Referitor la articolele apărute în spațiul public, cu privire la posibilele acțiuni de control demarate de ANAF în perioada următoare, ANAF face  următoarele precizări:

”Agenția Națională de Administrare Fiscală nu are în prezent în derulare astfel  de acțiuni de verificare. Pentru combaterea evaziunii fiscale, ANAF dispune de o gamă largă de instrumente, astfel cum sunt definite de Codul de procedură fiscală. Precizăm că toate verificările ANAF se realizează în baza analizelor de risc, care pun în evidență riscurile de neconformare la declarare și plată.  

Pentru o mai bună informare, rugăm reprezentanții mass media să utilizeze canalele oficiale de comunicare ale ANAF”.

Crucea Caraiman, a cărei reabilitare se realizează în baza unui proiect cu finanţare europeană, ar putea intra, în perioada imediat următoare, în conservare, ca urmare a condiţiilor meteo care nu mai permit executarea lucrărilor, a declarat, pentru AGERPRES, şeful Biroului sprijin comunicare strategică, planificare, analiză şi evaluare din cadrul Direcţiei informare şi relaţii publice a Ministerului Apărării Naţionale, locotenent-colonel Anemona Toma.

Potrivit sursei citate, lucrările exterioare au fost deja întrerupte din cauza temperaturilor scăzute, în prezent având loc intervenţii ale constructorului la subsolul monumentului.

„În momentul de faţă, lucrările de reabilitare continuă. Temperaturile scăzute de la această altitudine nu permit lucrări la suprafaţă, dar sunt efectuate în continuare reabilitări la subsolul monumentului. În perioada imediat următoare, în funcţie de condiţiile meteo, monumentul urmează să intre în conservare, pentru anotimpul rece”, a afirmat Toma.

Este pentru a doua iarnă consecutivă în care Crucea Caraiman intră în conservare, după ce în sezonul rece precedent au fost întrerupte în perioada 1 septembrie 2018 – 8 iulie 2019.

Ministerul Apărării Naţionale derulează, în perioada 9 mai 2016 – 30 septembrie 2022, proiectul „Restaurarea, reabilitarea, conservarea şi amenajarea unui spaţiu expoziţional în cadrul Monumentului Crucea comemorativă a Eroilor români din Primul Război Mondial (Monumentul eroilor „Crucea Caraiman”/ Monumentul Eroilor (Crucea) de pe Vârful Caraiman)”, cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operaţional Regional 2014-2020.

Proiectul are o valoare de 19,15 milioane de lei, din care 15,94 milioane lei reprezintă finanţare din fonduri europene, iar 3,2 milioane lei este valoarea cofinanţării proprii pentru cheltuieli eligibile şi neeligibile. Proiectul este implementat de Secretariatul general al Ministerului Apărării Naţionale, cu sprijinul Direcţiei domenii şi infrastructuri.

Obiectivul general al proiectului este promovarea istoriei şi identităţii naţionale prin conservarea, protejarea şi valorificarea unui monument cultural şi istoric de referinţă pentru România, Crucea comemorativă a Eroilor români din Primul Război Mondial, iar obiectivele specifice vizează, pe de o parte, restaurarea, reabilitarea, conservarea monumentului şi amenajarea unui spaţiu expoziţional în cadrul monumentului şi, pe de altă parte, creşterea numărului de vizitatori la monument cu minim de 6%, în primul an după finalizarea lucrărilor de intervenţie.

Sursa: agerpres.ro

Rareș Demian, președintele Asociației Culturale „Valea Dacilor”, a fost găsit mort în locuința lui din Orăștioara de Sus, județul Hunedoara.  Potrivit presei locale, bărbatul şi-ar fi pus capăt zilelor pe 1 decembrie, spânzurându-se cu un tricolor de o balustradă.

Primele date din anchetă arată că Rareș Demian și-ar fi pus capăt zilelor, însă motivul este deocamdată un mister. Polițiștii au deschis o anchetă în acest caz.

„Se fac cercetări cu privire la circumstanțele în care a survenit decesul bărbatului de 33 de ani. Din primele verificări, trupul acestuia nu prezenta urme de violență, neexistând suspiciuni de comiterea vreunei fapte penale. Cauzele morții vor fi stabilite în urma necropsiei cadavrului”, a declarat purtătorul de cuvânt al IPJ Hunedoara.

Rareș Demian, președinte al Asociației „Valea Dacilor”, era cunoscut pentru organizarea mai multor evenimente cu tematică istorică. Festivalul de reconstituire istorică „Frăția Lupilor”, care a ajuns în acest an la a III-a ediție, a fost una dintre manifestările care l-au avut ca organizator.

Sursa: digi24.ro

Organizatorii Festivalului-concurs ”D ‘ale porcului” de la Oradea au preparat duminică, de Ziua Naţională a României, cel mai lung mititel din lume, având o lungime de 215,7 metri, performanţă pentru care a fost folosit un aparat vechi de 150 de ani şi care va fi transmisă pentru a fi înregistrată în Cartea Recordurilor.
Potrivit organizatorului Nicolae Pop, preşedintele Asociaţiei culturale D’art, recordul a fost realizat de echipa „D’ale porcului” împreună cu firma Andromi şi cu ajutorul a 30 de voluntari.

