News Arad

Stiri si reportaje din judetul Arad

Prefectul judeţului Arad, Cosmin Pribac, a participat sâmbătă la ceremoniile închinate comemorării eroilor căzuţi în bătăia de la Păuliş din septembrie 1944. Evenimentul s-a desfăşurat la Lipova, unde s-au depus coroane de flori la troiţele din incinta UM 01221 şi la Cimitirul Eroilor din localitate, dar şi la Monumentul Eroilor de pe raza localităţii Păuliş. Aici s-a urmat tiparul evocărilor din anii trecuţi, fiind oficiată  o slujbă reigioasă de comemorare de către însuşi Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop al Aradului Timotei Seviciu. De asemenea, la Monumentul  Eroilor a avut loc şi un frumos ceremonial militar, numărul participanţilor fiind de peste 200 de persoane. Prefectul Aradului a mulţumit celor prezenţi şi a vorbit despre însemnătatea evocării eroilor care şi-au pierdut viaţa în bătălia de la Păuiş.

„Am primit la Instituţia Prefectului, judeţul Arad, o scrisoare semnată de patru veterani ai detaşamentului Păuliş care în 1944 au intrat în luptă ca elevi ai Şcolii Militare Radna. Pentru aceşti oameni, amintirea războiului este încă vie. Mulţi dintre cei care trăim în aceste zile, mai ales cei tineri, nici nu ne putem imagina cum arată un război. Dar în aceeaşi măsură nu ştim nici ce înseamnă sacrificiul pentru o cauză, ce înseamnă să-ţi faci datoria faţă de ţară cu riscul de plăti cu viaţa. De aceea se cuvine să îi onorăm pe veteranii de război care sunt în viaţă şi să îi comemorăm pe cei plecaţi dintre noi. Atunci când ţara i-a chemat, cu toţii au răspuns „prezent” şi au fost gata de luptă.  Să-i păstrăm aşadar mereu în amintire pe eroii noştri şi să ne bucurăm de privilegiul de a-i avea printre noi pe veteranii cărora le mulţumim, le urăm sănătate şi o viaţă cât mai lungă!”, a spus prefectul Cosmin Pribac.

Read more

Cartierul Pădureni al orașului Chișineu-Criș a găzduit, sâmbătă, 22 septembrie, deja tradiționalul eveniment  „Ziua Pădureniului”. Acțiunea a fost  organizată de cabinetul europarlamentarului Iosif Matula,  UDMR  și Pro Pădureni. Evenimentul s-a desfășurat în curtea școlii maghiare din cartierul Pădureni, pe durata întregii zile. „Si aici la Pădureni mă simt tot acasă pentru că este orașul Chișineu- Cris. «Zilele  Pădureniului» este un eveniment care se dorește a fi un moment de sărbătoare pentru localnici, dar nu numai pentru ei. Este un eveniment meritat, de bună dispoziție, în care, în calitate de coorganizator am încercat să urcăm pe scenă mai multe valori locale, oameni cunoscuți, interpreți, soliști, dar și copii. Pentru că este cea mai mare bucurie să-ți vezi copilul pe scenă, să-l vezi dansând și cei din jur să se bucure. Este un eveniment tradițional, în care paleta de activități este foarte largă, pentru că a început cu desene pe asfalt unde au participat cei mici, a continuat cu pregătirea tocăniței, care a fost foarte binevenită pentru toți cei prezenți. Apoi cu un spectacol cu interpreți îngrăgiți, dar și cu alte evenimente. Tot cu această ocazie am continuat decernarea diplomelor de aur pentru concetățenii noștri. Acestea s-au oferit la împlinirea a 50 de ani de căsnicie. De asemenea, s-au oferit diplome de longevitate pentru cei care au depășit minunata vârstă de 90 de ani”, spune Iosif Matula. Cea mai în vârstă persoană premiată la eveniment are 93 de ani si se numește Iuliana Balogh. La eveniment pe lângă primarii din judet (Gheorghe Feieș-Sebiș, Alexandru Simandi-Zerind), a participat si deputatul Petru Farago, dar si viceprimarul municipiului Arad, Levente Bognar. Nu au lispit premiile oferite la tombolă, care s-au oferit pe parcursul întregului eveniment

