Polițiști în civil vor patrula pe străzi pentru a amenda pe cei care nu respectă normele sanitare
NationalUltimele stiri 6 octombrie 2020 0
Consilierul premierului Ludovic Orban, Virgil Guran, confirmă faptul că s-a discutat la nivel guvernamental, iar polițiști în civil vor patrula pe străzi. De asemenea, va fi creat un TelVerde, un număr special la care cetățenii îi pot reclama pe cei care nu respectă regulile.
”S-a discutat și se va pune în practică. Sunt oameni care nu vor să respecte măsurile, nu este o măsură coercitivă, nu este o măsură care să deranjeze oamenii, este o măsură pentru acei oameni care nu doresc să respecte măsurile”, a spus Virgil Guran, la Realitatea Plus.
20% dintre polițiști vor patrula în civil printre cetățeni pentru a-i amenda pe cei care nu poartă mască și nu respectă regulile sanitare, anunță jurnalista Realitatea Plus, Ionela Arcanu, pe Facebook, citând surse.
De asemenea, Hotnews informează azi că polițiști în civil vor efectua controale și-i vor amenda pe cei care nu respectă regulile anti-COVID-19. Decizia a fost luată la nivel guvernamental pe motiv că s-a constatat că anumite grupuri se conformează regulilor doar în prezența forțelor de ordine.
Read more
Un număr de 49 de ţări au fost incluse de Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă pe lista zonelor de risc epidemiologic ridicat pentru care, începând de miercuri, se instituie măsura carantinei asupra persoanelor care sosesc în România din acestea.
Conform Hotărârii CNSU, începând cu data de 7 octombrie, în zona galbenă sunt ţări precum Israel, Spania, Republica Moldova, Franţa, Olanda, Belgia, Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Ungaria, Ucraina, Austria.
Lista completă a acestor ţări pentru care, de miercuri, se va impune carantina la domiciliu pentru 14 zile, este următoarea:
* Israel
* Andorra
* Muntenegru
* Bahrain
* Aruba
* Argentina
* Guam
* Bonaire, Saint Eustatius and Saba
* Spania
* Cehia
* Costa Rica
* Puerto Rico
* Bahamas
* Republica Moldova
* Franţa
* Olanda
* Gibraltar
* Polinezia Franceză
* Sint Maarten
* Liban
* Belgia
* Panama
* Capul Verde
* Statele Unite ale Americii
* Peru
* Kuweit
* Columbia
* Brazilia
* Armenia
* Marea Britanie
* Islanda
* Oman
* Irak
* Maldive
* Paraguay
* Luxemburg
* Belize
* Emiratele Arabe Unite
* Palestina
* Danemarca
* Libia
* Ungaria
* Chile
* Slovacia
* Ucraina
* Austria
* Curacao
* Georgia
* Qatar
„Pentru cetăţenii care vin din ţări cu indice mai ridicat decât al ţării noastre se impun mai multe reguli. Cei care vin să stea pentru trei zile în România pot veni cu un test negativ efectuat în ultimele 48 de ore. Cei care vin să stea pentru o perioadă mai lungă intră în carantină pentru 14 zile, cu posibilitatea ca în a opta zi să efectueze, la cerere, un test. Testul fiind negativ şi asimptomatic, la 10 zile pot ieşi din carantină. Ceilalţi rămân în continuare pentru cele 14 zile în carantină„, a declarat, luni seara, ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru. AGERPRES
Read more
În 2020, Ziua naţională a gastronomiei şi a vinului românesc este sărbătorită, în România, în prima duminică a lunii octombrie, respectiv la 4 octombrie.
