Activitatea instructiv-educativă în cadrul a 41 de unităţi de învăţământ (cu personalitate juridică şi structuri) din judeţul Galaţi este afectată, a informat luni Ministerul Educaţiei.

Conform informaţiilor furnizate de Inspectoratul Şcolar Judeţean Galaţi, luni dimineaţă lista unităţilor de învăţământ din judeţ care au activitatea afectată se actualizează astfel:

* Liceul Tehnologic „Eremia Grigorescu” din Târgu Bujor cu structurile Grădiniţa cu Program Normal „Căsuţa Piticilor” din Târgu Bujor şi Grădiniţa cu program Normal Nr. 1 Moscu (cursuri suspendate astăzi, 16 septembrie);
* Şcoala Gimnazială Nr. 1 din comuna Băneasa (cursuri suspendate astăzi, 16 septembrie, doar ciclul gimnazial);
* Şcoala Gimnazială „Gheorghe Poalelungi” din comuna Măstăcani cu următoarele structuri: Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1 Măstăcani, Grădiniţa cu Program Normal Nr. 3 Măstăcani, Şcoala Gimnazială Nr. 3 Măstăcani, Şcoala Primară Nr. 1 Chiraftei, Şcoala Gimnazială Nr. 2 Chiraftei, Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1 Chiraftei şi Grădiniţa Nr. 2 Chiraftei (cursuri suspendate astăzi, 16 septembrie);
* Liceul Tehnologic „Paul Bujor” din Bereşti cu structura Grădiniţa cu Program Normal Nr.1 Bereşti (cursuri suspendate în perioada 16 – 20 septembrie).

Ministerul Educaţiei precizează că, întrucât situaţia actuală nu permite, în aceste cazuri, desfăşurarea cursurilor în format online, consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ aflate în situaţia de a suspenda activitatea didactică vor stabili măsuri privind parcurgerea integrală a programei şcolare.

În ceea ce priveşte Liceul Tehnologic „Tudor Vladimirescu” din comuna Tudor Vladimirescu, pe 16 septembrie cursurile se vor desfăşura în format online, afirmă sursa citată. AGERPRES

Marți, 10.10.2024, după ora 16, se va deschide traficul pe varianta de ocolire Timișoara Sud. Tronsonul se desfășoară pe raza municipiului Timișoara și a localităților Sânmihaiu Român, Șag, Giroc, Moșniţa Nouă și Ghiroda și completează varianta existentă de ocolire a Timișoarei, pornind din nodul rutier de pe DN 6 (Ghiroda). Pe lângă beneficiile locale, centura Timişoara Sud va avea ca rezultat fluidizarea traficului intern și internațional care intră în țară prin zona Moravița, se desfășoară pe DN 59, ajunge în zona Timişoara și se îndreaptă către centrul țării pe DN 6 sau pe autostrada A1 Nădlac – Sibiu.

Centura municipiului va avea indicativul VTM – Varianta Timișoara, indicativ care se va aplica și centurii existente și care se va extinde și la varianta de ocolire Timișoara Vest, aflată în procedură pentru desemnarea constructorului. VTM este drum național și este nevoie de achitarea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România (rovinietă).

Reamintim că licitația și derularea contractului pentru lucrările care au rămas de executat au fost gestionate local, la C.N.A.I.R. S.A. – Direcția Regională de Poduri Timișoara Timișoara, contractul cu constructorul fiind semnat în iunie 2023. ”Ne bucurăm că am reușit, la DRDP Timișoara, să ducem la final acest proiect de infrastructură atât de așteptat de întreaga comunitate timișeană și nu numai. Regiunea de vest beneficiază de lucrări mari de infrastructură rutieră – tronsonul cu tuneluri al autostrăzii A1, Margina – Holdea, noul drum de legătură între DN 69 Timișoara – Arad și autostrada A1, varianta de ocolire Arad Est, toate trei în lucru acum, varianta de ocolire Timișoara Vest și autostrada A9 Timișoara – Moravița, care au făcut pașii procedurali spre realizare. Aceste investiții contribuie semnificativ la îmbunătățirea calității vieții locuitorilor prin reducerea aglomerației, a timpului petrecut în trafic și impulsionează dezvoltarea economică a regiunii”, a precizat Nicoleta Pordea, director regional DRDP Timișoara.

Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) derulează lucrări de înregistrare a proprietăților în sistemul integrat de cadastru și carte funciară, pe o suprafață de peste 6,6 milioane de hectare, din 2.072 de UAT-uri. Finanțarea este asigurată din veniturile proprii ale ANCPI, prin Programul Național de Cadastru și Carte Funciară (PNCCF), din fonduri europene nerambursabile, dar și din bugetele primăriilor. Cărțile funciare sunt eliberate gratuit pentru cetățeni.

ANCPI, instituție publică aflată în subordinea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), a finalizat lucrările de înregistrare sistematică a imobilelor la nivelul întregii localități, în 266 de UAT-uri, din totalul de 3.181 de UAT-uri, precum și în peste 27.800 de sectoare cadastrale, cu o suprafață de peste 5,9 milioane de hectare. Totodată, 141 de comune au fost cadastrate cu fonduri europene, prin Proiectul major „Creșterea gradului de acoperire și incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăților în zonele rurale din România”, finanțat în cadrul Axei prioritare 11 a Programului Operaţional Regional 2014-2020 (POR) și continuat în cadrul Programului Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021-2027 (PoCIDIF). Numărul cărților funciare deschise cu finanțare europeană este de 1,8 milioane.

Astfel, până la această dată, prin programele derulate, ANCPI a deschis, gratuit pentru cetățeni, peste 7,5 milioane de noi cărți funciare.

Din totalul de 9,54 de milioane de hectare de terenuri agricole care fac obiectul subvențiilor Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), au fost înregistrate, în sistemul integrat de cadastru și carte funciară, 7,86 milioane de hectare (82%).

În prezent, se desfășoară lucrări de cadastru la nivelul întregului UAT în 544 de comune, dintre care 507 beneficiază de fonduri europene.

PNCCF are drept scop înregistrarea, gratuită pentru cetățeni, a tuturor imobilelor (terenuri și clădiri) din România în sistemul integrat de cadastru și carte funciară. Programul este finanțat din veniturile proprii ale ANCPI, din fonduri europene și din bugetul local al primăriilor.

ANCPI este beneficiarul Proiectului major „Creșterea gradului de acoperire și incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăților în zonele rurale din România”, care completează obiectivul PNCCF prin realizarea lucrărilor de înregistrare sistematică pentru 5.758.314 de hectare, din 660 de UAT-uri din zonele rurale ale României, iar valoarea totală a Proiectului este 312.891.155 de euro.

Proiectul major a fost finanțat, până în decembrie 2023, prin Programul Operațional Regional, și a fost etapizat. Faza a II-a a Proiectului este finanțată, în prezent, prin Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021-2027.

Mai multe informații referitoare la stadiul lucrărilor de înregistrare sistematică sunt disponibile pe pagina web a ANCPI, https://www.ancpi.ro/pnccf/stadiu-lucrarilor.html.

Natalia Intotero, ministrul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse, a fost rănită, marţi, într-un accident produs pe Valea Oltului, în localitatea Racoviţa.

Potrivit reprezentanţilor Poliţiei Vâlcea, maşina în care Intotero era pasager s-ar fi izbit de o altă maşină la volanul căruia se afla o femeie de 41 de ani, răsturnându-se într-un şanţ de pe marginea drumului.

„Din verificările efectuate de către poliţişti, s-a stabilit că o femeie, de 41 de ani, în timp ce conducea un autoturism, ar fi intrat în coliziune cu un autoturism, la volanul căruia se afla un bărbat de 32 de ani. În urma coliziunii, o femeie care se afla într-una dintre cele două autoturisme a fost preluată de o Ambulanţă, pentru acordarea îngrijirilor medicale de specialitate. Conducătorii auto au fost testaţi cu aparatul etilotest, rezultatele fiind negative. În cauză, poliţiştii efectuează cercetări, pentru stabilirea cu exactitate a împrejurărilor în care a avut loc evenimentul”, au transmis reprezentanţii IPJ Vâlcea.

În prezent, Intotero este evaluată medical la Spitalul Judeţean de Urgenţă Vâlcea.

Şeful Unităţii de Primiri Urgenţe din cardul unităţii sanitare, dr. Florin Nicolae, a precizat, pentru AGERPRES, că acesta are câteva contuzii la nivelul abdomenului şi şoldului, însă este stabilă şi nu prezintă probleme majore astfel că cel mai probabil va putea pleca acasă după ce va mai sta câteva ore sub supravegherea medicilor din Vâlcea.

Angajatorii ar putea încheia un contract cu agenţiile de ocupare a forţei de muncă pentru achiziţia de tichete de activităţi casnice, ce pot fi folosite pentru a plăti persoanele care ajută în gospodărie cu diverse activităţi casnice, conform unui proiect publicat în transparenţă decizională de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale (MMSS).

