Românii cu câștiguri realizate din criptomonede până la sfârșitul lunii iulie 2025 vor fi scutiți de impozitul pe venit, de 10%, potrivit unui amendament adoptat de Parlament la Legea de adoptare a Ordonanței privind amnistia fiscală, transmite cursdeguvernare.ro. „Sunt scutiți de la plata impozitului pe venit contribuabilii persoane fizice, pentru veniturile realizate din diferența dintre veniturile din investiții în monede virtuale achiziționate în scopul revânzării și veniturile realizate și încasate în monede virtuale, până la 31 iulie 2025 inclusiv”, prevede amendamentul introdus de deputatul Ioan Sabin Șărmaș.
Măsura vine în contextul în care Bitcoin a înregistrat o creștere accelerată în urma victoriei lui Donald Trump la alegerile prezidențiale din SUA.
Legea a fost adoptată cu 158 voturi pentru, 40 contra, 16 abțineri, iar 2 nu au votat. Aceasta va fi trimisă președintelui Klaus Iohannis pentru promulgare.
Măsura este motivată de „creșterea transparenței în ceea ce privește tranzacțiile cu criptomonede efectuate de contribuabilii din România și ar permite o mapare reală a acestei piețe din economia românească”.
Prin această măsură temporară, spune autorul amendamentului, investitorii vor avea posibilitatea de a-și transfera sumele câștigate cu titlu de investiții în instituțiile de credit din România, generând un flux de numerar suplimentar în economie.
“Prin această măsură temporară, investitorii vor avea posibilitatea de a-și transfera sumele câștigate cu titlu de investiții în instituțiile de credit din România, generând un flux de numerar suplimentar în economie. Totodată, prin acest cadru legal, instituțiile de credit vor avea încrederea de a permite transferul acestor sume în conturile curente, eliminând teama sau riscurile de fraudă care planează în prezent”, susține deputatul.

Unul din zece copii a fost victimă a violenţei în primele două luni ale anului şcolar, reiese din datele unei anchete realizate de Salvaţi Copiii România.
Incidenţa este de două ori mai mare la elevii din ciclul primar faţă de gimnaziu şi de patru ori mai mare comparativ cu adolescenţii, se menţionează într-un comunicat transmis, miercuri, de organizaţie.
Un număr de 1.957 de copii cu vârsta între 7 şi 17 ani şi 4.788 de părinţi au participat la cercetarea consultativă, realizată în perioada 13 – 17 noiembrie.
În contextul Zilei Internaţionale a Drepturilor Copilului şi al Zilei Internaţionale pentru Prevenirea Abuzului asupra Copiilor, Salvaţi Copiii România a organizat dezbaterea online „Bătaia nu e ruptă din rai, dar rupe din copilărie”, care a reunit reprezentanţi ai Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, Centrului Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională, Colegiului Psihologilor din România, Direcţiei Siguranţă Şcolară din cadrul IGPR.
„Părinţii raportează acte de violenţă asupra propriilor lor copii cu o rată cu 3% mai ridicată, cu un vârf de 22,4% la ciclul primar. Unităţile de învăţământ sunt principalul loc al incidentelor (73,5%, conform copiilor, 87,7% conform părinţilor), urmate de parcurile şi locurile de joacă (13,3%). Violenţa online reprezintă, în opinia copiilor, 10% din cazuri, mai mult cu 6 procente faţă de răspunsurile părinţilor. În aproximativ 70% din cazuri, agresorul este un alt copil (coleg/prieten), iar în 25% un copil necunoscut. Cadrele didactice sunt rar menţionate de copii (3,8%), dar mai frecvent de părinţi (8,1%)”, a precizat Salvaţi Copiii.
Întrebaţi dacă au cerut ajutorul sau au povestit unui adult despre ceea ce li s-a întâmplat, o treime dintre copii au afirmat că nu au povestit niciunui adult despre experienţa trăită. Atunci când incidentul a fost semnalat unui adult, acesta din urmă a intervenit în sprijinul copilului în aproape 9 din 10 cazuri.
„Studiile demonstrează că expunerea timpurie la violenţă poate afecta dezvoltarea creierului, capacitatea de învăţare şi reglarea emoţională. De asemenea, violenţa în mediul şcolar poate duce la anxietate cronică, depresie, abandon şcolar şi performanţe academice scăzute, iar expunerea la violenţă între copii poate normaliza comportamentele agresive şi perpetua ciclul violenţei în viaţa adultă. Lipsa unui sistem de raportare sigur pentru copii conduce, în cazul copiilor lipsiţi de rezilienţă, la traumă cronică şi izolare socială, în timp ce intervenţia promptă reduce semnificativ efectele negative pe termen lung”, indică sursa citată.
