Orange România anunță numirea lui Julien Ducarroz în funcția de CEO, începând cu data de 1 septembrie 2023. Liudmila Climoc, în prezent CEO Orange România, va prelua de la Julien Ducarroz funcția de CEO al Orange Polonia de la aceeași dată.
Cu această numire, supusă aprobării consiliului de administrație local, Julien Ducarroz se întoarce în România, unde a lucrat în perioada 2007-2016. Ducarroz și-a început cariera în Orange România ca Strategy Director, iar din 2009 a condus echipele de vânzări, marketing, digital și comunicare de brand în calitate de Chief Commercial Officer. În timpul mandatului său anterior în România, a avut o contribuție majoră la lansarea serviciilor Orange TV și 4G și a consolidat poziția de lider a brandului Orange. În 2016, a fost numit CEO al Orange Moldova, iar din 2020 este CEO al Orange Polonia. Sub conducerea sa, Orange Polonia a lansat și implementat strategia de creștere „.Grow”. Datorită bazei de business puternice a companiei, punând accent pe inovație și pe un proces de transformare concentrat în jurul agendei verzi, „.Grow” a condus la o accelerare a rezultatelor financiare și comerciale și la consolidarea poziției pe piață a Orange Polonia.
Sub conducerea lui Julien Ducarroz, Orange Polonia a implementat proiectul de referință, FiberCo JV, care a asigurat extinderea amprentei de fibră optică și a contribuit la combaterea excluziunii digitale în Polonia. În ultimii trei ani, Orange Polonia a devenit principalul furnizor de soluții smart city din țară și și-a întărit poziția pe piața wholesale. Compania și-a îndeplinit obiectivele cheie pentru protecția mediului și, cu doi ani înainte de termen, a atins ținta de 65% din consum de energie, provenind din resurse regenerabile.
În cei 22 de ani de carieră în Grupul Orange, Julien Ducarroz a câștigat experiență pe mai multe piețe europene. A absolvit Institutul Politehnic Federal Elvețian din Zürich, fiind originar din Elveția.
„Datorită pasiunii și abilităților sale, Julien a făcut schimbări cu impact în Orange Polonia în timpul mandatului său. În acești ani plini de turbulențe, el a dezvoltat o strategie puternică și a livrat cu succes atât rezultate financiare, cât și comerciale peste așteptări, permițând companiei să crească și să-și consolideze poziția pe piață, în ciuda provocărilor. Îi mulțumesc lui Julien pentru că a condus echipa Orange Polonia cu maximă energie în timpul pandemiei și în mijlocul unui context dificil macroeconomic și geo-politic, generat de războiul din Ucraina. Sunt convinsă că va aborda orice provocări din România la fel de bine„, a declarat Mari-Noëlle Jégo-Laveissière, Vicepreședinte Executiv, CEO Orange în Europa (în afara Franței). „În cei șapte ani de leadership, Liudmila și echipa sa din România au fost protagoniștii mai multor premiere, cum ar fi lansarea serviciilor 5G, dând dovadă de creativitate, entuziasm și resurse nelimitate de energie. Mai important, Liudmila a condus transformarea Orange România dintr-un operator mobil spre unul convergent. Este un adevărat lider și sunt încrezătoare în puterea ei de a conduce compania spre creștere sustenabilă și de a continua misiunea lui Julien în Polonia„, a adăugat ea.
Liudmila Climoc va prelua, de la 1 septembrie 2023, funcția de CEO al Orange Polonia, care reprezintă al treilea mandat de CEO din cariera sa. Cu o experiență de 25 de ani în telecomunicații, Liudmila a devenit CEO al Orange Moldova în 2008, iar în 2016 a fost numită CEO al Orange România. Sub conducerea sa, Orange România a trecut printr-o transformare complexă de la o companie exclusiv mobilă către un operator cu servicii integrate fix-mobil, o călătorie care a început în 2016 odată cu lansarea primelor servicii convergente pentru clienții rezidențiali și a continuat cu extinderea acoperirii de fibră optică în întreaga țară. În 2021, compania a accelerat strategia sa de convergentă prin achiziționarea pachetului majoritar de acțiuni al Orange Romania Communications. Astăzi, ca rezultat, Orange România oferă servicii convergente și soluții digitale integrate atât clienților rezidențiali, cât și companiilor locale.