Read more

newsarad stiri arad

Centrul Zonal Ecologic şi Asociaţia Explorer, cu sprijinul Centrului Cultural Judeţean, invită toate cluburile de profil la Zilele Muntelui, ediţia a III-a. Evenimentul se va desfăşura la Căsoaia şi se va întinde pe perioada a trei zile 21-23 septembrie. În program se vor regăsi concursuri (orientare pe munte, ciclism montan, escaladare pe lăzi de bere, skandenberg), dar şi momente de relaxare – prezentări foto/video din activitatea turistică a participanţilor sau foc de tabără.

„Acest eveniment este deja tradiţional şi a intrat definitiv în calendarul iubitorilor de munte din judeţul Arad”, a afirmat Lucian Sas, preşedintele Centrului Zonal Ecologic, completat de Virgil Ban, preşedintele de la Explorer: „Dorim ca an de an să dăm o amploare cât mai mare acestui eveniment. «Zilele Muntelui» înseamnă respect pentru natură şi respect pentru noi înşine”.

Această ediţie a Zilelor Muntelui se va bucura de prezenţa celor trei componenţi ai expediţiei „PERU2012”, Aurel Sălăşan, Sergiu Jiduc, Sorin Rechiţan, membri ai Asociaţiei Explorer. Cei trei au escaladat în această vară vârfurile de maximă dificultate Artesonraju (6.025 m), Alpamayo (5.947 m) şi Yerupaya (6.612 m), toate situate în munţii Anzi, grupa Cordillera Blanca.

Read more

Prefectul judeţului Arad, Cosmin Pribac, a participat ieri la ceremonia de deschidere a noului an şcolar de la Şcoala Gimnazială numărul 5  din municipiul Arad. Curtea şcolii s-a umplut de copii, profesori, părinţi şi bunici, în centrul atenţiei fiind bobocii din cele trei clase pregătitoare, respectiv din cele patru clase întâi. Ceremonia a fost condusă de doamna Director prof. Maria Paşcalău.

   „În primul rând aş dori să felicit direcţiunea şi colectivul profesoral al Şcolii Gimnaziale nr. 5 pentru performanţele deosebite ale elevilor la concursurile şcolare, performanţe recunoscute la nivel naţional şi european prin acordarea titlurilor de „Centru de Excelenţă”, respectiv „Şcoală europeană”. Mă bucur de faptul că această şcoală reuşeşete să menţină nivelul actului de educaţie la cel mai înalt nivel şi sper ca astfel de exemple pozitive să devină cât mai dese printre şcolile din judeţul Arad. Elevii trebuie să asculte de ceea ce le spun profesorii şi părinţii, să se uite cu admiraţie la adevăratele modele din societate, la persoanele care le spun că numai prin educaţie vor putea ajunge să fie cu adevărat respectaţi atunci când vor deveni adulţi. Anul şcolar 2012-2013 vine cu propriile sale schimbări în sistemul educaţional printre care regăsim introducerea „clasei pregătitoare” Sper ca prin strădania profesorilor şi elevilor aceste modificări să aducă efectele scontate şi anume un sistem de învăţământ mai bine pliat pe nevoile de dezvoltare intelectuală ale copilului sau ale tânărului şcolar. În numele Instituţiei Prefectului – judeţul Arad urez tuturor profesorilor şi elevilor mult spor în activitate şi un an plin de succese!” – a declarat prefectul Cosmin Pribac cu ocazia începutului anului şcolar 2012-2013.

Prefectul Cosmin Pribac a mai fost prezent ieri şi la ceremonia de începere a anului şcolar organizată la Liceul „Atanasie Marienescu” din Lipova.

Read more

Peste 3000 de persoane au participat, duminică, în localitatea hunedoreană Ţebea, la manifestările oficiale dedicate împlinirii a 140 de ani de la moartea lui Avram Iancu.