Ziua naţională a gastronomiei şi a vinului românesc a fost instituită prin Legea nr. 79/2019, care prevede posibilitatea organizării de către autorităţile publice centrale, locale sau de alte instituţii ale statului, de către persoane fizice sau juridice, a unor programe şi a unor manifestări cu caracter social sau ştiinţific, în scopul de a aprecia şi de a promova obiceiurile şi produsele culinare tradiţionale. În acest sens, autorităţile centrale şi locale pot contribui la organizarea acţiunilor prin acordarea de sprijin logistic şi pot aloca fonduri din bugetele proprii în limita alocaţiilor bugetare aprobate.
Totodată, legea stabileşte şi definiţia vinului românesc: „În sensul prezentei legi, prin vin românesc se înţelege vinul obţinut din struguri proveniţi în proporţie de 100% din România şi care are inscripţionat pe etichetă drapelul României”.
Legea nr. 79/2019 a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis prin Decretul nr. 395 din 24 aprilie 2019.
La 7 iunie 2017, iniţiatorii primului Congres de gastronomie şi vin desfăşurat în Bucureşti, respectiv chef Nico Lontras (Rare Food Services), Cezar Ioan (vinul.ro) şi Cosmin Dragomir (gastroart.ro), au propus atât profesioniştilor cât şi publicului, spre dezbatere şi îmbunătăţire, un „Manifest pentru gastronomia şi vinurile din România”, argumentând că păstrarea tradiţiilor alimentare, valorificarea superioară a acestora (atât din perspectivă culturală cât şi economică), trebuie să fie o prioritate naţională. „Declararea unei ‘Zile naţionale a gastronomiei şi vinului din România’ care să fie liberă prin lege poate constitui prilej permanent pentru reconectarea la una dintre cele mai importante surse ale identităţii noastre naţionale şi pentru promovarea economiei şi turismului din ţara noastră”, au subliniat iniţiatorii manifestului, potrivit congresuldegastronomie.ro.
Proiectul legislativ a fost înregistrat la Senat, la 29 mai 2018, fiind semnat de 19 parlamentari (18 de la PSD şi unul neafiliat), cu propunerea de a celebra această zi la data de 15 septembrie, apropiată de sărbătoarea Sfântului Cuvios Eufrosin bucătarul, pomenit, an de an, la 11 septembrie. Iniţiatorii menţionau, în expunerea de motive postată pe site-ul www.cdep.ro, că stabilirea unei zile care să celebreze „bogăţia de gusturi şi tradiţii româneşti” este necesară pentru a scoate în evidenţă calităţile bucătăriei şi vinului românesc şi pentru a le face cunoscute.
Potrivit Avizului Consiliului Legislativ al Senatului, din luna mai 2018, o propunere legislativă cu acelaşi obiect de reglementare şi conţinut fusese transmisă spre avizare, în luna martie 2018, cu deosebirea că aceasta din urmă prevedea sărbătorirea acestei zile la 11 septembrie. Având în vedere că doar una dintre propuneri poate fi adoptată, Consiliul Legislativ a avizat data de 15 septembrie pentru marcarea acestei zile.
La 5 iulie 2018, Senatul a adoptat proiectul legislativ privind instituirea Zilei naţionale a gastronomiei şi a vinului românesc, cu două amendamente admise în comisiile de specialitate, care modifică titlul şi ziua dedicată sărbătoririi ei.
Astfel, titlul s-a modificat, având următorul cuprins: „Lege privind Ziua naţională a gastronomiei şi a vinului românesc”, în loc de „Lege privind instituirea zilei de 15 septembrie – Ziua naţională a gastronomiei şi a vinului românesc”. De asemenea, a fost înlocuit textul „se instituie ziua de 15 septembrie – Ziua naţională a gastronomiei şi a vinului românesc” cu „se instituie Ziua naţională a gastronomiei şi a vinului românesc, în ultima duminică a lunii octombrie”.