Cu un accent major pe inovație, Liudmila Climoc și echipa sa au oferit clienților români acces la cele mai noi tehnologii și servicii, ce au permis dezvoltarea unui ecosistem complex 5G. România a fost prima țară din Grupul Orange care a lansat serviciile 5G și în ultimii doi ani a deschis două laboratoare 5G, în București și Iași, huburi de inovare pentru comunitatea de cercetare, startupuri și companii. În același timp, soluțiile ITC ale Orange contribuie la dezvoltarea proiectelor locale de anvergură și la avansul tehnologic al companiilor din România. În timpul mandatului său, linia de business digital al Orange România a fost consolidată, iar YOXO, abonamentul 100% digital, a devenit un love brand, foarte popular în rândul utilizatorilor de toate vârstele. Datorită accentului pus pe experiența clienților și pe oferirea de conectivitate premium, Orange România este astăzi rețeaua #1 cu cel mai rapid internet fix și mobil, consolidându-și poziția de lider pe piață.
„România este una dintre cele mai competitive piețe din Europa și sunt recunoscătoare pentru șansa pe care am avut-o de a construi împreună cu echipa mea atât de multe proiecte inovatoare și de impact, în egală măsură. Sunt încântată să îi urez bun venit lui Julien acasă, în România. Echipa din România are cei mai buni profesioniști de telecomunicații din țară și sunt sigură că sub bagheta lui Julien va atinge noi borne de performanță „, spune Liudmila Climoc, CEO Orange România.
Read more
Acest parteneriat este primul de acest gen între AICPA & CIMA și CECCAR, subliniind cererea tot mai mare de profesioniști din domeniul financiar-contabil, cu un set extins de competențe, care include gândirea strategică, parteneriatele de afaceri și competențele digitale. Prin intermediul acordului, membrii CECCAR vor fi eligibili pentru a accesa oferta AICPA & CIMA Continuing Professional Development (CPD). În lunile următoare, cele două organizații vor explora, de asemenea, oportunități de a lucra mai strâns în domenii precum leadership și evenimente.
Robert-Aurelian Șova, vicepreședinte CECCAR, a declarat: „CECCAR este cea mai mare organizație profesională de contabili din Europa de Sud-Est. Cu o istorie de peste 100 de ani, ne valorificăm tradițiile și experiența pentru a ne pregăti și a ne adapta pentru viitor. Astăzi, distrugerea creativă și transformarea digitală afectează întreprinderile și economia ca un tsunami. Ca facilitatori de afaceri, contabilii sunt parte a soluției. În acest context, CECCAR și AICPA & CIMA, într-o cooperare reciproc avantajoasă, pot transforma lumea contabilă într-un loc mai inteligent și mai eficient pentru clienți și companii.”
Jakub Bejnarowicz, Director Regional pentru Europa în cadrul AICPA & CIMA, împreună Association of International Certified Professional Accountants, a declarat: „Sunt încântat că ne consolidăm relația cu CECCAR prin intermediul acestui nou acord. Acesta este un parteneriat istoric pentru dezvoltarea viitorului finanțelor în România și marchează un reper important în avansarea operațiunilor AICPA & CIMA în Europa. Cred că această colaborare va juca un rol-cheie în creșterea recunoașterii certificării în contabilitatea managerială în România și va oferi actualilor și viitorilor profesioniști din domeniul contabilității și afacerilor o oportunitate unică de a-și consolida competențele și de a le spori capacitatea de inserție profesională”.