Comemorarea a început cu un ceremonial de depunere de coroane de flori la mormântul lui Avram Iancu şi a fost urmat de o slujbă de pomenire.

La eveniment au participat, printre alţii, ministrul Administraţiei şi Internelor, Mircea Duşa, ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, precum şi reprezentanţi ai autorităţilor publice locale din mai multe judeţe ale ţării.

Printre cei prezenţi s-a numărat şi prefectul Aradului, Cosmin Pribac, care a depus o coroană de flori la mormântul lui Avram Iancu. Acelaşi lucru l-au făcut şi senatorii Traian Igaş şi Avram Crăciun, alături de europarlamentarul Iosif Matula.

De asemenea Primăria Municipiului Arad a organizat o serbare câmpenească, unde cei prezenţi ( n.r. peste 1000 de arădeni) au putut savura din delicioasa fasole cu ciolan, pregătită în peste 20 de cătlane. O contribuţie majoră la prepararea bunătăţilor a avut-o personalul calificat de la Cantina Municipală Arad, strict supravegheat de Mariana Szucs, directorul acestei instituţii.

Read more

newsarad stiri arad

Festivalul culinar „Glasul Ceaunelor” are loc în perioada 8-9 septembrie în staţiunea Moneasa.  Organizatorii acestei acșțiuni sunt Consiliul Județean, |Centrul Cultural Județean, Gastrotur Moneasa, Hotel Parc Moneasa și Primăria Moneasa.

˝Îi așteptăm pe arădeni la acest eveniment, unde se vor face 30 de ceaune cu diverse sortimente, printre care se numără iepure cu măsline, pui cu găluște, vânat de cărioară și mistreț, ciolan cu fasole,  pui cu legume și multe alte preparate˝, spune Teo Morar, unul dintre organizatorii acțiunii.

Cei care vor pregăti ceuanele  sunt  reprezentanţii unor primării din judeţ, ai unor agenţi economici din staţiune, invitaţi din Ungaria şi jurnalişti. Totul va fi jurizat de copii, jurnalişti, specialişti culinari şi, bineînţeles, turişti. Ceaunele vor fi aprinse sâmbătă, 8 septembrie, ora 13, în prezența vicepreședintelui CJA, Eusebiu Pistru.

˝Festivalul culinar este la prima ediție și dorim ca acesta să devină o tradiție. Stațiunea Moneasa a găzduit în acest an foarte multe evenimente și am dorit ca prin acest festival culinar să mai oferim posibilitatea arădenilor să vină în această zonă înainte de închiderea sezonului. De asemenea, ne dorim să continuăm acest festival și să promovăm într-o mai mare măsură concomitent turismul și specificul gastronomic al zonei˝, afirmă Eusebiu Pistru vicepreședinte al Consiliului Județean.

Organizatorii au pregătit şi concerte. Sâmbătă, 8 septembrie, la ora 19.00, la teatrul de vară din staţine vor cânta Pacifica şi Leo Iorga. Duminică, 9 septembrie, la ora 11.00, pe alea principală din parcul staţiunii va avea loc un spectacol al Ansamblului „Mărunţelul” al Universităţii „Aurel Vlaicu”, iar de la ora 14.00, la teatrul de vară din staţiune, va concerta Daniel’s Band.

Read more

newsarad stiri arad

Între evenimentele organizate sub egida Centrului Cultural Judeţean Arad în prima decadă a lunii septembrie regăsim şi anul acesta tradiţionalul  Festival folcloric  La izvor de cânt şi dor  de la Lipova, ediţia a XXXI-a precum şi pe cel de  literatură,  desfăşurat în cadrul taberei de creaţie literară pentru tineri scriitori din România în perioada 3 – 9 septembrie la Săvârşin. Festivalul de literatură ”Dorel Sibii” de la Săvârşin ajuns în acest an la a  XIII-a ediţie, îşi propune ca principal obiectiv stimularea creaţiei literare, confruntarea de idei, comunicarea dintre  scriitori şi public prin organizarea unor lecturi publice sau  dezbateri pe teme literare.  Tabăra de creaţie literară  reprezintă de altfel  un adevărat laborator de încercare a ideilor literare, de agregare a unor afinităţi literare de grup şi de opţiuni estetice. Pe de altă parte tabăra de la Săvârşin poate fi percepută ca o modalitate de promovare a unui spaţiu cultural literar ce prinde contur tot mai distinct – cel arădean, în speţă, cel de la Săvârşin.