Organizaţia Salvaţi Copiii susţine implementarea politicilor de child safeguarding în toate instituţiile care lucrează cu copii (şcoli, centre de protecţie, cluburi sportive, centre de zi, centre medicale, organizaţii sociale, culturale sau educaţionale). Aceste politici trebuie să fie adaptate specificului fiecărei instituţii şi să includă obligatoriu: un cod de conduită detaliat pentru toţi adulţii care interacţionează cu copiii, proceduri riguroase de verificare a personalului nou angajat, mecanisme „clare şi accesibile” prin care copiii să poată raporta orice situaţie care îi face să se simtă în nesiguranţă, desemnarea şi pregătirea specială a unei persoane responsabile pentru protecţia copilului, precum şi proceduri explicite pentru gestionarea şi investigarea oricăror îngrijorări semnalate, se explică în comunicat.
Salvaţi Copiii mai recomandă crearea unui sistem de raportare, „accesibil şi prietenos pentru copii, indiferent de vârsta lor” în unităţile educaţionale sau sportiv-artistice. Acest sistem ar trebui să includă: promovarea numărului unic 119, raportarea online pe site-ul şcolii, semnalarea situaţiilor de violenţă prin folosirea „spaţiilor sigure” sau a „cutiilor de sesizare” amplasate în locuri accesibile copiilor, linii telefonice gratuite disponibile 24/7, precum şi posibilitatea de a raporta direct unor persoane de încredere din instituţia sau comunitatea în care se află copilul – consilieri şcolari, profesori selectaţi de copii ca fiind de încredere, psihologi, asistenţi sociali şi mediatori şcolari.
Organizaţia susţine şi dezvoltarea unor protocoale de colaborare între toate instituţiile relevante în protecţia copiilor: şcoli, servicii sociale, poliţie, spitale, organizaţii neguvernamentale. Acestea ar trebui să includă proceduri „clare” pentru schimbul de informaţii, intervenţie rapidă în situaţii de urgenţă şi coordonarea serviciilor de suport pentru copiii afectaţi de violenţă.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat că noile schimbări din sectorul energetic vor aduce beneficii semnificative, în special consumatorilor care se confruntă cu facturi ridicate la energie. Totodată, acesta a subliniat că măsurile de sprijin pentru persoanele vulnerabile, menite să asigure accesul la energie pentru cei cu venituri mici, vor fi menținute și adaptate pentru a răspunde mai bine nevoilor acestora.
Re-liberalizarea pieței de energie, programată pentru 2024, aduce speranțe de reducere semnificativă a facturilor pentru consumatorii casnici care depășesc un consum de 300 kWh pe lună. Potrivit ministrului Energiei, Sebastian Burduja, aceste economii sunt bazate pe actualele oferte de pe site-ul ANRE, care se situează între 0,9 și 1 leu/kWh, față de plafonul actual de 1,3 lei/kWh.
„Românii care consumă peste 300 kWh pe lună ar trebui să vadă o reducere a facturilor de 20-30%, poate chiar 40%, în funcție de oferta aleasă”, a declarat Burduja. Ministrul a subliniat că persoanele vulnerabile vor continua să fie protejate prin măsuri de sprijin, indiferent de structura viitorului Guvern.
Burduja a propus un model de subvenționare bazat pe venitul gospodăriei, în loc de nivelul de consum: „Cred că este mult mai corect să subvenționăm în funcție de venituri. Acesta este drumul pe care îl vom urma de la 1 aprilie”, potrivit Știrileprotv.ro.

România rămâne pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește mamele minore. Medicii atrag atenția că o sarcină la vârste atât de fragede afectează și mama și nou-născutul. Pentru a reduce amploarea fenomenului în vestul țării, Direcția pentru Protecția Copilului Timiș a pornit o campanie de conștientizare a adolescentelor.
Carla este din Timișoara, iar la 16 ani a născut primul ei copil. Fata a crescut, alături de ceilalți nouă frați, în centre de plasament. Părinții ei sunt despărțiți. N-au fost alături de ea nici când a devenit mamă. Tatăl copilului, un tânăr de 17 ani, a refuzat să-l recunoască, dar fata n-a vrut să renunțe la copil.