Natalya Vovchuk, Șef al diviziei Europei de Sud-Est, AICPA & CIMA, împreună Association of International Certified Professional Accountants, a adăugat: „De-a lungul istoriei sale, CECCAR a investit semnificativ în dezvoltarea educației profesionale în România. Aș dori să mulțumesc CECCAR, în special vicepreședintelui CECCAR, Robert-Aurelian Șova, pentru sprijinirea inițiativelor AICPA și CIMA din țară în ultimii doi ani. Acest acord de colaborare, care acoperă domenii precum schimbul de cunoștințe și dezvoltarea profesională continuă, ne oferă o cale mai formalizată de a construi o profesie înfloritoare în domeniul contabilității și finanțelor în România”.
Mai sunt câteva zile până la expirarea termenului pentru depunerea Declarației Unice
EconomieLocalUltimele stiri 15 mai 2023 0
Săptămâna viitoare, pe 25 mai 2023, se împlinește termenul pentru depunerea Declaraţiei Unice (DU) privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice (formular 212).
Declaraţia se completează şi se depune de către persoanele fizice care în anul de impunere au realizat, individual sau într-o formă de asociere, venituri/pierderi din România sau/şi din străinătate şi care datorează impozit pe venit şi contribuţii sociale obligatorii, potrivit prevederilor Codului fiscal.
Declaraţia se completează şi se depune şi de către persoanele fizice care nu realizează venituri şi care optează pentru plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate.
Recomandăm ca Declarația Unică să fie depusă prin mijloace electronice de transmitere la distanță, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, respectiv:
– prin intermediul serviciului „Spaţiul privat virtual”, disponibil pe portalul www.anaf.ro;
– prin intermediul serviciului „Depunere declaraţii”, disponibil pe portalul www.e-guvernare.ro, pe baza certificatului digital calificat;
De asemenea, DU se poate depune și în format hârtie, direct la registratura organului fiscal sau prin poştă, cu confirmare de primire.
Informații detaliate despre Declarația Unică pot fi vizualizate la următorul link – Brosura. În plus, pe pagina de Facebook a ANAF și pe canalul de Youtube sunt publicate materiale video referitoare la descărcarea, completarea și depunerea DU.
Pentru completarea şi depunerea declarației unice contribuabilii pot solicita sprijin, astfel:
– apelând Serviciul central de asistență telefonică a contribuabililor – Call – center, la numărul de telefon 031.403.91.60;
– prin e-mail, accesând Formularul de contact disponibil pe portal https://www.anaf.ro/asistpublic/ şi în serviciul Spațiul Privat Virtual.
Salariile în România au crescut de aproape trei ori mai mult decât media din UE în 2022
EconomieUltimele stiri 20 aprilie 2023 0
Salariul mediu orar în anul 2022 este estimat la 22,9 euro în Uniunea Europeană şi la 25,5 euro în zona euro, ceea ce înseamnă că, faţă de 2021, a crescut cu 4,4% în UE şi cu 4% în zona euro, arată datele publicate joi de Eurostat.
Atât în zona euro cât şi în UE, salariul mediu orar şi salariile exprimate în monedele naţionale au crescut. Totuşi, cele mai mari creşteri au fost înregistrate în Ungaria (16,4%), Bulgaria (15,5%), Lituania (13,4%) şi România (12,3%).
La polul opus, cele mai mici creşteri salariale au fost înregistrate în Danemarca (2,2%), Italia, Malta şi Finlanda (toate cu 2,3%).
În 2022 comparativ cu 2021, în Uniunea Europeană, salariul mediu orar a crescut cu 3,2% în sectorul non-business, cu 4,9% în sectorul de business, cu 4,6% în industrie, cu 5,2% în construcţii şi cu 5% în servicii.
În Uniunea Europeană, activităţile economice care au înregistrat cele mai mari creşteri ale salariilor medii orare în 2022 au fost înregistrate în industria extractivă (9,6%), urmate de activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice (6,4%), furnizarea de electricitate, gaze, căldură şi aer condiţionat precum şi activităţi financiare şi de asigurări (ambele cu o creştere de 5,6%). AGERPRES
Read more
Clienţii Revolut din piaţa locală au realizat 203 milioane de tranzacţii către comercianţi, în 2022
EconomieUltimele stiri 30 ianuarie 2023 0
Clienţii Revolut din piaţa locală au realizat, în 2022, un număr record de 203 milioane de tranzacţii către comercianţi cu aplicaţia financiară, pe fondul creşterii bazei de clienţi cu 67% în România, arată un studiu publicat, luni, de Revolut.