Tradiţionala  Sărbătoare a Vinului în Podgoria Miniş-Măderat  aflată la a IV-a ediţie se va desfăşura pe parcursul primelor trei săptămâni ale lunii în curs,  în perioada 2 – 23 septembrie, în localităţile Ghioroc, Şiria, Păuliş, Pâncota şi Covăsânţ.

Începând cu această vară   localitatea  Moneasa devine  scena de desfăşurare  a unui   nou festival de artă culinară tradiţională. Ca un ecou al   Campionatului de gătit organizat cu succes în Arad  la începutul lunii iunie,  ”Glasul Ceaunelor”  se va ”auzi” în data de 8 septembrie şi va ”răsuna” de data aceasta până a doua zi  în pitoreasca staţiune din Ţara Zărandului. Organizatorii acestui nou eveniment îşi propun în acest fel să prelungească sezonul de vară la Moneasa.

Pe parcursul aceloraşi zile, în  perioada 8 şi 9 septembrie Centrul Cultural Judeţean Arad  lansează invitaţia de a participa  la Sărbătoarea de la Ţebea.

Nici manifestările sportive nu au fost neglijate, agenda evenimentelor care au loc în judeţul nostru în următoarele zile, incluzând  Arad Bike RiceConcursul  de ciclism montan din Podgoria Aradului programat pentru data de  9 ale lunii în localitatea Şiria.

Zilele de 22 septembrie se vor afla sub semnul comemorării eroilor de la Păuliş căzuţi în luptele din 13-20 septembrie 1944, pe linia de front Cladova-Păuliş-Miniş-Ghioroc-Cuvin. Cu acest prilej Centrul Cultural Judeţean Arad organizează împreună cu Consiliul Judeţean Arad o suită de manifestări în memoria eroilor neamului.

Tabăra de cercetare etnografică, ediţia a IV-a se va desfăşura în perioada 12 – 14 septembrie la Bata. În aceeaşi localitate arădeană va avea loc la sfârşitul lunii, în data de 30 septembrie,  cea de-a V-a ediţie a mult aşteptatului  Festival al Vânătorilor organizat în colaborare cu AJVPS (Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi).

Read more

newsarad stiri arad

După 22 de ani de experienţă şi tradiţie în organizarea târgului internațional de agricultură, industrie alimentară și ambalaje, AGROMALIM, Expo Arad Internaţional propune şi de această dată o ediţie specială pentru unul dintre cele mai însemnate evenimente în domeniul agriculturii din România.

Cea de-a 23-a ediție a târgului Agromalim se va desfăşura în perioada 6 – 9 septembrie în cadrul complexului Expo Arad Internaţional și va reuni un număr record de firme străine, nu mai putin de 40 de expozanți din totalul de 250 fiind din Ungaria, Germania, Italia, Croația, Austria, Polonia, Olanda, Danemarca și Spania.

             Acumularea unei bogate experienţe de către organizatori, parteneri, colaboratori şi expozanţi, precum şi eforturile depuse de aceştia au fost răsplătite de-a lungul timpului prin succesul de care s-a bucurat târgul Agromalim şi consacrarea acestuia ca eveniment de marcă în domeniu, unul din cele mai importante din Romania.

             Evenimentul, care reunește 250 de expozanţi din România și din străinătate, firme şi crescători de animale, se adresează atât fermierilor care deţin exploataţii mari cât şi micilor fermieri şi reprezintă o bună oportunitate pentru stabilirea de noi contacte, informare asupra ultimelor noutăţi în domeniu, promovare, lansare de noi produse şi servicii, testarea pieţei, analiza concurenţei, etc.