În județul Timiș, de la începutul anului și până în octombrie, peste 100 de fete au născut la vârste la care ar fi trebuit încă să se bucure de copilărie.
Medicii atrag atenția că sarcina la o vârstă atât de fragedă are urmări pe termen lung pentru tânăra mamă. Iar copilul, de cele mai multe ori, e născut prematur.
Conducerea Protecției Copilului Timiș a început o campanie de informare alături de alte instituții și asociații.
În centrul dedicat mamelor minore din Timișoara, sunt acum 5 copile și bebelușii lor. Acolo ajung, în general, fetele care au născut dar nu beneficiază de sprijinul familiei și doresc să păstreze copilul și, în același timp, să-și continue școala.
Potrivit Institutului Național de Statistică, în 2021, aproape 800 de fete sub 15 ani au adus pe lume copii, iar la cele de până în 19 ani s-au înregistrat peste 17.000 de nașteri, scrie tvrinfo.ro.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a decis, luni, că nu este posibilă recalcularea pensiei anticipate parţiale în cazul persoanelor care au locuit în zonele poluate. Magistraţii au fost sesizaţi în această speţă de Curtea de Apel Galaţi, scrie stiripesurse.ro.
„Admite recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Galaţi şi, în consecinţă, stabileşte că: În interpretarea şi aplicarea unitară a art. 65 alin. (1), (4) şi (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, nu este posibilă recalcularea pensiei anticipate parţiale stabilită în condiţiile art. 65 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 263/2010 prin aplicarea dispoziţiilor art. 65 alin. (5) din acelaşi act normativ. Obligatorie, potrivit art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă. Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 18 noiembrie 2024”, potrivit site-ului instanţei supreme.
Colegiul de conducere al Curţii de Apel Galaţi a sesizat instanţa supremă cu un recurs în interesul legii privind pensia anticipată parţială în cazul persoanelor care au locuit în zonele poluate, în vederea unificării practicii la nivelul tuturor instanţelor judecătoreşti, întrucât în jurisprudenţă s-a constatat că nu există un punct de vedere unitar.
Problema invocată este: „În interpretarea art. 65 alin. (1), (4) şi (5) din Legea nr. 263/2010 referitor la pensia anticipată parţială, este posibilă recalculare pensiei anticipate parţiale cu luarea în considerare o beneficiului prevăzut de alin. (5) al art. 65 din Legea nr. 263/2010, de către o persoană care a solicitat şi obţinut pensia anticipată parţială în condiţiile art. 65 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 263/2010?”
„Pensia anticipată parţială se cuvenea, cu cel mult cinci ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare, precum şi celor care au depăşit stagiul complet de cotizare cu până la 8 ani”, a transmis ÎCCJ.

Pensionarii vizați

Potrivit art. 65, alin. (5), din Legea nr. 263/2010 privind privind sistemul unitar de pensii publice (abrogată între timp), persoanele care au locuit cel puţin 30 de ani în zonele afectate de poluarea remanentă din cauza extracţiei, preparării şi arderii cărbunelui sau a şisturilor bituminoase, a extracţiei şi preparării minereurilor de uraniu, a extracţiei şi prelucrării minereurilor feroase şi neferoase cu conţinut de praf sau de emisii de gaze cu efect de seră, de amoniac şi derivate, de cupru, plumb, sulf, azot, fosfor, cadmiu, arseniu, zinc, mangan, fluor, clor, feldspat şi siliciu ori de radiaţii din minereuri radioactive, hidrogen sulfurat, crom trivalent, crom hexavalent, cianuri, de pulberi metalice şi/sau de cocs metalurgic, a prelucrării ţiţeiului sulfuros, desulfurării benzinei, a ţiţeiului parafinos şi neparafinos, a distilării ţiţeiului în vederea producerii păcurii şi a uleiurilor, respectiv