Din dorina de a crea din aceasta o tradiţie, sâmbătă, 10 septembrie, Asociaţiile ‘’Pro Crisius’’ şi ‘’Pro Pădureni’’, „Cabinetul europarlamentar Iosif Matula’’ şi Centrul Cultural Judeţean Arad au organizat, pentru a doua oară în Chişineu-Criş ‚ manifestarea „Ziua Pădureniului’’.

Scopul sărbătorii a fost de a încuraja şi promova schimbul cultural între locuitorii de etnie română şi maghiară, păstrarea identităţii etnice, precum şi manifestarea acesteia în sfera culturală.

Pe parcursul întregii zile de sâmbătă s-au desfăşurat activităţi diverse, adresate tuturor categoriilor de vârstă. Debutul a fost marcat de instalarea celor zece ceaune. În timp ce bucătarii din Chişineu-Criş, localităţile învecinate precum şi din Ungaria preparau bogracs-ul mult aşteptat, cei prezenţi la eveniment au avut ocazia să participe la prezentarea tehnicii de lucru a celor de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, Poliţie şi Jandarmerie, dar şi să vadă picturile expuse de artiştii din Chişineu-Criş. Mai tarziu copii s-au putut întrece în cadrul unui concurs de desene pe asfalt.

Programul artistic a fost unul bogat, pe scenă urcând ansambluri de dansuri de la şcoala maghiară Pădureni, Livada, Zerind, Borș, Pilu, Nădlac, Vărşand, Gyula Ungaria, soliştii vocali din Oradea şi trupa Koktél din Arad, care a întreţinut atmosfera, fiind prezentă pe tot parcursul zilei.

Momentul mult aşteptat de toată lumea l-a constituit sosirea pe scenă a soliştilor vocali din Budapesta Ungaria Madarász Katalin şi Sűly Károly care au încins atmosfera la sărbătoarea Pădureniului.

Pe tot parcursul zilei, interesul participanţilor a fost sporit şi de tombola cu premii surpriză oferită de organizatorii şi sponsorii evenimentului.

O surpriză venită la iniţiativa europarlamentarului Iosif Matula a fost premierea câtorva familii din Pădureni şi Chişineu-Criş cu peste 50 ani de căsnicie, precum şi a câtorva „seniori’’ care au depăşit vârsta de 90 ani. Aceştia au fost felicitaţi, primind diplome şi mici atenţii. De asemenea, au fost acordate diplome de fidelitate, în semn de apreciere pentru activitatea desfăşurată în Chişineu-Criş doctorului Szentendrey Oliver, soţiei acestuia-educatoarea Szentendrey Etelka şi profesorului Cornel Roitan. ,,Am iniţiat acest proiect, care se doreşte a fi unul pe termen lung, în semn de preţuire şi respect faţă de cei care şi-au unit destinele în urmă cu mai mult de jumătate de secol, precum şi faţă cei care au depus eforturi deosebite pentru comunitatea locală. Sărbătoarea Pădureniului a constituit doar începutul seriei de acţiuni dedicate persoanelor de vârsta a treia, care s-au remarcat prin merite deosebite. Mă bucur că şi cea de-a doua ediţie a acestei sărbători a fost un succes, lucru dovedit de numărul mare de participanţi’’ a declarat europarlamentarul Iosif Matula.

Consiliul Judeţean Arad a eliberat autorizaţia de construire pentru modernizarea căii ferate Frontieră – Curtici – Simeria, parte componentă a Coridorului IV Paneuropean. Autorizaţia de executare a lucrărilor a fost aprobată de Consiliul Judeţean pe tronsonul Frontieră – Curtici – Arad – km 614, porţiuni aflate pe teritoriul oraşului Curtici, al comunei Şofronea, al municipiului Arad, respectiv al comunelor Vladimirescu şi Păuliş.

Lucrarea de pe tronsonul Frontieră – Curtici – Arad – km 614 se ridică la valoarea de 1.556.121.000 lei (TVA inclus), adică de aproximativ 370 de milioane de euro. După finalizarea lucrărilor, trenurile vor putea atinge viteze de până la 160 de kilometri/oră.