În paralel cu târgul se va desfășura tradiționala Expoziție Națională de Animale, aflată la cea de-a 9-a ediție și organizată cu sprijinul asociaţiilor de crescători de animale – ASVAC Arad, Păstorul Crişana, Mioriţa Chişineu Criş, AGCTR Arad – al ANARZ Bucureşti şi OARZ Arad. În cadrul expoziției de animale vor fi expuse taurine, ovine şi caprine ale membrilor asociaţiilor de crescători, vor avea loc întâlniri ale acestora, vor fi bonitate sâmbătă şi premiate duminică cele mai frumoase exemplare expuse. Celui mai valoros exemplar de Bălțată românească îi va fi decernat titlul de Miss Arad, iar la rasa Holstein Friză i se va acorda titlul de Campioană. Tot în cadrul expoziţiei de animale vor mai fi expuse cabaline şi animale de hobby.

Succesul de care s-a bucurat la edițiile precedente Salonul de produse tradiționale va fi reeditat cu siguranță și în acest an, aproximativ 30 de producatori fiind prezenți cu o ofertă generoasă, vizitatorii putând degusta și cumpăra delicioase preparate românești și ungurești.

Pe întreaga perioadă a târgului vor avea loc întâlniri de afaceri, prezentări şi conferinţe tematice.

Pe lângă oferta bogată de produse şi servicii vizitatorii vor avea parte de multe surprize, premii şi momente speciale. Cu sprijinul revistei Ferma va fi organizată o tombolă cu premii oferite de firmele expozante. Tot pentru vizitatori se asigură transport GRATUIT în oraş, accesul acestora la târg realizându-se fie contra cost pe baza biletului de intrare, fie gratuit pe baza invitaţiilor primite de la organizatori,  expozanţi sau printate de pe site-ul www.expoarad.eu.

Programul de vizitare:

Joi  06.09                   11 – 18

Vineri 07.09               10 – 18

Sâmbătă 08.09         10 – 18

Duminică 09.09         09 – 16

 

Bilet de intrare: 5 lei

Read more

newsarad stiri arad

Sâmbătă, 1 septembrie a.c., se împlinesc 119 ani de la înfiinţarea Jandarmeriei Rurale în România.

În anul 1893, la data de 1 septembrie, a intrat în vigoare “Legea pentru organizarea Gendarmeriei Rurale”, promulgată prin Decret Regal de către Carol I. Această lege prevedea instituirea unui Corp de pază şi ordine, cu caracter militarizat, în toate localităţile rurale din ţară, deoarece structurile anterioare nu făceau faţă situaţiei complexe de pe teren şi nu corespundeau unui stat european modern. Este de remarcat faptul că legea a pus accentul pe atribuţiile Jandarmeriei de „a veghea în localităţile rurale la siguranţa publică, la menţinerea ordinii şi executarea legilor”.

Conform noului cadru legal, în toate comunele din ţară se înfiinţau plutoane, companii, secţii şi pichete de jandarmerie, aflate în subordinea directă a primarilor. Din punct de vedere al misiunilor de poliţie judiciară, la acea vreme, jandarmii se subordonau judecătorilor de instrucţie şi procurorilor.

Până în anul 1998, ziua de 1 septembrie a reprezentat şi Ziua Jandarmeriei Române. Odată cu intrarea în vigoare, în acel an, a Legii de organizare şi funcţionare a Jandarmeriei, 3 aprilie este considerată Ziua Jandarmeriei Române, dată care marchează promulgarea de către domnitorul Grigore Alexandru Ghica, în anul 1850, a primului act de înfiinţare a corpului de jandarmi pe teritoriul României – „Legiuirea pentru reformarea Corpului slujitorilor în jandarmi”.

ISTORIC

Înfiinţarea unei instituţii stabile, autoritare şi eficiente pentru asigurarea ordinii şi liniştii publice şi pentru respectarea legilor în mediul rural a constituit o preocupare importantă a conducerii politice şi militare a României către sfârşitul secolului al XIX-lea. Partidele politice îşi propuseseră ca obiectiv constituirea unei jandarmerii rurale, drept pentru care, în 1885, generalul Radu Mihail, prefectul Poliţiei Bucureştiului a fost însărcinat cu elaborarea unui proiect de lege pentru organizarea jandarmeriei în întreaga ţară, iniţiativă rămasă nerealizată.