Deputaţii au votat însă, în unanimitate, la propunerea deputaţilor de Alba, Ioan Dîrzu (PSD) şi Corneliu Olar (PNL), în cadrul lucrărilor Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, desfăşurate la Alba Iulia, la 18 octombrie 2018, ca Ziua naţională a gastronomiei şi a vinului românesc să fie marcată în prima duminică din luna octombrie. Corneliu Olar a propus, de asemenea, fiind şi adoptat respectivul amendament, ca un articol să menţioneze clar că „prin vin românesc se înţelege vin obţinut din struguri proveniţi în procent de sută la sută din România”.
La 27 martie 2019, Camera Deputaţilor a adoptat proiectul care instituie Ziua naţională a gastronomiei şi a vinului românesc în prima duminică a lunii octombrie. AGERPRES
Read more
Un cutremur cu magnitudinea 3,1 pe scara Richter s-a produs duminică dimineaţa, la ora locală 5:51, în judeţul Giurgiu, la 44 de kilometri de Bucureşti, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).
Cutremurul a avut loc la o adâncime de 2 kilometri în apropierea următoarelor oraşe: 42 km Nord-Est de Ruse, 44 km Sud-Est de Bucureşti, 100 km Sud de Ploieşti, 148 km Sud-Est de Piteşti, 156 km Nord-Vest de Varna şi 179 km Vest de Constanţa.
Cel mai semnificativ seism din acest an s-a produs în data de 31 ianuarie, în judeţul Vrancea, la o adâncime de 121 de kilometri, şi a avut o magnitudine de 5,2 pe scara Richter. Cutremurul a fost resimţit şi la Bucureşti. AGERPRES
Read more
Un cutremur cu magnitudinea 3,2 pe scara Richter s-a produs marţi dimineaţa, la ora locala 7:35, în judeţul Buzău, zona seismică Vrancea, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).
Cutremurul a avut loc la o adâncime de 129 de kilometri (km) în apropierea următoarelor oraşe: 57 km sud-est de Braşov, 58 km nord de Ploieşti, 113 km nord de Bucureşti, 129 km nord-est de Piteşti, 134 km sud de Bacău, 134 km vest de Brăila, 138 km vest de Galaţi, 171 km est de Sibiu, 177 km nord de Ruse, 217 km sud-vest de Iaşi.
De la începutul lunii septembrie, în România au avut loc 18 cutremure cu magnitudini cuprinse între 2 şi 3,9 pe Richter.
Cel mai semnificativ cutremur din acest an s-a produs în data de 31 ianuarie, în judeţul Vrancea, la o adâncime de 121 de kilometri, şi a avut o magnitudine de 5,2 pe scara Richter. Cutremurul a fost resimţit şi la Bucureşti. AGERPRES
Read more
Un cutremur cu magnitudinea de 3,2 grade pe scara Richter a avut loc marți dimineața în zona seismică Vrancea, județul Buzău, anunță Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).
Seismul s-a produs la ora 07.35 în zona seismică Vrancea, județul Buzău.
Acesta a avut magnitudinea de 3,2 grade pe scara Richter și s-a produs la adâncimea de 129 de kilometri.
Cutremurul s-a produs în apropierea oraşelor Brașov, Ploiești, București, Pitești, Bacău, Brăila, Galați, Sibiu, Ruse, Iași.
Sursa: stiripesurse.ro
Read more
Prezenţa la vot pe ţară la alegerile locale a fost, duminică, până la ora 8,00, de 1,86% – respectiv peste 345.000 alegători, potrivit raportărilor Biroului Electoral Central (BEC).
În mediul urban, s-au prezentat la urne până la această oră 170.435 alegători, iar în mediul rural – 177.082.
Judeţele cu cea mai mare prezenţă la urne în prima oră au fost Giurgiu – 2,74%, Olt – 2,73% şi Călăraşi – 2,58%, iar cea mai scăzută participare la urne a fost în Covasna – 1,10 % şi Harghita – 0,93%.
În Bucureşti s-a înregistrat o prezenţă de 1,67%.
În 2016, prezenţa la urne până la ora 8,00 a fost de 1,85%.