„Am promis că vom investi în infrastructura judeţului Arad. Când am făcut această promisiune ne-am gândit inclusiv la calea ferată. Judeţul nostru se situează pe coridorul IV european, suntem practic poarta de intrare în România, iar această investiţie era necesară”, a declarat Nicolae Ioţcu, preşedintele Consiliului Judeţean Arad.

Înfiinţarea unei instituţii stabile, autoritare şi eficiente pentru asigurarea ordinii şi liniştii publice şi pentru respectarea legilor în mediul rural a constituit o preocupare importantă a conducerii politice şi militare a României către sfârşitul secolului al XIX-lea. Partidele politice îşi propuseseră ca obiectiv constituirea unei jandarmerii rurale, drept pentru care, în 1885, generalul Radu Mihail, prefectul Poliţiei Bucureştiului a fost însărcinat cu elaborarea unui proiect de lege pentru organizarea jandarmeriei în întreaga ţară, iniţiativă rămasă nerealizată.

Doi ani mai târziu, în anul 1887, I.C. Brătianu, în expunerea de motive la Legea comunală, sublinia că „Gendarmeria comunală rurală va fi mai bună decât poliţia rurală de până acum”, a cărei activitate se dovedise nesatisfăcătoare. Această lege a fost adoptată la 7 mai 1887 şi prevedea organizarea, printr-o lege specială, a jandarmeriei rurale, însă lipsa resurselor financiare a întârziat înfăptuirea ei.

Folosindu-se experienţa organizării jandarmeriei ţinuturilor din Moldova anilor 1850-1864, a călăraşilor şi dorobanţilor din Muntenia, plecându-se şi de la faptul că în majoritatea statelor europene exista la acea dată o asemenea armă, guvernul conservator condus de Lascăr Catargiu prezintă Parlamentului Proiectul Legii asupra Gendarmeriei Rurale, proiect adoptat şi promulgat prin Decretul Regal nr. 2919 din 30 august 1893. Publicată în Monitorul Oficial din 1 septembrie 1893, în art. 1 legea statuta: „Se instituie pentru toată întinderea regatului un corp de Gendarmerie rurală menit a veghea în comunele rurale la siguranţa publică, la menţinerea ordinei şi la executarea legilor. Îndeosebi, Gendarmeria este însărcinată cu paza căilor de comunicaţie. O supraveghere neîntreruptă şi o acţiune preventivă constituie esenţa serviciului său.”

După votarea acestei legi, pentru un timp vor coexista două structuri de jandarmerie:

– o jandarmerie a armatei, existentă încă din 1864, organizată pe escadroane de jandarmi şi companii de jandarmi pedeştri, făcând parte din armata permanentă, subordonată nemijlocit Ministerului de Război şi folosită în Bucureşti şi în marile oraşe;

– o jandarmerie rurală, organizată pe companii, câte o companie în fiecare judeţ, subordonată Ministerului de Interne şi pusă la dispoziţia prefecţilor, subprefecţilor şi primarilor, pentru asigurarea serviciului administrativ în mediul rural.

O a treia formă de organizare, prevăzută în aceeşi lege (art. 73)– jandarmeria comunală –trebuia să se constituie la nivelul celor 3006 comune rurale şi ar fi trebuit să reunească aproximativ 8000 de jandarmi, dar, datorită dificultăţilor financiare, acest proiect nu s-a materializat pe timpul aplicării legii.