Doi ani mai târziu, în anul 1887, I.C. Brătianu, în expunerea de motive la Legea comunală, sublinia că „Gendarmeria comunală rurală va fi mai bună decât poliţia rurală de până acum”, a cărei activitate se dovedise nesatisfăcătoare. Această lege a fost adoptată la 7 mai 1887 şi prevedea organizarea, printr-o lege specială, a jandarmeriei rurale, însă lipsa resurselor financiare a întârziat înfăptuirea ei.

Folosindu-se experienţa organizării jandarmeriei ţinuturilor din Moldova anilor 1850-1864, a călăraşilor şi dorobanţilor din Muntenia, plecându-se şi de la faptul că în majoritatea statelor europene exista la acea dată o asemenea armă, guvernul conservator condus de Lascăr Catargiu prezintă Parlamentului Proiectul Legii asupra Gendarmeriei Rurale, proiect adoptat şi promulgat prin Decretul Regal nr. 2919 din 30 august 1893. Publicată în Monitorul Oficial din 1 septembrie 1893, în art. 1 legea statuta: „Se instituie pentru toată întinderea regatului un corp de Gendarmerie rurală menit a veghea în comunele rurale la siguranţa publică, la menţinerea ordinei şi la executarea legilor. Îndeosebi, Gendarmeria este însărcinată cu paza căilor de comunicaţie. O supraveghere neîntreruptă şi o acţiune preventivă constituie esenţa serviciului său.”

După votarea acestei legi, pentru un timp vor coexista două structuri de jandarmerie:

–                     o jandarmerie a armatei, existentă încă din 1864, organizată pe escadroane de jandarmi şi companii de jandarmi pedeştri, făcând parte din armata permanentă, subordonată nemijlocit Ministerului de Război şi folosită în Bucureşti şi în marile oraşe;

–                     o jandarmerie rurală, organizată pe companii, câte o companie în fiecare judeţ, subordonată Ministerului de Interne şi pusă la dispoziţia prefecţilor, subprefecţilor şi primarilor, pentru asigurarea serviciului administrativ în mediul rural.

O a treia formă de organizare, prevăzută în aceeşi lege (art. 73)– jandarmeria comunală –trebuia să se constituie la nivelul celor 3006 comune rurale şi ar fi trebuit să reunească aproximativ 8000 de jandarmi, dar, datorită dificultăţilor financiare, acest proiect nu s-a materializat pe timpul aplicării legii.

În perioada 1894-1896, jandarmeria rurală apărea în următoarea formă de organizare:

–                     Inspectoratul General al Jandarmeriei Rurale – organ de conducere şi control, cu sediul în Bucureşti, condus de un general de brigadă, având funcţia de inspector general, ajutat de patru ofiţeri superiori;

–                     4 circumscripţii de jandarmi, structuri organizatorice având fiecare aceeaşi zonă de responsabilitate ca a unui corp de armată. Acestea erau comandate de câte un ofiţer superior (colonel sau locotenent colonel) şi îşi aveau reşedinţele în Bucureşti, Craiova, Iaşi şi Galaţi

–                     22 de companii (1894-1895) şi 32 de companii (1895-1896), câte una în fiecare judeţ şi conduse de câte un căpitan de jandarmi;

–                     Companiile de jandarmi erau subdivizate în secţii de jandarmi (la plăşi) iar secţiile în posturi de jandarmi (la sate), încadrate fiecare cu subofiţeri şi trupă. Pe raza unui judeţ, numărul de secţii şi posturi de jandarmi oscila în raport de mărimea judeţului, numărul de comune, densitatea populaţiei şi puterea economică.

Prin Legea Jandarmeriei Rurale se estima ca în cele 32 de judeţe şi 227 reşedinţe de plasă să activeze 69 de ofiţeri şi 1260 de jandarmi, efectiv care trebuia încadrat în decurs de 2 ani. La începutul anului 1896, Jandarmeria rurală avea deja un efectiv de 59 ofiţeri şi 1040 de jandarmi.

