Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) eliberează adeverinţe pentru beneficiarii plăţilor pe suprafaţă care intenţionează să acceseze credite de la băncile care au încheiat convenţii cu Agenţia pentru finanţarea activităţilor curente.

Convenţiile au fost încheiate de APIA cu două bănci, Banca Transilvania şi CEC Bank SA, şi cu Fondul de Garantare a Creditului Rural – IFN SA.

Potrivit convenţiei, la solicitarea scrisă a fermierului, APIA va elibera o adeverinţă prin care confirmă că beneficiarul a depus cererea de plată pentru schema unică de plată pe suprafaţă (SAPS) pentru anul 2010 şi că s-au efectuat controalele şi verificările administrative asupra cererii de plată a beneficiarului, conform reglementărilor în vigoare.

De asemenea, în adeverinţă se va menţiona suprafaţa determinată pentru plată în cadrul schemei SAPS şi faptul că beneficiarul nu face obiectul excluderilor de la plată la data emiterii acesteia, precum şi că îndeplineşte condiţiile generale pentru acordarea sumelor cuvenite, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Valoarea creditului va fi de 70 la sută din suma cuvenită din SAPS, denominată în lei la cursul leu/euro comunicat de BNR de la data solicitării creditului.

Totodată, Fondul de Garantare a Creditului Rural – IFN SA încheie cu banca o convenţie-cadru plafon de garantare, prin care va garanta până la 50 la sută din valoarea creditelor acordate de bancă.

Menţionăm că APIA a încheiat astfel de convenţii şi pentru campanile SAPS 2007, 2008 şi 2009.

Judeţul Arad a fost ales de societatea Key Safety Systems (KSS), furnizor mondial de sisteme avansate de siguranţă (inflatori, airbaguri, volane, century de siguranţă pentru piaţa auto) pentru a realiza aici o nouă investiţie. KSS are un istoric de succes în România, având prima fabrică deschisă în anul 1999, cea de-a doua în anul 2005 şi un centru de suport operaţional înfiinţat în anul 2008.

Investiţia de la Arad reprezintă cea mai mare fabrică KSS în România, iar producţia va începe la finele anului 2010. Hala de producţie, având 12.000 metri pătraţi a fost construită conform standardelor mondiale şi după înfiinţare a devenit a patra locaţie KSS în România. „Recenta investiţie în România dovedeşte angajamentul nostru continuu faţă de strategia de afacere a Celor Patru Stâlpi KSS, doi dintre aceştia fiind optimizarea amprentei noastre globale şi de a dfi furnizorul de sisteme de siguranţă cu cel mai redus cost”, a spus Jason Luo, preşedintele KSS.

Nicolae Ioţcu, preşedintele Consiliului Judeţean Arad a avut deja o primă întâlnire cu managerul general al KSS Arad, Dorel Enache, în cadrul căreia au discutat aspecte legate de noua investiţie. „Ne bucură faptul că o astfel de societate a ales judeţul Arad, Zona Liberă Curtici, pentru a loca aici o investiţie de mare anvergură. Societatea va avea 450 de angajaţi până la sfârşitul anului 2011, ceea ce reprezintă un număr semnificativ de persoane care vor putea să aibă un loc de muncă asigurat”, a declarat Nicolae Ioţcu.

„Oraşul Arad s-a afirmat de-a lungul timpului ca unul dintre cele mai importante centre economice din regiune. În atingerea acestui statut au conlucrat factori precum pozitia geografică – Arad fiind primul oras important la intrarea în ţară dinspre Europa Centrală şi la intersecţia unor drumuri comerciale de maximă importanţă, diversitatea etnică şi competenţele de vârf ale locuitorilor, obţinute în insituţii educaţionale de prestigiu – atât Universităţile “Vasile Goldis” şi “Aurel Vlaicu”, cât şi liceele din zonă fiind surse importante de viitori angajaţi”, a spus Dorel Enache- Manager General KSS/ Arad.

Valoarea anunţată iniţial a licitaţiei era de 750 milioane lei, de peste opt ori mai mare decât suma atrasă, iar randamentul maxim acceptat a fost de 7% pe an. Băncile au depus cereri de cumpărare de aproape 1,09 miliarde lei (256,3 milioane euro).

La licitaţia din 21 iunie, Ministerul de Finanţe a atras 330,84 milioane lei, pentru care plăteşte un randament mediu anual de 6,85%.