„Pregătirile au durat circa două ore, iar munca efectivă, circa o oră, cu ajutorul de nepreţuit al 30 de voluntari. S-au folosit 125 de kilograme de pastă de carne, în amestec, mititelul fiind pregătit manual cu un aparat vechi de circa 150 de ani”, a declarat, pentru AGERPRES, Nicu Pop.

Echipa a fost coordonată de Sorin Mudura şi Nicolae Pop. „Mititelul” s-a vândut, ulterior, la bucăţi de un metru, pentru cei care vor să fie parte a recordului, fiecare primind un „document oficial” pe care scrie „Am mâncat metrul numărul cutare din Cel mai lung mititel din lume”.
Întreaga acţiune a fost filmată, urmând să fie transmisă, în zilele următoare, spre omologare la Asociaţia Cartea Recordurilor.

La ediţia de anul trecut a Festivalului D’ale porcului (a cincea), organizatorii au stabilit un alt record mondial, fiind preparat „cel mai lung caltaboş din lume”, de 208,2 metri, confirmat de Asociaţia Cartea Recordurilor din România.

„Filmarea cu realizarea celui mai lung caltaboş din lume este trimisă spre omologare către cei de la Guinness. Recordul este omologat pe România. Nu avem ce face decât să aşteptăm. Presupune nişte costuri foarte mari să vină ei să înregistreze povestea. E foarte complicat. E o procedură pe care, dacă n-o plăteşti, trebuie să te adresezi lor cam cu un an şi jumătate înainte. Ulterior, numai ei hotărăsc momentul în care îţi vine hârtia. De la Guinness nu-l avem încă. El este confirmat de Asociaţia Cartea Recordurilor din România, e pe site, avem certificat cu ştampilă, avem filmarea completă a măsurătorii, aşteptăm”, a mai declarat Nicu Pop.

Sursa: agerpres.ro

Noua Comisie Europeană condusă de Ursula von der Leyen îşi preia prerogativele pe 1 decembrie, cu un program care se anunţă foarte încărcat şi cu mai multe propuneri concrete în primele 100 de zile de la preluarea mandatului, scrie Agerpres.ro.
În lipsa unui comisar desemnat al Marii Britanii, noua Comisie Europeană va fi formată din 27 de comisari, cu tot cu preşedinta Ursula von der Leyen, şi va avea opt vicepreşedinţi, inclusiv Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate, funcţie care va fi deţinută de spaniolul Josep Borrell.

Vicepreşedinţii sunt responsabili pentru priorităţile majore ale noii Comisii Europene, iar trei dintre ei – Frans Timmermans, Margrethe Vestager şi Valdis Dombrovskis – vor fi atât vicepreşedinţi responsabili pentru una dintre cele trei teme principale de pe agenda preşedintelui ales, cât şi comisari. Ceilalţi patru vicepreşedinţi sunt Vera Jourova, Margaritis Schinas, Maros Sefcovic şi Dubravka Šuica.

Pe lista lista viitorilor comisari europeni, validată luni de Consiliul Uniunii Europene şi aprobată miercuri de Parlamentul European cu o majoritatea confortabilă, se mai află şi Thierry Breton, Helena Dalli, Elisa Ferreira, Mariya Gabriel, Paolo Gentiloni, Johannes Hahn, Phil Hogan, Ylva Johansson, Stella Kyriakides, Janez Lenarcic, Didier Reynders, Nicolas Schmit, Kadri Simson, Virginijus Sinkevicius, Jutta Urpilainen, Adina Vălean, Olivér Varhelyi şi Janusz Wojciechowski.

Printre promisiunile pe care le-a făcut în Parlamentul European înainte de votul de confirmare din iulie sunt propunerea unui Pact ecologic european după aplicarea căruia Europa ar urma să devină primul continent neutru din punctul de vedere al impactului asupra climei până în 2050, propunerea unui instrument legal privind instituirea unui salariu minim corect la nivelul UE, propunerea de măsuri de transparenţă privind salarizarea menite să asigure echitatea de gen, precum şi iniţierea unei legislaţii asupra „implicaţiilor umane şi etice” ale inteligenţei artificiale.

Rata şomajului în formă ajustată sezonier a scăzut la 4% în luna octombrie 2019, de la 4,1% în luna precedentă, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, publicate vineri.

Rata şomajului la bărbaţi a fost cu un punct procentual mai mare decât la femei, şi a ajuns la 4,4%. În rândul femeilor, rata şomajului a fost 3,4%.

Numărul şomerilor (în vârstă de 15-74 ani) estimat pentru luna octombrie a anului 2019 a fost de 365.000 persoane, în scădere atât faţă de luna precedentă (370.000 persoane), cât şi faţă de aceeaşi lună a anului anterior (373.000 persoane).
Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata şomajului a fost estimată la 3% pentru luna octombrie (3,5% în cazul bărbaţilor şi 2,4% în cel al femeilor).

Numărul şomerilor în vârstă de 25-74 ani reprezenta 70,5% din numărul total al şomerilor estimat pentru luna octombrie 2019.

Sursa: agerpres.ro