Cele mai multe tranzacţii au fost pentru a plăti cumpărăturile realizate în supermarketuri pentru alimente şi produse de larg consum/uz casnic, urmate de cheltuielile cu transportul şi cele din restaurante, cafenele, baruri.
Toate categoriile de cheltuieli au fost pe un trend ascendent, atât ca sumă totală, cât şi ca număr de tranzacţii, dar în topul creşterilor după numărul de tranzacţii, în 2022 faţă de 2021, s-au aflat următoarele categorii de bugete: divertisment (+37%), cumpărături/shopping (+34%) şi restaurante (+33%).
Suma medie a cheltuielilor realizate cu Revolut, pe parcursul anului 2022, de un utilizator mediu al super-aplicaţiei financiare a fost de 2.181 de euro, iar valoarea medie a unei tranzacţii a fost 18,3 euro.
Studiul se bazează pe date anonimizate, analizate în formă agregată, de analiştii aplicaţiei, pentru perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2022, şi ia în calcul exclusiv tranzacţiile realizate de utilizatorii înregistraţi în România.
„Mai bine de o treime din cheltuieli, pentru alimente şi produse de larg consum. Din datele agregate de super-aplicaţia financiară se poate vedea că, anul trecut, clienţii Revolut din România au cheltuit cel mai mult la shopping (18% din suma totală a plăţilor către comercianţi), procent inferior, totuşi, celui înregistrat în 2021 de aceeaşi categorie de cheltuieli, care a reprezentat o cincime (20%) din suma totală a plăţilor către comercianţi”, arată studiul.
Următoarele categorii de cheltuieli după ponderea deţinută în volumul total al plăţilor au fost divertismentul (18%) şi supermarketurile şi magazinele alimentare (14%).
Potrivit cercetării, un utilizator mediu din România a apelat cel mai des la Revolut pentru a plăti cumpărăturile obişnuite de alimente şi produse de larg consum (39 de tranzacţii pe an).
Bugetul anual de cheltuieli al unui client mediu Revolut a arătat astfel: divertisment – 749 de euro/an, turism – 530 de euro/an, shopping – 500 euro/an, alimente şi produse de larg consum – 375 euro/an, restaurante, baruri, cafenele – 338 euro/an, transport – 298 euro/an şi utilităţi – 246 euro/an. Cel mai mic buget de cheltuieli a mers către sănătate – în medie 191 de euro/an/client.
În ceea ce priveşte repartizarea cheltuielilor pe categorii de comercianţi, românii au lăsat cei mai mulţi bani în magazinele alimentare şi în supermarketuri şi tot acolo au efectuat şi cele mai multe tranzacţii pe parcursul anului.
Valoarea medie a unei plăţi realizate către aceşti comercianţi a fost de 10 euro/client/tranzacţie. De asemenea, un client român a plătit, în medie, 40 de euro/tranzacţie pentru achiziţiile din magazinele de articole vestimentare, 19 euro/tranzacţie în benzinării, 16 euro/tranzacţie în restaurante, baruri, cafenele, 15 euro/tranzacţie pentru servicii de telecomunicaţii, 14 euro/tranzacţie în farmacii, 10 euro/tranzacţie în fast-food-uri.
„Faptul că Revolut este una dintre băncile digitale preferate de români transpare şi din numărul important al plăţilor făcute pentru achiziţii de servicii şi produse diverse. Acestea sunt legate atât de nevoile cotidiene ale consumatorilor, dar şi de un stil de viaţă care a redevenit activ, cu mai multă mobilitate. De la plata călătoriei cu mijloacele de transport în comun, la taxa de studii către facultăţi din străinătate sau achiziţia de bunuri de folosinţă îndelungată, datele analizate de Revolut arată că super-aplicaţia îşi dovedeşte utilitatea şi versatilitatea ca instrument de plată sigur, rapid, uşor de utilizat”, susţin autorii studiului.
