Ca organu’ nu-i niciunul/Cumu-i sluga-i şi stăpânul.

Ar putea fi primele versuri dintr-un şlagăr al Aradului. Un şlagăr din care să nu lipsească vreun «bă, comunistule» sau vreun «mă, ziaristule», apelative des întâlnite în gura primarului şi numai a lui. Că, dacă zice altcineva câte un «mă» sau câte un «bă», taxa e de 700 de lei noi, aşa cum a păţit Leo Aslău. Care a fost amendat de un purtător de cască din teoretica subordine ierarhică a lui Igaş şi din practica subordine a lui Falcă.

Minte cine spune că libertatea de exprimare a murit în Arad. Da de unde… Doar că aceasta costă. Azi, 700 de lei de la unul, mâine, alţi 700 de lei de la altul, încet-încet devenim un oraş al şoaptelor şi al gândurilor nerostite. Dacă vorbim prea tare, cu câte-un «mă» sau câte-un «bă», se trezeşte automat câte-un «şterge prafu’» de-al primarului, cu uniformă de serviciu să ne taxeze.

Nu avem partipriuri cu vreun partid sau cu vreun ONG, dar ceea ce au semnalat liberalii, social-democraţii şi/sau conservatorii, ceea ce a spus Mişcarea arădeană sau Asociaţia Revoluţionarilor se adevereşte. Orice dictatură începe cu un cult al personalităţii, încurajat de servilismul apropiaţilor. E chiar o reţetă. Iar comisarul-şef Buzgău – cel care i-a întocmit procesul-verbal lui Leo Aslău – e prototipul ideii de întărire a cultului personalităţii. Ceea ce, la 21 de ani de la moartea celui mai împuşcat fiu al poporului, e de-a dreptul tragic. Nu pentru democraţie ca stare generală, ci pentru gândirea democratică a fiecăruia dintre noi.

P.S. Poate este cel mai serios articol din Flacăra, de când existăm. Poate v-aţi aşteptat la o abordare pamfletară a subiectului, dar nu e de glumă… (flacara-rosie.ro)

Un mail ma agaseaza in acest week-end, si am vazut pe mai multe ziare aradene aceeasi problema, tipatul, eu zic chiar piuitul, de disperare al Miscarii Aradene fata de problema RCS-RDS versus Televiziunea Arad. Fratilor, ca nu am vrut sa zic chiar fraierilor, Televiziunea Arad nu mai exista din septembrie 2010, actiunile au fost cumparate de catre … stim noi cine, si a fost integrata canalului TVT89 Timisoara. Ca si date tehnice TVT89 Timisoara se poate viziona liber pe satelitul Astra 4A (4,8 E) si nu cred ca va leaga cineva de maini si de picioare sa-l urmariti. Ce acuza Claudiu Cristea, este „lupta redactiei
Televiziunii Arad impotriva acestui act de cenzura”, apa chioara, redactia TVA a fost mazilita chiar din februarie-martie a.c., jurnalisti aradeni gen Izabela Vekas, Dacian Pantea,Florin Coita,Carmen Ispas au fost dati afara fara regrete de catre divizia timisoreana. Si normal ca stirile aradene erau de fapt „timisorene”, ceea ce Claudiu Cristea nu a inteles, si faptul ca el credea ca daca se vede pe „sticla” TVA e o democratie, era o inselatorie. TVA murise demult, dar agitarea miscarii aradene fata de o pierdere de media, intre noi fiind pomenita, nu ar trebui sa ne ingrozeasca, si as spera ca
„Miscarea Aradeana” sa se canalizeaza pe problemele urbiei, si inclin sa cred ca
in nestiinta au fost „indrumati gresit” pe hartoape care nu le cunosteau. M-a mirat
mailul trimis redactiei noastre in care Claudiu Cristea afirma ca „mi-am exprimat regretul ca au plecat zaristi de la TVA dar cei pe care i-am vazut in redactie sunt aradeni cei mai multi”. Serios! Se pare ca a mai cazut un fan media, „Miscarea Aradeana”, dar daca glasul vostru poate sa fie auzit sunt multe posibilitati si inainte de a „striga” informati-va!
Si chestia ca pentru mass-media este un motiv de bucurie, ai dreptate Claudiu Cristea, noi ne luptam cu toti „mogulii media” ca doar suntem „da pa nicairi”, dar sampania am destupat-o in toamna 2010, cand tu nu stiai problemele TVA.

În acest sfârşit de saptamână, în zilele de 10-11 iulie, s-au desfăşurat „Zilele satelor Zerind şi Iermata Neagră”, ediţia a VII-a. Au fost două zile pline, de dimineaţa până târziu în noapte. Sâmbătă, participanţii au avut de ales între concursul de atelaje şi cel de ceaune, îndemânare autoturisme, show BMX şi motor-show. Seara s-a încheiat cu concert şi discotecă în aer liber și focuri de artificii. Duminică dimineaţa locuitorii au fost treziţi de fanfara din Szarvas (Ungaria) iar apoi au participat la târgul produselor tradiţionale în frumoasa piaţă din centrul localităţii. Pe terenul de sport s-au întrecut echipele de fotbal din satele din zonă, dar şi formaţiile de cântece şi dansuri populare din localităţi vecine şi din Ungaria. Copiii s-au întrecut în cadrul programului special alcătuit pentru ei la desene pe asfalt, dar şi la concursul de machete al viitorului parc de joacă din comună.