Recrutarea jandarmilor se făcea, pentru ofiţeri, din cadrele active ale armatei sau din rezervă, din toate armele, dar în special din cavalerie, precum şi dintre licenţiaţii în drept sau cu multiple cunoştinţe juridice. Militarii jandarmi erau recrutaţi numai dintre cei care aveau cunoştinţă de carte, minimum 3 clase, vârsta între 24 şi 40 de ani, ştiau să scrie şi să socotească şi aveau o înălţime de minim 1,65 m şi o înfăţişare plăcută.

Din cadrul legii, rezultă că scopul principal pentru care a fost creată Jandarmeria Rurală a fost acela de a veghea în comunele rurale la menţinerea ordinii şi siguranţei publice şi executarea legilor. Această structură a fost creată pentru a îndeplini misiuni stabilite de Ministerul de Interne, de prefecţi, de primari (misiuni care vizează ordinea publică) şi misiuni care sprijină activitatea Ministerului Justiţiei şi care sprijină aplicarea corectă a legilor. Jandarmii urmau ca, după o pregătire specială, să îndeplinească atribuţii de agenţi sau ofiţeri de poliţie judiciară.

În anul 1908, o nouă Lege a Jandarmeriei Rurale face noi precizări asupra unor aspecte ca locul şi rolul instituţiei Jandarmeriei Rurale, organizarea corpului de Jandarmerie, autoritatea ministerelor asupra Jandarmeriei, atribuţiile de poliţie judiciară şi de poliţie militară, stabilind ca principale îndatoriri „o supraveghere activă, neîntreruptă şi o acţiune preventivă”. Totodată, legea constituie baza legală pentru sporirea efectivelor, ajungându-se în anul 1908 la un număr de 6310 jandarmi, iar în caz de mobilizare se prevedea sporirea semnificativă a acestuia.

Astfel, în timpul Războiului Balcanic din 1913, din cei 6865 de jandarmi rurali mobilizaţi, au încadrat armata operativă un număr de 1138, aceştia remarcându-se pe câmpul de luptă printr-o foarte bună pregătire şi o disciplină exemplară.

Corp militar de elită, Jandarmeria Rurală a fost prezentă în toate marile evenimente sociale, economice, politice şi militare cunoscute în România, aducându-şi o importantă contribuţie la luptele duse de poporul român în Războiul Balcanic şi în cele 2 războaie mondiale.

După mobilizarea din 14.08.1916, Jandarmeria rurală, care avea un efectiv de 9000 de militari, a participat cu aproximativ 30% din acesta la asigurarea mobilizării şi a concentrării contingentelor chemate sub drapel şi a asigurat poliţia frontului, paza şi apărarea punctelor de comandă şi deplasarea coloanelor. În acelaşi timp, i-au revenit misiuni de asigurare a poliţiei în serviciul comandamentelor de etapă şi a serviciului pretoral de anihilare a agenturilor de spionaj,  de asigurare a evacuării populaţiei civile şi a autorităţilor române, de pază a lucrărilor de artă.

Desăvârşirea unităţii statului naţional român, precum şi amploarea mişcărilor sociale au pus probleme noi în faţa Jandarmeriei Rurale, care trebuia extinsă uniform în toate provinciile ţării. În acest scop, în perioada martie-noiembrie 1929, în urma apariţiei Legii pentru organizarea Jandarmeriei rurale, se aduc modificări substanţiale în organizarea şi funcţionarea armei Jandarmeriei. În urma acestei restructurări, aceasta era organizată astfel: Inspectoratul General al Jandarmeriei, ca organ central, cu sediul în Bucureşti; 11 inspectorate regionale, purtând denumirea regiunilor teritoriale respective, organizate pe legiuni, câte una la fiecare judeţ. Legiunile erau organizate pe secţii (câte una la fiecare plasă), iar secţiile pe posturi comunale.