Tichetele pot fi oferite angajaţilor ca beneficiu extrasalarial, însă angajatorii vor trebui să încheie o convenţie cu agenţia de ocupare a forţei de muncă din zona lor, iar în baza acestui document vor putea achiziţiona un număr de tichete casnice în format electronic sau pe suport de hârtie, au scris reprezentanţii Ministerului Muncii, pe pagina de Facebook a instituţiei.

„Angajatorii care oferă tichete de activităţi casnice beneficiază şi de avantaje fiscale. Dacă un angajator acordă cel puţin 600 de tichete unui salariat într-un an, va primi în anul următor 50 de tichete gratuite, care pot fi distribuite ca primă sau bonus altor angajaţi. Implementarea sistemului de tichete de activităţi casnice are potenţialul de a stimula participarea persoanelor în cadrul unui raport juridic flexibil care le conferă şi calitatea de asiguraţi în sistemul public de pensii şi în sistemul asigurărilor de sănătate. Totodată, se asigură posibilitatea utilizării acestui sistem inclusiv în zonele rurale cu oportunităţi limitate de angajare sau cu mobilitate geografică scăzută a forţei de muncă. De asemenea, acest mecanism poate contribui la creşterea ratei de activare a populaţiei în vârstă de muncă pe piaţa muncii şi la diminuarea ratei sărăciei, prin completarea veniturilor beneficiarilor de venit minim de inserţie cu veniturile ocazionale obţinute din prestarea de activităţi casnice. Un alt lucru important este faptul că şomerii înregistraţi la ANOFM pot beneficia în continuare de drepturile şi măsurile prevăzute de Legea nr. 76/2002 chiar dacă devin prestatori casnici”, a explicat ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu.

Valoarea nominală a unui tichet este de 15 lei.

Potrivit sursei citate, angajatorii care doresc să beneficieze de acest sistem trebuie să respecte câteva reguli, precum: să facă plata contravalorii acestora către agenţie, să completeze datele personale ale salariaţilor pe tichetele emise şi să distribuie tichetele exclusiv angajaţilor care au dreptul să le utilizeze.

Contractul dintre angajatori şi agenţiile de ocupare se gestionează electronic prin platforma tichete.anofm.ro, unde angajatorii pot urmări statusul contractului şi pot introduce datele necesare pentru emiterea tichetelor. Pentru fiecare achiziţie lunară, angajatorii trebuie să furnizeze o listă cu angajaţii beneficiari, care la rândul lor trebuie să aibă un cont în platformă. AGERPRES

Autorităţile române au capturat, în primul semestru din 2024, peste 40 de milioane de ţigarete de contrabandă, dintre care mai mult de 75% înregistrate în zona de sud a ţării, a anunţat luni un producător de tutun.

Valoarea pe „piaţa neagră” a ţigaretelor reţinute în primele luni ale anului se ridică la peste 40 de milioane de lei, conform datelor centralizate pe platforma www.stopcontrabanda.ro, singurul centralizator în timp real al capturilor de ţigarete de contrabandă din România, se arată în comunicatul BAT România.

În acelaşi timp, piaţa neagră a ţigaretelor a crescut la nivelul lunii mai până la 10,4% din totalul consumului, comparativ cu 9,8% la final de martie, conform celui mai recent studiu realizat de compania de cercetare Novel. Acesta este cel mai ridicat nivel al contrabandei din ianuarie 2020, ceea ce relevă dinamica intensă a acestui fenomen în specularea condiţiilor de instabilitate geopolitică şi, implicit, nevoia continuă de intensificare a eforturilor de combatere a contrabandei. Un nivel scăzut al traficului ilicit cu ţigarete înseamnă implicit şi venituri mai mari la bugetul de stat, arată BAT.

„Pentru prima dată în ultimii trei ani nivelul contrabandei cu ţigări a depăşit pragul de 10% din totalul pieţei, iar acesta este un semnal serios de alarmă privind nevoia de intensificare a eforturilor de monitorizare a traficului ilicit la graniţele ţării. În acest context, salutăm anunţul Ministerului de Finanţe privind operaţionalizarea sistemelor de scanare fixe şi mobile în puncte de trecere a frontierei şi asumarea ca până la sfârşitul anului în vămile din România să funcţioneze deja 9 astfel de dispozitive”, a declarat Ileana Dumitru, director Afaceri Externe al Ariei Europa de Sud Est, BAT, citată în comunicat.