Un punct important l-a constituit inaugurarea Uzinei de apă şi a staţiei de epurare în comună. Astfel, Zerindul dispune în acest moment de staţie de tratare, reţea de apă şi canalizare şi staţie de epurare a apelor uzate la standarde europene, obiectiv prioritar al primarului Şimandi Alexandru şi al Consiliului Local Zerind. Reţeaua de apă are 12 km lungime, cea de canalizare 4 km, iar staţia de tratare reechipată permite eliminarea fierului, manganului şi arsenului, fiind printre puţinele din vestul ţării care permite încadrarea în limitele normale la toţi parametrii necesari. Lucrarea a fost finanţată ca urmare a proiectului câştigat pe programul guvernamental privind infrastructura apă-canalizare la sate (O.G. 7), prin care Primăria Zerind a beneficiat de peste 3,3 milioane lei (33 miliarde lei vechi).

Sărbătoarea s-a bucurat de participarea a sute de localnici şi oaspeţi din satele vecine şi Ungaria, dar şi a numeroase oficialităţi: Călin Bibarţ-prefectul judeţului, Nicolae Ioţcu- preşedintele Consiliului Judeţean Arad, Iosif Matula- europarlamentar, Marius Gondor- deputat, Levente Bognar- viceprimar al municpiului Arad, Tiberiu Haasz- primar Mişca, Aurel Bondor- primar Apateu.

Au participat oficialităţi şi din Ungaria, de altfel duminică semnându-se Înţelegerea de Colaborare dintre Consiliul Local Zerind şi Kotegyan.

Comuna Covăsânţ organizează, la sfârşitul acestei săptămâni, cea de a doua ediţie a Festivalului Românilor de pretutindeni.

Festivalul se va bucura de prezenţa unor oaspeţi din şapte ţări: Serbia, Bulgaria, Albania, Republica Moldova, Ucraina, Ungaria şi, bineînţeles, România. În cadrul programului, care începe cu parada portului popular, vor fi prezentate obiceiuri, dansuri, dar şi alte elemente de tradiţie.

Programul va începe duminică, 10 iunie, de la ora 16, invitaţi speciali fiind Ansamblul Ciocârlia al Ministerului Administraţiilor şi Internelor, dar şi Rapsozii Zărandului.

La Macea a avut loc, la sfârşitul săptămânii trecute, cea de a treia ediţie a Festivalului Părădăicilor, eveniment organizat de Consiliul Judeţean Arad, Centrul Cultural Judeţean Arad, Asociaţia pentru Conservarea Culturii în Mediul Rural şi Primăria Macea.

Festivalul a debutat sâmbătă când, între altele, a avut loc un simpozion pe tema „Ferma de subzistenţă”, la care au luat parte câteva zeci de persoane, alături de deputatul Iustin Cionca, consilierul judeţean Sorin Victor Roman, organizatori şi specialişti în agricultură.

Duminică, mii de persoane au luat cu asalt curtea Castelului de la Macea, unde producătorii de părădăici – dar nu numai – şi-au expus produsele.

Evenimentul s-a bucurat de o atenţie deosebită din partea autorităţilor şi politicienilor. Astfel, la faţa locului au sosit europarlamentarul Iosif Matula şi şeful de cabinet al acestuia, Gheorghe Don, ministrul Administraţiei şi Internelor Constantin Traian Igaş, deputatul Iustin Cionca, secretarul de stat din Ministerul Transporturilor Eusebiu Pistru, preşedintele CJA Nicolae Ioţcu, vicepreşedinţii Adrian Ţolea şi Cristian Drăgan, consilierul judeţean Sorin Victor Roman, liderii PSD Arad Dorel Căprar şi Laurenţiu Hălmăgean, preşedintele PNL Arad Florin Galiş şi vicepreşedintele Organizaţiei Judeţene a PNL Ionel Ciupe, preşedintele PDL Arad Gheorghe Seculici etc.

După vizitarea standurilor, juriul a deliberat şi a stabilit câştigătorii. Şi, pentru că în afara celor clasaţi pe primele locuri toţi expozanţii au avut de câştigat, au primit, cu toţii, diplome de participare. După festivitatea de premiere a urmat un program artistic iar participanţii s-au ospătat cu gulaş, mici şi grătare, stropite cu bere din belşug.

„Dacă vorbim de Festivalul Părădăicilor, cred că e util să reamintim câteva aspecte din mulţimea de beneficii ale consumului de roşii, pentru sănătate: prevenirea bolilor cardiovasculare, reducerea nivelului colesterolului precum şi protejarea organismului împotriva radicalilor liberi. În plus, roşiile sunt bogate în vitamine: C, A, B3, B6, B9, K” – a declarat Sorin Victor Roman, cel de la care a pornit ideea organizării festivalului.