În perioada 1894-1896, jandarmeria rurală apărea în următoarea formă de organizare:

– Inspectoratul General al Jandarmeriei Rurale – organ de conducere şi control, cu sediul în Bucureşti, condus de un general de brigadă, având funcţia de inspector general, ajutat de patru ofiţeri superiori;

– 4 circumscripţii de jandarmi, structuri organizatorice având fiecare aceeaşi zonă de responsabilitate ca a unui corp de armată. Acestea erau comandate de câte un ofiţer superior (colonel sau locotenent colonel) şi îşi aveau reşedinţele în Bucureşti, Craiova, Iaşi şi Galaţi

– 22 de companii (1894-1895) şi 32 de companii (1895-1896), câte una în fiecare judeţ şi conduse de câte un căpitan de jandarmi;

– Companiile de jandarmi erau subdivizate în secţii de jandarmi (la plăşi) iar secţiile în posturi de jandarmi (la sate), încadrate fiecare cu subofiţeri şi trupă. Pe raza unui judeţ, numărul de secţii şi posturi de jandarmi oscila în raport de mărimea judeţului, numărul de comune, densitatea populaţiei şi puterea economică.

Prin Legea Jandarmeriei Rurale se estima ca în cele 32 de judeţe şi 227 reşedinţe de plasă să activeze 69 de ofiţeri şi 1260 de jandarmi, efectiv care trebuia încadrat în decurs de 2 ani. La începutul anului 1896, Jandarmeria rurală avea deja un efectiv de 59 ofiţeri şi 1040 de jandarmi.

Recrutarea jandarmilor se făcea, pentru ofiţeri, din cadrele active ale armatei sau din rezervă, din toate armele, dar în special din cavalerie, precum şi dintre licenţiaţii în drept sau cu multiple cunoştinţe juridice. Militarii jandarmi erau recrutaţi numai dintre cei care aveau cunoştinţă de carte, minimum 3 clase, vârsta între 24 şi 40 de ani, ştiau să scrie şi să socotească şi aveau o înălţime de minim 1,65 m şi o înfăţişare plăcută.

Din cadrul legii, rezultă că scopul principal pentru care a fost creată Jandarmeria Rurală a fost acela de a veghea în comunele rurale la menţinerea ordinii şi siguranţei publice şi executarea legilor. Această structură a fost creată pentru a îndeplini misiuni stabilite de Ministerul de Interne, de prefecţi, de primari (misiuni care vizează ordinea publică) şi misiuni care sprijină activitatea Ministerului Justiţiei şi care sprijină aplicarea corectă a legilor. Jandarmii urmau ca, după o pregătire specială, să îndeplinească atribuţii de agenţi sau ofiţeri de poliţie judiciară.

În anul 1908, o nouă Lege a Jandarmeriei Rurale face noi precizări asupra unor aspecte ca locul şi rolul instituţiei Jandarmeriei Rurale, organizarea corpului de Jandarmerie, autoritatea ministerelor asupra Jandarmeriei, atribuţiile de poliţie judiciară şi de poliţie militară, stabilind ca principale îndatoriri „o supraveghere activă, neîntreruptă şi o acţiune preventivă”. Totodată, legea constituie baza legală pentru sporirea efectivelor, ajungându-se în anul 1908 la un număr de 6310 jandarmi, iar în caz de mobilizare se prevedea sporirea semnificativă a acestuia.

Astfel, în timpul Războiului Balcanic din 1913, din cei 6865 de jandarmi rurali mobilizaţi, au încadrat armata operativă un număr de 1138, aceştia remarcându-se pe câmpul de luptă printr-o foarte bună pregătire şi o disciplină exemplară.

Corp militar de elită, Jandarmeria Rurală a fost prezentă în toate marile evenimente sociale, economice, politice şi militare cunoscute în România, aducându-şi o importantă contribuţie la luptele duse de poporul român în Războiul Balcanic şi în cele 2 războaie mondiale.

După mobilizarea din 14.08.1916, Jandarmeria rurală, care avea un efectiv de 9000 de militari, a participat cu aproximativ 30% din acesta la asigurarea mobilizării şi a concentrării contingentelor chemate sub drapel şi a asigurat poliţia frontului, paza şi apărarea punctelor de comandă şi deplasarea coloanelor. În acelaşi timp, i-au revenit misiuni de asigurare a poliţiei în serviciul comandamentelor de etapă şi a serviciului pretoral de anihilare a agenturilor de spionaj, de asigurare a evacuării populaţiei civile şi a autorităţilor române, de pază a lucrărilor de artă.