Pe piaţa interbancară, ratele dobânzilor pe termen scurt au rămas la un nivel foarte scăzut, sub cel al dobânzii cheie, de 6,25%, respectiv în apropierea ratei dobânzii oferite de banca centrală la facilitatea de depozit, de 2,25% pe an.

Noile statistici arata ca in anumite parti ale Europei salariul pe ora de munca a crescut cu 10% in ultimul an.

Povestea nu pare sa fie deloc complicata dar, daca salariul mediu creste intr-o tara, asta nu inseamna imbunatatirea automata a conditiilor de angajare.

Pentru o mai buna intelegere, sa analizam rata somajului

Potrivit statisticilor oferite de Eurostat, anul trecut, cea mai mare crestere a salariului mediu s-a inregistrat in Bulgaria (10,5%).

La polul opus, s-au aflat Lituania (-11%), Letonia (-7,2%) si Estonia (-5,5%).

Atat statele care au inregistrat o mare crestere a salariului mediu, cat si cele care au inregistrat o mare scadere au fost si statele cu cea mai mare crestere a somajului (inregistrat pana in luna martie), lucru care arata ca salariul mediu nu contribuie decat partial la imaginea de ansamblu a pietei muncii.

Salariul mediu poate sa cresca atunci cand se fac concedieri

Elena Ganeva, analist macroeconomic al ING Bulgaria, a declarat ca in Bulgaria, cresterea salariului orar ar putea avea legatura cu somajul. Numarul persoanelor angajate a scazut cu 7,3% in Bulgaria, pana in luna martie.

Ganeva a declarat ca muncitorii necalificati si cei cu salarii mici sunt printre primii care sunt concediati, fapt ce conduce la cresterea salariului mediu (deoarece, atunci cand se calculeaza salariul mediu, un numar redus de persoane cu salariu mic inseamna un salariu mediu mai mare, per total).
in plus, companiile mici, care platesc mai putin decat companiile mari, au fost fortate sa dea afara mai multi oameni, ca urmare a crizei economice.

si acest lucru a dus la cresterea salariului mediu, deoarece majoritatea angajatilor a fost formata dintr-un procent mai mare de angajati mai bine platiti.

in schimb, statele plasate la mijlocul clasamentului, cu cresteri modeste sau cu modificari usor negative in privinta salariului mediu, tind sa aiba o rata a somajului mai stabila.

Olanda a inregistrat o crestere a salariului mediu cu 0,5% si o scadere de 1,7% a numarului de persoane angajate, Germania a inregistrat o crestere a salariului mediu cu 1,2% si o scadere de 0,3% a numarului de persoane angajate, iar Franta a inregistrat o crestere a salariului mediu cu 3,2% si o scadere de 0,8% a numarului de angajati. (ezonomics)

„Principala provocare cu care ne confruntăm în momentul de faţă este cadrul legislativ oarecum instabil. El trebuie stabilizat, trebuie să găsim o soluţie aşa încât să rezolvăm problemele industriei şi în acelaşi timp să ajutăm clienţii vulnerabili pe care îi aveţi aici în România. Ei au nevoie de ajutor dar trebuie combinat cu un sistem tarifar care să-i ajute şi pe operatori şi pe clienţi şi mediul de afaceri din România să se dezvolte”, a spus preşedinte E.ON Romania.

Reprezentanţii E.ON se plâng că au ajuns să nu-şi mai poată acoperi costurile. Vânzarea în pierdere le va afecta profitabilitatea, dar şi planurile de investiţii în România, spune preşedintele grupului energetic.

„Dacă vrem să ajungem la un nivel la care ne putem vinde gazul într-o marjă rezonabilă şi să nu mai pierdem bani, atunci trebuie să avem o creştere urgentă de preţuri de cel puţin 7%, urmată de alte creşteri în perioadele următoare. Trebuie însă să definim un pachet care să rezolve problemele pentru întreaga industrie împreună cu ANRE. Noi suntem dispuşi să discutăm cu autoritatea de reglementare. De altfel am făcut mai multe propuneri în acest sens”, a adăugat Hajdiniak.

Leul s-a apreciat cu 2,2 bani (0,52%) faţă de euro şi cu 3,14 bani (0,92%) faţă de dolar.

Banca Naţională a României (BNR) a afişat luni un curs de referinţă de 4,2613 lei/euro, în scădere cu peste 4 bani (1,01%) faţă de cel de vineri, în timp ce dolarul a pierdut la rândul său peste 4 bani (1,20%), până la 3,4001 lei/dolar.