Festivalul Părădăicilor s-a sfârşit târziu, în noapte, cu un foc de artificii care a brăzdat, minute bune, cerul comunei.

Nu ca nu aveam pana acum, dar era numa pentru autovehicule cu tractiune animala. Am rezolvat-o, am dres-o, am facut-o, ( ca sa nu zic inca, infaptuit-o) e pe caseta, s-a semnat, s-a parafat si superparafat, (era cu ochii si un ministru, de Interne) se pare ca se va face. Drumul de costisa, e pe modernizare, citat CJA ”

Consiliul Judeţean Arad a semnat, duminică, 3 iulie 2011, un contract de execuţie finanţat din fonduri europene pentru reabilitarea drumului judeţean DJ 709J Grăniceri – Sânmartin de la km 71+450 la km 83 + 471, în valoare de 2.100.000 euro. Lucrarea presupune reabilitarea şi modernizarea a 12,02 km cu o lăţime a platformei de 9,00 m, din care partea carosabilă este de 2 x 3,00 m, amenajarea podeţelor de pe traseu, a drumurilor laterale pe o lungime de 15 m şi dotarea trecerii la nivel de cale ferată cu elemente cauciucate.

Conexiunea rutieră între Elek şi Grăniceri este în atenţia autorităţilor locale în perspectiva deschiderii punctului de frontieră între cele două localităţi. Modernizarea acestui drum a fost începută în 2004, prin proiectul Consiliului Judeţean Arad de reabilitare a unui tronson de drum de 2,78 km între Grăniceri şi graniţa de stat, finanţat în cadrul programului PHARE CBC RO – HU 2004.”

Ziua ,,Sfinţiilor Apostoli Petru şi Pavel,, a reprezentat pentru comuna Bocsig zi de sărbătoare cu atât mai mult cu cât localnicii, alături de oficialităţi locale şi judeţene au participat la o serie de evenimente reprezentative pentru comunitate.

Astfel, Nicolae Ioţcu, preşedinte al Consiliului Judeţean Arad, alături de primarul comunei, Ioan Florin Ciul şi în prezenţa a numeroşi membri ai comunităţii şi primari din localităţile vecine, a inaugurat drumul proaspăt reabilitat, drum ce face legătura dintre satul Răpsig şi drumul principal de comună. A urmat apoi inaugurarea a două străzi noi, asfaltate, în satul Mânerău şi dezvelirea bustului compozitorului Ion Vidu.

Drumul comunal dintre Răpsig şi Bocsig este singura cale de a ajunge în centrul de comună a celor peste 800 de oameni care locuiesc în sat, acest drum DC15 nefiind reabilitat, după spusele primarului Ioan Florin Ciul, de 16 ani. Cu atât mai mare a fost bucuria celor prezenţi, marea majoritate din Răpsig, de a asista la darea lui în folosinţă.

„Am sprijinit comunitatea locală pentru a primi banii necesari asfaltării acestui drum, în lungime de 5,5 kilometri, astfel încât să se poată circula în condiţii normale şi moderne între cele două localităţi . A fost un proiect început în urmă cu 3 ani pe care iată, suntem mândri că l-am finalizat cu succes”, a spus preşedintele CJA Nicolae Ioţcu.

Întâlnirea cu locuitorii comunei Bocsig a continuat pentru preşedintele Nicolae Ioţcu în satul Mânerău. Şi aici a avut loc un eveniment de inaugurare, ca urmare a finalizării unor investiţii demarate de Primărie, tot pe drumuri. Pentru prima oară în sat, pe două dintre străzi s-a turnat asfalt, iar circulaţia se face acum „ca la oraş”, după cum ziceau norocoşii locuitori de pe cele două străzi. Lungimea străzilor asfaltate este de 900 de metri, fiecare, valoarea lucrării fiind de 100.000 de lei, bani alocaţi de la bugetul Consiliului Judeţean.

Ziua de sărbătoare a continuat cu un eveniment cultural, de mare importanţă pentru satul Mânerău. A avut loc dezvelirea bustului marelui compozitor lui Ion Vidu, în prezenţa mândrilor mânerani. Ion Vidu s-a născut la Mânerău, 17/29 decembrie 1863 şi este considerat şi astăzi „maestrul muzicii corale româneşti”. Urmează Conservatorul la Arad şi la Caransebeş. Predă, ca profesor, muzica la Arad şi la Lugoj, după care îşi încheie activitatea ca inspector general de muzică la toate şcolile normale (Liceele Pedagogice) din ţară. Este cunoscut prin lucrările corale de excepţie, care se cântă şi astăzi: Ana Lugojana, Mântuire, Răsunetul Ardealului, dar şi prin piesele inspirate de aici, din frumuseţile Mânerăului natal (Din şezătoare, Peste deal, Negruţa).

În semn de respect pentru valorile culturale ale judeţului nostru, Consiliul Judeţean Arad, prin Centrul Cultural Judeţean a finanţat realizarea unui bust al celebrului compozitor, lucrarea fiind realizată de sculptorul prof. Mihail Păcurar.