Desăvârşirea unităţii statului naţional român, precum şi amploarea mişcărilor sociale au pus probleme noi în faţa Jandarmeriei Rurale, care trebuia extinsă uniform în toate provinciile ţării. În acest scop, în perioada martie-noiembrie 1929, în urma apariţiei Legii pentru organizarea Jandarmeriei rurale, se aduc modificări substanţiale în organizarea şi funcţionarea armei Jandarmeriei. În urma acestei restructurări, aceasta era organizată astfel: Inspectoratul General al Jandarmeriei, ca organ central, cu sediul în Bucureşti; 11 inspectorate regionale, purtând denumirea regiunilor teritoriale respective, organizate pe legiuni, câte una la fiecare judeţ. Legiunile erau organizate pe secţii (câte una la fiecare plasă), iar secţiile pe posturi comunale.

Modificări neesenţiale ale legii au avut loc în anul 1938, iar între anii 1940 şi 1943, din cauza situaţiei de război, a avut loc trecerea unor unităţi şi subunităţi de jandarmi rurali în subordinea marilor unităţi strategice şi tactice ale Armatei Române.

Pentru o mai bună organizare, impusă de situaţia de război, începând cu 1 iulie 1940, Direcţia Generală a Poliţiei, Corpul Jandarmilor şi Prefectura Poliţiei Capitalei au fost contopite într-un singur organ sub denumirea de « Direcţia Generală a Poliţiei şi Siguranţei Statului « .

Din primăvara anului 1943 Jandarmeria a trecut în cadrul Ministerului de Război, stabilindu-se şi o ierarhizare a formaţiunilor teritoriale pe posturi, secţii, sectoare, legiuni, subinspectorate şi inspectorate.

În anul 1944 Inspectoratul General al Jandarmeriei, în afara formaţiunilor şi a structurilor teritoriale, mai avea în compunere: un regiment de jandarmi pedeştri în Bucureşti, o legiune mobilă de jandarmi (aproximativ un regiment); 4 centre de instrucţie; un detaşament special pază petroliere; 4 şcoli militare proprii; 34 de companii şi 6 plutoane constituite deja în jandarmeria de campanie.

Din punct de vedere operativ, structurile Jandarmeriei erau subordonate structurilor armatei, participând la acţiunile militare desfăşurate pentru eliberarea ţării.

Începând cu 24 august 1944, Jandarmeria a trecut prin unele restructurări, iar începând cu 23 ianuarie 1949 s-au înfiinţat Trupele de Securitate, ca parte integrantă a Ministerului de Interne.

Jandarmeria în mediul rural s-a conturat începând cu luna august 2003, când s-au înfiinţat secţii şi posturi în mediul rural, structuri care funcţionează şi în prezent.

