publică locală lucrau, în octombrie anul curent,466.843 de persoane (minus 33 comparativ cu luna anterioară), dintre care 286.011 în instituţii finanţate integral din bugetele locale (minus 721) şi 180.832 în instituţii finanţate integral sau parţial din venituri proprii (plus 688).

76% dintre angajatorii participanţi la un sondaj derulat de eJobs şi Up România au declarat că au pregătit beneficii de Crăciun pentru angajaţi, pe care le vor acorda în luna decembrie, în timp ce 16% nu au avut buget alocat acestui scop, iar pentru 8% încă nu a fost luată decizia finală.
Potrivit unui comunicat transmis marţi AGERPRES, cele mai multe companii îşi vor direcţiona fondurile pentru beneficiile de sărbători către primele în bani (beneficiu menţionat de 79% dintre respondenţi), 40,7% vor face petrecere cu echipa, 33,3% oferă tichete cadou, 28,4% coşuri cu produse specifice de sărbători, 18,5% zile libere suplimentare şi 2,5% tichete de vacanţă.
„Beneficiile de Crăciun, poate mai mult decât cele de Paşte, au devenit un obicei pe care angajatorii încearcă să îl păstreze chiar şi în anii mai dificili din punct de vedere economic. Au întotdeauna un efect motivator asupra angajaţilor şi marchează într-un mod pozitiv încheierea unui an de muncă. Ce vedem, în schimb, este o dinamică între tipurile de stimulente pe care le oferă. Cu toate că primele în bani rămân principalul beneficiu oferit, vedem, de la an la an, mişcări de poziţii între celelalte. Spre exemplu, anul acesta sunt mai des menţionate decât în anii trecuţi petrecerile cu echipa, tichetele cadou sau zilele libere suplimentare”, a declarat Ana Călugăru, Head of Communications în cadrul eJobs, platformă de recrutare online din România, citată în comunicat.
În ceea ce priveşte valoarea pachetului oferit, 28% dintre angajatorii participanţi la sondaj au declarat că au la dispoziţie un buget cuprins între 200 şi 400 de lei, 22% între 400 şi 600 de lei şi tot la fel de mulţi peste 1.000 de lei. Câte 7% dintre angajatori vor aloca sume cuprinse între 600 şi 800 de lei, respectiv între 800 şi 1.000 de lei, şi 6% au un buget cuprins între 100 şi 200 de lei.
„Comparativ cu anii trecuţi, vedem o creştere a sumelor alocate pentru cadourile de Crăciun. O parte dintre aceste creşteri a mers către primele în bani, iar o altă parte către beneficiile de tipul tichetelor cadou, pe care le regăsim în număr tot mai mare, de la un an la altul, în componenţa pachetelor acordate la final de an”, a afirmat Loredana Vătăvoiu, Marketing&Communication Director în cadrul Up România.
La nivel general, 62% dintre angajatori au răspuns că valoarea pachetelor de beneficii pe care le oferă anul acesta a rămas la fel ca anul trecut. 26% au bugete mai mari şi doar 5% au alocat mai puţine fonduri. Întrebaţi cu cât a crescut valoarea beneficiilor de sărbători, 4 din 10 angajatori au menţionat o majorare cuprinsă între 10% şi 20% a bugetelor, 3 din 10 – peste 20% şi la fel de mulţi maximum 10%.
În ceea ce-i priveşte pe angajaţi, dacă ar fi puşi să aleagă ce beneficii de Crăciun să primească, prima lor opţiune ar fi primele în bani, menţionate de 90% dintre respondenţi. Următoarele pe listă sunt zilele libere suplimentare, tichetele cadou, tichetele de vacanţă şi coşurile cu produse de sezon. 59% dintre participanţii la sondaj spun că au primit şi anul trecut beneficii de Crăciun şi că, în mare parte, angajatorii au fost atenţi la dorinţele lor. Astfel, cei mai mulţi au primit bonusuri în bani, tichete cadou, petreceri cu echipa, coşuri cu produse de sărbători, dar şi tichete de vacanţă. 9 din 10 angajaţi cheltuiesc primele în bani şi tichetele cadou în hyper şi supermarketuri, 38,6% în magazinele online, 21,5% fac cumpărături direct de la producători, iar 11% merg la târguri cu specific de Crăciun.