Românii au mai folosit Revolut ca să achite servicii de taximetrie şi car-sharing (12 milioane de tranzacţii), bilete pentru servicii de transport în comun (autobuz, metrou, ferry, 9,4 milioane de tranzacţii), servicii de livrare mâncare (5,3 milioane tranzacţii), produse de panificaţie şi brutărie (3,2 milioane tranzacţii), telecomunicaţii (3 milioane de tranzacţii), produse digitale de divertisment – cărţi, muzică, filme, conţinuturi media (2,4 milioane de tranzacţii).
O altă tendinţă importantă este aceea că românii apelează la Revolut atât pentru achiziţii online sau pe platforme de e-commerce, cât şi pentru achiziţiile offline. Astfel, în top 10 după sumele plătite de către utilizatorii români de Revolut către diverşi comercianţi se află, pe primul loc, la fel ca în anii trecuţi, eMag, urmat de Carrefour, Tazz, Dedeman, Bolt, Digi RCS-RDS, Uber, Vodafone, Engie, Enel Energie.
În topul comercianţilor după numărul de tranzacţii realizate cu Revolut, pe primul loc se află Bolt (peste 3,3 milioane tranzacţii), urmat de Uber (3,3 milioane tranzacţii), Apple (3,1 milioane tranzacţii), Carrefour (3 milioane tranzacţii), Tazz (1,6 milioane tranzacţii), compania de transport local Cluj-Napoca (1,1 milioane tranzacţii), eMag (1,1 milioane tranzacţii), Google (1 milion tranzacţii), McDonalds (960.000 tranzacţii).
Revolut este prima super-aplicaţie financiară care ajută utilizatorii din toată lumea să îşi folosească la maximum fondurile de care dispun. În 2015, Revolut s-a lansat în Marea Britanie, cu servicii de transfer de bani şi schimb valutar.
În prezent, peste 25 milioane de clienţi din lume, din care mai mult de 2,5 milioane din România, folosesc serviciile Revolut pentru a realiza peste 150 de milioane de tranzacţii pe lună. AGERPRES
Read more
Începând de astăzi, cazierul se poate obține gratuit în format electronic
EconomieNationalUltimele stiri 30 ianuarie 2023 0
Cazierul judiciar va putea fi obţinut, începând de astăzi, şi online. Eliberarea documentului este gratuită. Cazierul judiciar va putea fi eliberat online începând de astăzi, așa cum a anunțat recent ministrul Digitalizării, Sebastian Burduja, conform antena3.ro.
Certificatul va putea fi descărcat de pe platforma Ghișeul.ro, același site unde taxele, impozitele, amenzile sau alte servicii se pot plăti online.
În primă fază, spun oficialii, online se vor putea descărca certificate doar pentru cei care nu au fapte penale. Românii care au înscrisuri în cazier vor mai avea de așteptat o vreme.
La ora actuală, însă din cauza protecției datelor cu caracter personal, cazierul judiciar mai poate fi cerut la angajare doar atunci când legislația prevede că acest lucru este obligatoriu, de exemplu, în cazul funcționarilor publici, consilierilor juridici, gestionarilor sau personalului cu atribuții de pază.
De asemenea, eliberarea cazierului este gratuită, se realizează pe loc, iar perioada de valabilitate este de 6 luni.
Oficialii au mai anunțat că eliberarea online a cazierului judiciar va scuti peste 1,5 milioane de români de drumuri la secțiile locale de poliție.
Fondul Proprietatea a raportat un profit de 3,51 miliarde de lei, în primele 9 luni din acest an, faţă de 3,09 miliarde de lei în perioada similară a anului trecut, reprezentând o creştere de 13,3%, conform unui raport al companiei transmis Bursei de Valori Bucureşti.