Începutul lunii septembrie, cu o lună înaintea deschiderii stagiunii, este marcat de două evenimente deosebite la Filarmonica de Stat Arad. Primul se referă la participarea filarmonicii, alături de Asociaţia Culturală „Musikforum Europa“, Centrul Cultural Judeţean, Consiliul Judeţean şi Primăria Municipiului Arad la cea de-a V-a ediţie a Galei de Operă Open Air. Cel de-al doilea eveniment se referă la participarea, în premieră, a Corului Academic al Filarmonicii de Stat la prestigiosul Festival Internaţional de Muzică „George Enescu“.
Participarea filarmonicii arădene la ediţia din acest an a Festivalului Enescu se va derula în cadrul unei colaborări între Orchestra Simfonică a Filarmonicii „Banatul“ din Timişoara şi a Corului Academic al Filarmonicii de Stat Arad. Vor avea loc trei concerte: primul la Timişoara, în data de 4 septembrie; la Arad în data de 5 septembrie, de la ora 19.00 în sala mare a Palatului Cultural, iar al treilea, cuprins în seria „Muzica secolului XXI“, în data de 7 septembrie, de la ora 19.30, la Ateneul Român din Bucureşti.
Festivalul, care se află la cea de-a XX-a ediţie, se desfăşoară în perioada 1-25 septembrie 2011 şi se bucură de înaltul patronaj al Preşedintelui României. Producător este Guvernul României prin Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, având sprijinul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului.
Programul celor trei concerte susţinute de către Corul Academic al Filarmonicii de Stat Arad împreună cu Orchestra Simfonică a Filarmonicii „Banatul“ din Timişoara este identic şi cuprinde următoarele lucrări: Fraternité de Hans Werner Henze, Hölderlin Symphony de Peter Ruzicka şi Simfonia nr. 5 (orchestraţie de Pascal Bentoiu după schiţele compozitorului) de George Enescu. Dirijor va fi maestrul compozitor Peter Ruzicka, iar solişti Ştefan Ignat şi Marius Vlad Budoiu. Dirijorul corului este Daniel Robert Rădoiaş. Preţul unui bilet întreg pentru concertul extraordinar vocal simfonic susţinut la Arad este de 20 de lei.
Gala de Operă Open Air – Gala celor trei tenori
Prin tema aleasă, repertoriu şi solişti, ediţia din acest an a galei de operă are toate premizele să deţină titlul de cea mai populară gală. Concertul susţinut, conform tradiţiei, în Parcul Reconcilierii, duminică, 4 septembrie, cu începere de la ora 20.00, va avea ca solişti trei tenori. Este vorba despre Pablo Camesele (Argentina), Daniel Magdal (Germania) şi Karl Michael-Ebner (Austria). Cei trei tenori vor fi acompaniaţi de Orchestra Simfonică a Filarmonicii de Stat Arad, condusă de maestrul austriac Wolfgang Groehs. Moderatorii evenimentului vor fi şi de această dată actorii arădeni Angela Varjasi şi Zoltan Lovas.
Pentru ca publicul arădean să se bucure cât mai mult de ariile, canţonetele şi zarzuelele celebre din seara de duminică, accesul la spectacol este gratuit. Fără a dezvălui toate surprizele de care va avea publicul parte, vă anunţăm doar că din programul muzical al serii nu vor lipsi lucrări celebre precum: Granada, Core’ngrato, Non ti scordar di me, Ah – mes amis din Fiica Regimentului de Gaetano Donizetti, La donna e mobile, E lucevan le stelle, Nessun dorma şi altele.

In perioada 25-27 august 2011 s-a desfasurat ,la Oradea, a IX-a editie a Festivalului concurs “Nymphea Dance” (cea mai importanta competitie nationala destinata formatilor de hip hop ).In

competitei au intrat 46 de formatii, reprezentative pentru cele mai apreciate scoli si cluburi de dans din Romania, care au concurat la 4 categorii: Juniors(7-12 ani), Varsity(13-17 ani),Adults(peste 18 ani) si Mega Show.

La fel ca in 2010 si in acest an Aradul a fost reprezentat de trupa X-STYLE, apartinand Asociatie “Doma Art Style”. Daca anul trecut X-STYLE a realizat o premiera, calificandu-se in finala competitie, anul acesta succesul a fost unul mult mai mare: locul 1 la sectiunea Mega Show.

Acest premiu vina ca o rasplata imensa pentru munca si devotamentul de care au dat dovada membrii formatiei: Belghir Stefania, Bistrian Denisa, Bochis Adelina, Bunaciu Andreea, Chindris Catalin, Ciupa Tobias, Farcut Darius, Krach Malvina, Manea Karina, Mocrjitchi Roxana , Moler Eliza, Morgociu Andreea, Nedescu Alexandra, Piros Andreea Ungurean Alvaro, Vereb Alexandru, Zimmermann Chantal si coregrafii Maura si Dorian Cosma.

Prefectura Arad, prin Serviciul Public Comunitar pentru Eliberarea şi Evidenţa Paşapoartelor, continuă şi în această săptămână demersul de preluare a cererilor pentru eliberarea paşapoartelor simple electronice, precum şi de eliberare a acestora prin intermediul unei staţii mobile care se deplsează săptămânal în judeţ.