în localităţile Baia Mare, Călăraşi, Copşa Mică, Drobeta-Turnu Severin, Slatina, Târgu Mureş, Târnăveni, Turnu Măgurele, precum şi în localităţile Abrud, Avram Iancu, Baia de Arieş, Bistra, Lupşa, Ocna Mureş, Ocoliş, Roşia Montană, Sălciua şi Zlatna din judeţul Alba, Aluniş, Arad, Cicir, Fântânele, Frumuşeni, Horea, Mândruloc, Tisa Nouă, Vladimirescu din judeţul Arad, Piteşti din judeţul Argeş, Bacău, Comăneşti şi Oneşti din judeţul Bacău, Băiţa din judeţul Bihor, Maieru, Rodna şi Şanţ din judeţul Bistriţa-Năsăud, Codlea, Crizbav, Făgăraş, Feldioara, Hălchiu, Satu Nou şi Victoria din judeţul Braşov, Brăila, Chişcani şi Tichileşti din judeţul Brăila, Anina, Armeniş, Ciudanoviţa, Moldova Nouă, Oţelu Roşu şi Reşiţa din judeţul Caraş-Severin, Aghireşu, Câmpia Turzii, Căpuşu Mare, Dej, Iara şi Turda din judeţul Cluj, Năvodari din judeţul Constanţa, Baraolt din judeţul Covasna, Târgovişte şi Titu din judeţul Dâmboviţa, Işalniţa din judeţul Dolj, Galaţi din judeţul Galaţi, Clejani, Giurgiu din judeţul Giurgiu, Letca Nouă, Brăneşti, Bâlteni, Bustuchin, Câlnic, Drăgoteşti, Fărcăşeşti, Ioneşti, Mătăsari, Motru, Negomir, Plopşoru, Prigoria, Roşia de Amaradia, Rovinari, Turburea, Turceni şi Urdari din judeţul Gorj, Bălan, Borsec, Corbu, Jolotca, Sândominic şi Tulgheş din judeţul Harghita, Aninoasa, Baia de Criş, Băiţa, Brad, Călan, Certeju de Sus, Criscior, Deva, Ghelari, Hunedoara, Lupeni, Orăştie, Petrila, Petroşani, Răchitova, Şoimuş, Teliucu Inferior, Uricani, Vaţa de Jos, Veţel, Vulcan din judeţul Hunedoara, Ciulniţa şi Slobozia din judeţul Ialomiţa, Băiuţ, Borşa, Cavnic, Cicârlău, Deseşti, Satulung, Şişeşti, Remetea Chioarului şi Copalnic Mănăştur din judeţul Maramureş, Grinţieş şi Săvineşti din judeţul Neamţ, Brazi, Comarnic, Floreşti, Ploieşti şi Valea Călugărească din judeţul Prahova, Videle din judeţul Teleorman, Broşteni, Crucea, Iacobeni, Ostra, Stulpicani şi Vatra Dornei din judeţul Suceava, Fârdea, Margina, Nădrag şi Tomeşti din judeţul Timiş, Mina Altân Tepe şi Tulcea din judeţul Tulcea, Berbeşti şi Râmnicu Vâlcea din judeţul Vâlcea, pe o rază de 8 kilometri în jurul localităţii în care se află situl contaminat, beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani fără penalizarea prevăzută la alin. (4) referitor la diminuarea cuantumului în raport cu stagiul de cotizare realizat.

Opiniile diferite ale instanțelor

„Unele instanţe au reţinut, în deciziile lor, că beneficiul prevăzut de art. 65 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 263/2010 referitor la pensia anticipată parţială nu poate fi cumulat cu cel acordat prin art. 65 alin. (5), din aceeaşi lege, opunându-se prevederilor art. 66 din lege şi că nu este posibilă recalcularea numărului de luni de anticipare prin eliminarea penalizării prevăzute de alin. (4) din acelaşi text, deoarece art. 67 din lege stabileşte că eliminarea diminuării operează la îndeplinirea condiţiilor de pensionare pentru limită de vârstă. S-a argumentat că nu există un temei legal pentru recalculare şi că, ori de câte ori, legiuitorul a intenţionat să acorde această posibilitate, a menţionat-o în mod expres”, a mai precizat sursa citată.
O altă opinie a instanţelor a fost că este posibilă recalcularea pensiei anticipate parţiale cu luarea în considerare a beneficiului prevăzut de alin. (5), întrucât acesta este recunoscut date fiind condiţiile speciale în care a locuit pensionarul mai mult de 30 de ani în zone afectate de poluare, neexistând nicio dispoziţie legală care să interzică cumulul acestor beneficii.
Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice a fost în vigoare de la 1 ianuarie 2011 până la 31 august 2024, fiind înlocuită parţial prin Legea 223/2015 şi abrogată şi înlocuită prin Legea 360/2023.