18.295.485 de cetăţeni cu drept de vot sunt chemaţi duminică la urne pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale. AGERPRES
Read more
S-au deschis secţiile de votare; românii îşi aleg reprezentanţii în administraţia publică locală
LocalNationalUltimele stiri 27 septembrie 2020 0
Cele aproximativ 18.800 de secţii de votare organizate în ţară pentru alegerile locale s-au deschis duminică, peste 18 milioane de alegători fiind aşteptaţi la urne pentru a-şi alege primarii, preşedinţii de consilii judeţene, dar şi pe cei care vor face parte, timp de patru ani, din consiliile locale şi judeţene.
Cetăţenii îşi pot exercita dreptul de a alege în 18.794 de secţii de votare organizate la nivel naţional, dintre care peste 1.200 în Capitală, cele mai multe în sectoarele 3 şi 6.
Procesul de votare se va încheia la ora 21,00, când vor fi anunţate exit-poll-urile.
Pandemia de COVID-19 a determinat noi reguli de desfăşurare a votului de duminică, pentru prima dată românii fiind nevoiţi să respecte anumite măsuri de protecţie sanitară, pentru a evita răspândirea noului coronavirus.
Au dreptul de a alege cetăţenii români care au împlinit vârsta de 18 ani, inclusiv cei care împlinesc această vârstă în ziua alegerilor; cetăţenii români care nu au fost puşi sub interdicţie sau cărora nu le-a fost interzisă exercitarea dreptului de a alege, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă; cetăţenii Uniunii Europene care au domiciliul sau reşedinţa în România.
La alegerile locale, dreptul de vot se exercită numai în comuna, oraşul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care alegătorul îşi are domiciliul sau reşedinţa, după caz.
Alegătorii votează numai la secţia la care este arondată strada sau localitatea de domiciliu sau reşedinţa şi unde sunt înscrişi în lista electorală permanentă (alegătorii cetăţeni români) sau în copia de pe lista electorală complementară (alegătorii cetăţeni ai Uniunii Europene).
Potrivit BEC, alegătorul care, până cel târziu în data de 4 septembrie, şi-a stabilit reşedinţa la o altă adresă decât cea de domiciliu şi a solicitat înscrierea în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă votează numai la secţia de votare unde este arondată strada la care îşi are reşedinţa menţionată în actul de identitate, urmând a fi înscris în lista electorală suplimentară, dacă nu a solicitat înscrierea în listele electorale permanente cu adresa de reşedinţă şi se prezintă la vot la secţia de votare la care este arondată adresa de reşedinţă.
La scrutinul de duminică, cetăţenii români îşi exercită dreptul de vot pe baza unuia dintre următoarele acte de identitate: cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu sau paşaportul de serviciu electronic, iar în cazul elevilor din şcolile militare – carnetul de serviciu militar. Actele trebuie să fie valabile în ziua votării.
Alegătorul care deţine un act de identitate al cărui termen de valabilitate ar fi expirat în perioada 1 martie – 27 septembrie îşi poate exercita dreptul de vot în baza acestuia, a stabilit Biroul Electoral Central.
Cetăţenii care se prezintă la vot duminică trebuie să aplice ştampila cu menţiunea ”Votat” în patrulaterul care cuprinde lista de candidaţi sau numele candidatului pentru care îşi exprimă opţiunea.
Fiecare alegător va primi patru buletine de vot: unul pentru primar, unul pentru consiliul local, unul pentru consiliul judeţean şi unul pentru preşedintele consiliului judeţean. În Bucureşti, fiecare votant va primi patru buletine de vot: unul pentru primarul de sector, unul pentru consiliul local al sectorului, unul pentru primarul general al municipiului Bucureşti şi unul pentru Consiliul General. AGERPRES
Read more
Calendarul Evaluării Naționale 2021
NationalUltimele stiri 12 septembrie 2020 0
Calendarul de desfăşurare a Evaluării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a în anul şcolar 2020 – 2021 a fost publicat în Monitorul Oficial. Este pentru prima dată în istoria recentă când Evaluarea Națională este programată la finalul lunii iunie, după probele scrise de la Bacalaureat.