Staţia mobilă este operativă în localităţile Lipova şi Sebiş. Astfel, cetăţenii din zona Sebişului sunt aşteptaţi joi, 1 septembrie, între orele 9,30-14.00, la Primăria Oraşului Sebiş fie pentru a depune cereri pentru eliberarea de paşapoarte, fie pentru a le ridica în cazul în care au depus deja actele. De asemenea, săptămâna viitoare, marţi, 8 septembrie, locuitorii de pe Valea Mureşului se pot prezenta la Primăria oraşului Lipova în acelaşi interval orar.

„Facem apel la cetăţenii de pe Valea Crişului Alb şi de pe Valea Mureşului care doresc să depună actele pentru paşaport electronic să facă acest lucru chiar la primăriile Sebiş şi Lipova să nu se mai deplaseze până în municipiu. Prin punerea în funcţiune a acestei staţii vrem să venim mai aproape de nevoile cetăţeanului”, a declarat Călin Bibarţ, prefectul judeţului Arad.

Documente necesare pentru eliberarea paşaportului

Documentele necesare pentru eliberarea paşaportului simplu electronic pentru cetăţenii români cu domiciliul în România sunt, în cazul persoanelor care au împlinit vârsta de 18 ani: cartea/buletinul/cartea provizorie de identitate, în original; paşaportul anterior, dacă titularul a mai posedat paşaport; chitanţele CEC Bank reprezentând contra- valoarea paşaportului simplu electronic şi a taxei consulare.

Direcţia Judeţeană de Evidenţă a Persoanelor Arad informează cetăţenii că începând cu data de 01.09.2011 îşi va începe activitatea de lucru cu publicul Serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor al comunei Vinga, ce va deservi pe linie de evidenţă a persoanelor cetăţenii domiciliaţi pe raza localităţilor Vinga, Mailat şi Mănăştur.

Deschiderea noului serviciu public comunitar de evidenţă a persoanelor cu sediul în comuna Vinga, constituie o componentă a programului de reformă a administraţiei publice, având ca principal scop apropierea serviciilor publice de cetăţeni. În acest sens este de apreciat interesul primăriei Vinga prin luarea hotărârilor de înfiinţare, atribuire spaţiu şi dotarea necesară, toate acestea având ca scop evitarea deplasării cetăţenilor comunei până la Arad, în vederea punerii în legalitate cu acte de identitate.

În vederea înfiinţării unui număr cât mai mare de astfel de servicii, pe lângă sprijinul logistic acordat de către Consiliul Judeţean Arad, respectiv Direcţia Judeţeană de Evidenţa Persoanelor Arad, este nevoie de disponibilitate la nivel local.

Serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor al comunei Vinga devine cel de al 14-lea serviciu local de evidenţă a persoanelor care funcţionează în judeţul Arad.

Poliția Locală Arad aduce la cunoștința arădenilor că circulația autovehiculelor pe tronsonul Teatrul ”Ioan Slavici” – Palatul Administrativ se redeschide vineri, 26.08.2011, la ora 06,00. Organizatorii ”Târgului estival Zilele Aradului” care se desfășoară zilele acestea în centrul orașului au decis ca manifestarea să fie prelungită cu încă o zi, în urma succesului de care se bucură. Solicitările venite din partea vizitatorilor și impresiile de la fața locului au determinat oficialitățile să ia această masură. Polițiștii locali care asigură ordinea și liniștea publică în acest perimetru se vor afla în continuare la datorie.

Începând de vineri, 26.08.2011, sărbatoarea continuă la Ștrandul Neptun, arădenii și vizitatorii municipiului fiind invitați să petreacă trei zile de neuitat cu muzică și distracție.