Potrivit acesteia, creşterea nivelului consumului de produse de pe piaţa neagră se traduce atât în pierderi majore pentru bugetul statului, cât şi într-un pericol real la adresa siguranţei consumatorilor. „De aceea, măsurile de combatere a fenomenului traficului ilicit la frontierele ţării trebuie completate de un cadru fiscal stabil, corelat cu puterea de cumpărare a consumatorilor şi capabil să asigure predictibilitatea fiscală necesară combaterii contrabandei, care afectează direct consumatorii români, bugetul de stat, dar şi companiile plătitoare de taxe şi angajaţii acestora”, a mai precizat Ileana Dumitru.

Cele mai mari capturi de ţigări de contrabandă au fost reţinute de autorităţile române în prima parte a anului în judeţele Teleorman (9,9 milioane de ţigarete), Dolj (7,2 milioane de ţigarete) şi Giurgiu (5,3 milioane de ţigarete). Şi în judeţul Caraş Severin s-au înregistrat volume semnificative anul acesta, o captură consistentă în urma căreia au fost reţinute peste 5 milioane de ţigarete de contrabandă fiind înregistrată chiar la începutul lunii iulie.

România are 2.000 de km de graniţă cu ţări non-UE, în care preţul tutunului poate fi de până la trei ori mai mic, iar fiecare container de ţigări ilegale înseamnă un milion de euro profit pentru reţelele de contrabandă.

Datele despre evoluţia capturilor de ţigarete de pe teritoriul României sunt centralizate în timp real pe platforma www.stopcontrabanda.ro, o iniţiativă BAT care are scopul de a susţine eforturile autorităţilor, prin centralizarea capturilor din întreaga ţară, dar şi de a informa consumatorii cu privire la efectele contrabandei cu ţigări asupra societăţii. Campania este desfăşurată în parteneriat cu Poliţia Română, Poliţia de Frontieră Română, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) şi Autoritatea Vamală Română. Campania „Stop contrabanda” a fost lansată de BAT în 2017, pentru a crea un punct unic de informare cu privire la contrabanda cu ţigări. AGERPRES

Adrian-Ioan VEȘTEA, ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, a primit, astăzi, la sediul ministerului, vizita E.S. domnul Takashi KATAE, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Japoniei în România.

Discuțiile s-au axat, în principal, pe inițierea unor proiecte pilot interinstituționale de cercetare și inovare privind introducerea instrumentelor și tehnicilor digitale în managementul riscului de dezastre, cu implicarea mediului privat, academic și de cercetare și a autorităților publice, care să contribuie la optimizarea planurilor de acțiune și a politicilor de managementul riscurilor, astfel încât autoritățile publice să acționeze rapid și eficient în caz de cutremur. Totodată, ca măsură de prevenție, a fost propusă realizarea unor proiecte pilot pentru integrarea de noi tehnologii și materiale, în procesul de consolidare seismică a clădirilor și în reabilitarea infrastructurii de drumuri locale.

De altfel, anul trecut, în luna martie, România și Japonia au semnat un Parteneriat Strategic, menit să consolideze relațiile de cooperare dintre cele două țări, inclusiv în domeniul reducerii riscului de dezastre.

Cei doi oficiali au convenit asupra realizării unui schimb de bune practici privind reglementările tehnice în domeniile urbanismului și construcțiilor, evaluarea post-dezastru a pagubelor asupra clădirilor, verificarea siguranței post-seism a clădirilor și stabilirea soluțiilor de intervenție, precum și implementarea unor soluții moderne de reconstrucție.

România și Japonia cooperează deja cu succes la nivel științific și tehnologic în cadrul Centrului pentru Optică de Mare Putere de la Măgurele (ELI-NP), obiectiv finanțat prin de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, prin Compania Națională de Investiții.

“Am toată încrederea că parteneriatul româno – nipon va continua și va aduce noi oportunități de cercetare și dezvoltare, schimburi de experiență valoroase și rezultate cu efecte vizibile pe termen lung pentru ambele țări. În acest sens, reafirm angajamentul şi întreaga disponibilitate a reprezentanților Ministerului Dezvoltării pentru consolidarea acestei colaborări fructuoase în domenii de interes național și apreciez în mod deosebit angajamentul experților niponi de a participa la acțiuni comune împreună cu statul român”, a subliniat ministrul Adrian-Ioan VEȘTEA.