„Cea mai mare contribuţie la profitul înregistrat în primele nouă luni ale anului 2022 au avut-o câştigul net din participaţii la valoarea justă prin profit sau pierdere în valoare de 2,565 miliarde de lei (generat în principal de actualizarea evaluării Hidroelectrica SA) şi venitul brut din dividende de la companiile din portofoliu în valoare de 934,9 milioane lei. În T3 2022 Fondul a înregistrat o pierdere nerealizată de 619,5 milioane lei, în principal ca urmare a actualizării evaluării anumitor participaţii nelistate din portofoliu în septembrie 2022”, se arată în document.
FP menţionează că indicatorul cheie de performanţă pentru Fond este valoarea activului net. Fondul trebuie să publice lunar valoarea
activului net pe acţiune conform reglementărilor locale emise de autoritatea de reglementare a pieţei de capital, în termen de 15 zile calendaristice de la sfârşitul lunii de raportare şi de la data la care au fost înregistrate modificări de capital la Registrul Comerţului. În cel de-al treilea trimestru al anului 2022 VAN pe acţiune a înregistrat o scădere totală de 3,2% comparativ cu sfârşitul trimestrului al doilea, în principal ca urmare a actualizării evaluărilor companiilor nelistate din portofoliu (impact în VAN de 602,8 milioane lei comparativ cu 30 iunie 2022), aceasta fiind parţial compensată de efectul celui de-al treisprezecelea program de răscumpărare desfăşurat de Fond în cursul perioadei.
În septembrie 2022, pe baza celor mai recente informaţii privind multiplii de tranzacţionare EBITDA obţinuţi cu asistenţă din partea KPMG, Fondul a actualizat valoarea participaţiilor în Engie şi companiile E-Distribuţie (impact în VAN al Fondului de 158,5 milioane lei comparativ cu 30 iunie 2022). De asemenea, Fondul a realizat un raport de evaluare în conformitate cu Standardele Internaţionale de Evaluare pentru Hidroelectrica SA, cu asistenţă din partea KPMG (impact în VAN al Fondului de 444,3 milioane lei comparativ cu 30 iunie 2022). Data de evaluare a raportului actualizat a fost 30 septembrie 2022 (data pentru multiplii de piaţă) şi acesta a fost întocmit pe baza datelor financiare ale companiei la 31 iulie 2022.
În această perioadă caracterizată de volatilitate şi incertitudini Fondul precizează că va continua să monitorizeze îndeaproape evoluţia pieţelor financiare şi a industriilor specifice în care operează participaţiile nelistate şi pentru fiecare dată de raportare a VAN va determina dacă este necesară o evaluare actualizată.
Investiţiile în acţiuni reprezentau 98% din VAN al Fondului la data de 30 septembrie 2022. La această dată, portofoliul includea deţineri în 33 de companii (6 listate şi 27 nelistate), atât societăţi private, cât şi societăţi controlate de stat.
În primele nouă luni ale anului 2022, un număr de 8 companii din portofoliul Fondului au declarat dividende pentru anul financiar încheiat la 31 decembrie 2021 şi/ sau dividende speciale. Valoarea totală a veniturilor brute din dividende înregistrată de Fond în cursul perioadei de nouă luni încheiate la 30 septembrie 2022 este de 934,9 milioane lei, iar cele mai importante sume sunt aferente Hidroelectrica SA şi OMV Petrom SA.
De asemenea, în Raport se menţionează că în data de 31 martie 2022 AGA Hidroelectrica SA a aprobat iniţierea procesului de listare la BVB în urma unei oferte publice privind acţiunile societăţii deţinute de către Fond. Aprobarea este o evoluţie pozitivă deoarece permite Fondului să exploreze, împreună cu consilierii tranzacţiei, o gamă mai largă de opţiuni cu privire la o potenţială vânzare totală sau parţială a deţinerii sale în companie.
Statul român şi-a asumat prin intermediul PNRR listarea Hidroelectrica până la finalul primului semestru din 2023.