Noile estimări ING situează euro la nivelul de 4,3 lei la finalul acestuia an şi 4,25 lei în decembrie 2011. Analiştii ING se aşteaptă ca Banca Naţională (BNR) să dea semnalul scumpirii creditelor, odată cu creşterea dobânzii cheie la 7% până în decembrie şi la 7,5% până la sfârşitul anului viitor. (money.ro)

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează apicultorii că termenul limită pentru depunerea cererilor de plată pentru acţiunile realizate în acest an este 16 august 2010.

Acţiunile pentru care se acordă sprijin financiar sunt lupta contra varoozei, respectiv cumpărarea de mătci provenite din ferme de elită şi de multiplicare, roiuri la pachet, roiuri pe faguri şi familii de albine. Aceste măsuri sunt prevăzute în Programul Naţional Apicol.

Pentru anul 2009 – 2010, pachetul financiar destinat celor două acţiuni este de 1.966.151 euro, fonduri europene, şi 6.652.471 lei, fonduri de la buget.

Beneficiarii ajutorului financiar sunt apicultorii, persoane fizice, persoane fizice autorizate sau juridice, organizate în asociaţii de crescători de albine, uniuni apicole, cooperative sau grupuri de producători, constituite conform legislaţiei în vigoare.

Reamintim că apicultorii nu pot solicita ajutorul financiar în nume propriu, ci trebuie să depună, anual, cererea de sprijin financiar la sediul formei asociative din care fac parte. Ulterior, formele asociative depun, la Centrele Judeţene APIA, cererea de plată, pe baza solicitărilor membrilor.

Cota de TVA de 24% a intrat deja în vigoare, odată cu publicarea în Monitor a ordonanţei Guvernului prin care se schimbă Codul Fiscal, de la 1 iulie.

-Cota standard la TVA este de 24%

– Taxa de solidaritate pe clădiri, care prevedea dublarea, respectiv triplarea impozitului local pentru a treia şi a patra proprietate, a fost eliminată

În domeniul impozitului pe venit intervin:

– modificarea cotelor de cheltuiala forfetara acordată la calculul venitului net anual din drepturi de proprietate intelectuală în sensul diminuării acesteia de la 40% la 20% iar în cazul veniturilor de această natură provenind din crearea unor lucrări de artă monumentală de la 50% la 25%;

– includerea în veniturile salariale a următoarelor sume acordate angajaţilor:

Tichetele cadou acordate potrivit legii

Drepturile de hrană date de angajatori angajaţilor

– până acum nu erau impozabile, dar vor fi:

Tichetele de creşă

Tichetele de vacanţă

Tichetele de masă

Plăţile compensatorii

Persoana care primeşte aceste drepturi va plăti doar impozitul pe venit de 16%. Nu va plăti şi CAS.

– Impozitarea veniturilor obţinute din dobânzi la depozitele la vedere/conturi curente de către persoane fizice rezidenţe cu cota de 16%.

– Impozitarea veniturilor sub forma dobânzilor bonificate la depozitele clienţilor constituite în bază legislaţiei privind economisirea şi creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ cu cotă de 16%.

– Impozitarea veniturilor obţinute din dobânzi pentru depozite la termen, şi/sau instrumente de economisire de către persoane fizice cu cotă de 16%, indiferent de data constituirii raportului juridic.

– Unificarea cotei de impunere a veniturilor obţinute din transferul titlurilor de valoare altele decât părţile sociale şi valorile mobiliare în cazul societăţilor închise la 16%, indiferent de perioadă de deţinere a titlurilor şi reportarea pierderii nete anuale în următorii 7 ani consecutivi şi stabilirea şi efectuarea de către contribuabili, în cursul anului fiscal, a plăţilor anticipate la sfârşitul fiecărui trimestru, în contul impozitului anual datorat.

– Modificarea cotei de impunere anticipata a castigurilor din operatiuni de vanzare cumparare valuta la termen pe baza de contract, precum si orice alte operatiuni de acest gen de la 1% la 16% pentru persoane fizice rezidente.

– Unificarea cotei de impunere pentru castigurile din jocuri de noroc la 25%.

– pentru veniturile din activitati profesionale (altele decat cele de natura salariala) se vor plati numai cota angajatului pentru (în total 16%):

-contributii sociale de sanatate
-contributii de asigurari sociale
-contributii la fondul de somaj

Baza de calcul a acestor contributii este limitata la 5 salarii medii pe economie, asa cum este stabilit in bugetul de asigurari sociale. Dar numai în cazul în care nu sunt socotite de Fisc drept activitati dependente, caz în care se transformă în venituri salariale şi se impozitează ca atare.