Modificări neesenţiale ale legii au avut loc în anul 1938, iar între anii 1940 şi 1943, din cauza situaţiei de război, a avut loc trecerea unor unităţi şi subunităţi de jandarmi rurali în subordinea marilor unităţi strategice şi tactice ale Armatei Române.

Pentru o mai bună organizare, impusă de situaţia de război, începând cu 1 iulie 1940, Direcţia Generală a Poliţiei, Corpul Jandarmilor şi Prefectura Poliţiei Capitalei au fost contopite într-un singur organ sub denumirea de « Direcţia Generală a Poliţiei şi Siguranţei Statului « .

Din primăvara anului 1943 Jandarmeria a trecut în cadrul Ministerului de Război, stabilindu-se şi o ierarhizare a formaţiunilor teritoriale pe posturi, secţii, sectoare, legiuni, subinspectorate şi inspectorate.

În anul 1944 Inspectoratul General al Jandarmeriei, în afara formaţiunilor şi a structurilor teritoriale, mai avea în compunere: un regiment de jandarmi pedeştri în Bucureşti, o legiune mobilă de jandarmi (aproximativ un regiment); 4 centre de instrucţie; un detaşament special pază petroliere; 4 şcoli militare proprii; 34 de companii şi 6 plutoane constituite deja în jandarmeria de campanie.

Din punct de vedere operativ, structurile Jandarmeriei erau subordonate structurilor armatei, participând la acţiunile militare desfăşurate pentru eliberarea ţării.

Începând cu 24 august 1944, Jandarmeria a trecut prin unele restructurări, iar începând cu 23 ianuarie 1949 s-au înfiinţat Trupele de Securitate, ca parte integrantă a Ministerului de Interne.

Jandarmeria în mediul rural s-a conturat începând cu luna august 2003, când au fost înfiinţate secţii şi posturi în mediul rural, structuri care funcţionează şi în prezent.

Read more

Sâmbătă, 1 septembrie, la Galleria Arad are loc festivitatea de absolvire a cursurilor Școlii de vară.  Într-un interval de patru ore, cei peste 250 de copii implicați în programul Galleria Arad în sezonul estival vor susține diverse momente speciale, de la dansuri zumba, la Karate și până la scene de actorie.

Marea surpriză a zilei este Cleopatra Stratan care va concerta la Galleria Arad pentru toți copiii din municipiu și județ.

Școala de vară a fost un real succes. Ne bucurăm că prin demersul nostru am putut veni în sprijinul părinților care nu aveau în grija cui să își lase copiii pe parcursul zilelor de vacanță. Pe de altă parte însă, marea noastră mulțumire este dată de bucuria copiilor care au făcut parte din programele noastre. Oferta de activități a fost variată și stabilită în funcție de vârsta și desigur, de interesele lor, iar rezultatele au fost peste așteptări. Bucuria ce li se citea pe față zi de zi când se întâlneau între ei e cel mai important barometru al succesului înregistrat. În mod sigur acest gen de activități nu va rămâne un unicat pentru Galleria Arad”, afirmă Tina Vîrlan, Mall Manager.

PROGRAMUL SERBĂRII de la  01 septembrie 2012

Orele: 16:00-18:00

–          Grupa A + Grupa B – JOC MUZICAL, JOC MUZICAL in LB. ENGLEZA

–          Grupa A – ZUMBA, PANTOMIMA + POEZIE

–          Grupa B – ZUMBA, PANTOMIMA + POEZIE

–          Grupa C – PARADA MODEI , ZUMBA , IMPROVIZATIE (ACTORIE) , JOC MUZICAL  în LB. ENGLEZA

–          Grupa D – ZUMBA , IMPROVIZATIE (ACTORIE), JOC MUZICAL în LB. ENGLEZA, « COPIII AU TALENT »

–          Grupele A+B+C+D – KARATE

–          Grupele C+D – DANS MODERN

Orele 18:00-19:00

 Decernare premii, diplome și cadouri pentru elevi și educatoare

Orele 19:00-19:45

 Concert Cleopatra Stratan

Intrarea la evenimentul organizat pe Scena Talentelor, la etajul II, zona foodcourt, este liberă.

Read more