Acţionarii Fondului sunt solicitaţi să aprobe vânzarea acţiunilor FP în Hidroelectrica SA în cadrul AGA din data de 15 noiembrie 2022. AGERPRES
Read more
Preţurile producţiei industriale pe total (piaţa internă şi piaţa externă) au scăzut cu 1% în luna septembrie a acestui an faţă de luna precedentă, în timp ce faţă de septembrie 2021 preţurile au crescut cu 46,7%, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică.
Potrivit sursei citate, la nivelul pieţei interne, indicele preţurilor producţiei industriale a înregistrat o scădere de 0,72% în septembrie, faţă de august 2022, respectiv o creştere de 62,93% în comparaţie cu luna septembrie a anului trecut.
De asemenea, în ceea ce priveşte piaţa externă, preţurile au scăzut cu 1,62% faţă de august 2022, dau au crescut cu 17,81% faţă de septembrie 2021.
Pe marile grupe industriale, în septembrie 2022, faţă de luna similară din 2021, cele mai importante creşteri ale preţurilor producţiei industriale au fost consemnate în: industria energetică (+130,68%), industria bunurilor intermediare (+21,34%), industria bunurilor de uz curent (+19,07%), industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+16,78%) şi industria bunurilor de capital (+10,43%).
Pe secţiuni de activitate, preţurile au crescut în septembrie, în ritm anual, în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, cu 163,21%, industria extractivă (+79,28%), industria prelucrătoare (+20,53%) şi în sectorul de distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (+20,31%). AGERPRES
Read more
ANAF a încasat peste 325.000 de lei în urma valorificării de metale și pietre prețioase
EconomieUltimele stiri 24 octombrie 2022 0
ANAF, prin Serviciul de valorificare bunuri București din cadrul Direcţiei operative de valorificare bunuri confiscate – Direcţia generală de executări silite cazuri speciale, a organizat săptămâna trecută o licitație publică în urma căreia a realizat încasări semnificative la bugetul de stat.
Încasarile, în sumă de 326.325 de lei, au fost realizate prin valorificarea unui grup de obiecte metale și/sau pietre prețioase compus din 136 de obiecte din aur.
Valorificarea s-a desfășurat cu respectarea prevederilor art. 22 alin. (1) din H.G nr. 731/2007 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr.14/2007 pentru reglementarea modului şi condiţiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Read more
APIA începe plăţile în avans pentru campania 2022
EconomieUltimele stiri 16 octombrie 2022 0
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a demarat duminică, 16 octombrie, campania de plată în avans a fermierilor care au depus Cereri unice de plată în anul 2022, suma totală fiind de peste 1 miliard de euro, potrivit unui comunicat remis AGERPRES.
Cuantumurile pentru anul de cerere 2022 au fost stabilite prin Hotărârea de Guvern nr. 1209/2022 privind stabilirea pentru anul 2022 a cuantumului per hectar al plăţii unice pe suprafaţă, al plăţii redistributive şi a intervalelor de suprafaţă pentru care se acordă aceasta, al plăţii pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, al plăţii pentru tinerii fermieri şi prin Hotărârea de Guvern nr. 1155/2022 privind aprobarea plafoanelor alocate schemelor de sprijin cuplat în sectorul zootehnic, precum şi pentru stabilirea cuantumului acestora pentru anul de cerere 2022.
În ceea ce priveşte nivelul avansurilor pentru plăţile directe şi pentru măsurile de dezvoltare rurală legate de suprafaţă şi de animale, statele membre pot plăti avansuri de până la 70 % în cazul plăţilor directe enumerate în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 şi de până la 85 % în cazul sprijinului acordat în cadrul dezvoltării rurale, prevăzut la articolul 67 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013.
Plăţile pentru schemele finanţate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă) şi FEADR (Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală) se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,9490 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Campania de plăţi în avans se va derula în perioada 16 octombrie – 30 noiembrie 2022, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură urmând să finanţeze fermierii cu o sumă de peste 1 miliard de euro, atât pentru schemele finanţate din FEGA cât şi pentru măsurile finanţate din FEADR. AGERPRES
Read more