Consiliul Local Municipal, reunit în sedinţă festivă cu ocazia Zilei Municipiului Arad, a conferit titluri de excelenţă pentru o serie de personalităţi care s-au distins în diverse domenii ale vieţii socio-culturale. Ceremonia a avut loc la Teatrul Clasic „Ioan Slavici” Arad, în prezenţa a numeroşi invitaţi.
Distincţiile au fost înmânate de primarul municipiului Arad, Gheorghe Falcă şi de cei doi viceprimari, Geanina Pistru şi Levente Bognar.
În alocuţiunea pe care a susţinut-o la încheierea ceremoniei, primarul a declarat că este foarte bucuros că fiecare dintre cei premiaţi a arătat cât de mult iubesc Aradul şi le-a mulţumit pentru modul în care au contribuit la dezvoltarea municipiului şi la promovarea imaginii municipiului, invitându-i să se implice în continuare la viaţa comunităţii.
Prin Hotărârea Consiliului Local Municipal Arad au fost conferite urmatoarele titluri de excelenţă, pe domenii:
LITERE – Magdalena Brauch
ARTE VIZUALE – Zoe Eisele Szucs (pictură), Dumitru Paina (sculptură)
ARTĂ DRAMATICĂ – Dorina Darie Peter
MUZICĂ – Nicolae Mihai Brânzeu
MANAGEMENTUL AFACERILOR – Lucia Mihalcovici
SPORTIV: Theodor Gheorghe Puterity (ciclism), Mihaela Botez (canotaj) şi Barta Elisabeta (canotaj),
ÎNVĂŢĂMÂNT: Mariş Tafie şi Laurenţiu Căpăţână.
Au mai fost conferite titluri de execelenţă alte domenii: pentru promovarea unui brand arădean de mare succes, la nivel naţional – Elena Lăslean şi pentru atitudinea civică şi promovarea valorilor Aradului – Buda Bujor, precum şi o diplomă de onoare pentru implicare civica – Kover Gabor. (newsar.ro)

Nici Găina/Nici Marina/Faină-i rima/De pe prima!

Dar, gata cu poezia, că nu ne arde nouă de versuri acum. Ideea e că mai-marii noştri cu tentă portocalie au înlocuit băile de mulţime cu cabinele de duş. Deci fug vipurili de oameni ca şi Satana de apa sfinţită… Duş, nu baie.

Exemplul vine de sus! Halo, nu de foarte sus, de la divinitate, ci de la Zeus. Nici măcar de la Zeus ăla al grecilor, ci al nostru, cel cu privire şuie, ca un far marin cu o singură sclipire. Băse-l cheamă! Ei, Băse nu mai dă ochii cu populaţiunea numa’ prin intermediul televiziunii. În rest, duş, nu baie! Băse n-a fost anul acesta la Muntele Găina. Deliberat! Prin preajmă e şi Baia de Criş (comuna de care aparţine Ţebea, leagănul moţilor, ca şi Găina). Or, ne-am înţeles: Duş, nu baie!

La Ziua Marinei la fel. Marinarul Băse, nelipsit de la aceste manifestări, s-a dat «lovit». Şi nu s-a dus. În schimb s-a dus cu şalupa, în expediţie privată. Ziua Marinei înseamnă mare, adică baie. Şalupa e mai îngustă, o fi numa’ duş. Clar: Duş, nu baie!

Transpus la scară mai mică, Falcă îşi imită naşul. La Găina a stat mai mult ascuns, pe sub poalele corturilor prietenilor de la Brad. Deci, duş, nu baie!

Zilele Aradului sunt, culmea, mai searbăde decât Zilele Bradului. Parol, am văzut la Etno TV, într-o obişnuită butoniadă a telecomenzii din dotare. Ei, la Zilele Aradului Ghiţă Falcă adoptă aceeaşi tactică de a evita oamenii, respectiv huiduielile. A împărţit sărbătoarea Aradului în mai multe piese de puzzle, în diferite cartiere, numa’ să nu dea ochii cu mulţimea. Aşa cum vă spuneam de la început până la sfârşit: Duş, nu baie! Sau, în limbaj analistico-politic începutul sfârşitului! Amin! (flacara-rosie.ro)