Acesta este cuprins în ordinul MEC privind organizarea şi desfăşurarea Evaluării Naţionale în anul şcolar 2020 – 2021.
Potrivit ordinului, în perioada 7 – 11 iunie 2021 are loc înscrierea la examen.
De pe 22 iunie 2021 încep probele scrise, rezultatele finale urmând a se face publice pe 4 iulie 2021.
- 22 iunie 2021 – proba de Limba şi literatura română
- 24 iunie 2021 – proba la Matematică
- 25 iunie 2021 – proba de Limba şi literatura maternă
- 29 iunie 2021 (până la ora 14,00) – afişarea rezultatelor înaintea contestaţiilor
- 29 iunie 2021 (orele 16,00 – 19,00) – 30 iunie 2021 (orele 8,00 – 12,00) – depunerea contestaţiilor
- 30 iunie – 4 iulie 2021 – soluţionarea contestaţiilor
- 4 iulie 2021 – afişarea rezultatelor finale
Potrivit ordinului, cadrele didactice şi personalul didactic auxiliar care au rude în examen nu au acces în unităţile de învăţământ – centre de examene/ evaluare/ contestaţii pe perioada desfăşurării examenului.
Cadrele didactice nominalizate ca profesori evaluatori sunt selectate, de regulă, din rândul celor care fac parte din Corpul de profesori evaluatori pentru examenele şi concursurile naţionale. Cadrele didactice care fac parte din comisiile din centrele zonale de evaluare sunt stabilite de comisiile judeţene/ Comisia municipiului Bucureşti de organizare a Evaluării Naţionale prin tragere la sorţi. Aceasta se efectuează în şedinţă publică, care poate fi organizată şi în sistem de videoconferinţă.
Cadrelor didactice nominalizate ca asistenţi le este interzisă intrarea în sala de examen cu bagaje, telefoane sau cu mijloace electronice de calcul ori de comunicare, dar şi cu reviste, ziare, cărţi.
În ceea ce priveşte candidaţii, li se interzice să aibă în sălile de examen asupra lor, în obiectele de îmbrăcăminte sau încălţăminte, în penare sau altele asemenea ori în băncile în care sunt aşezaţi orice fel de lucrări: manuale, cărţi, dicţionare, culegeri, memoratoare, formulare, notiţe, însemnări, rezumate ciorne sau lucrări ale altor candidaţi, care ar putea fi folosite pentru rezolvarea subiectelor. Sunt interzise, de asemenea, telefoanele mobile, căştile audio sau orice mijloc electronic de calcul sau comunicare, care permite conectarea la internet/ reţelele de socializare.
Candidaţii eliminaţi de la o probă pentru fraudă sau tentativă de fraudă primesc nota 1 pe lucrare.
În ordin se mai arată că, în cadrul etapei de soluţionare a contestaţiilor, după încheierea evaluării lucrărilor, notele acordate după reevaluare sunt comparate cu cele acordate în etapa de evaluare iniţială. În situaţia în care se constată o diferenţă de notare mai mare de un punct, în plus sau în minus, între nota de la evaluarea iniţială şi cea de la contestaţii, se numeşte o nouă comisie de contestaţii formată din doi profesori cu experienţă. Reevaluarea se face după o nouă secretizare a lucrărilor, iar nota dată de cea de a doua comisie de contestaţii este cea finală.
Ca şi anul acesta, comunicarea rezultatelor obţinute la examen se face anonimizat, utilizându-se codurile individuale care înlocuiesc numele şi prenumele candidatului şi care vor fi distribuite elevilor, sub semnătură, la prima probă susţinută de aceştia.
Sursa: digi24.ro
Read more