Ministerul Finanţelor (MF) a împrumutat, joi, 656 milioane de lei de la bănci, printr-o emisiune de obligaţiuni de stat de tip benchmark, cu o maturitate reziduală la 109 de luni şi un randament mediu de 6,87% pe an, potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

Valoarea nominală a emisiunii de joi a fost de 500 de milioane de lei, iar băncile au subscris 966 milioane de lei.

Vineri este programată o licitaţie suplimentară prin care statul vrea să atragă încă 75 de milioane de lei la randamentul stabilit joi pentru obligaţiuni.

Ministerul Finanţelor (MF) a planificat, în luna august 2023, împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 4,6 miliarde de lei, la care se poate adăuga suma de 645 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni.

Suma totală, de 5,245 miliarde de lei, este cu 645 milioane lei mai mare faţă de cea care a fost programată în iulie, de 4,6 de miliarde lei, şi va fi destinată refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat. AGERPRES

Numărul autorizaţiilor de construcţie pentru clădiri rezidenţiale eliberate în România, în primele 6 luni din 2023, a scăzut cu 24,5% faţă de perioada similară din anul anterior, arată datele publicate, luni, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În semestrul I 2023 s-au eliberat 17.140 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale. Scăderi s-au înregistrat în toate regiunile de dezvoltare: Bucureşti-Ilfov (-1.259 autorizaţii), Nord-Vest (-927), Sud-Muntenia (-813), Vest (-693), Nord-Est (-540), Sud-Est (-522), Sud-Vest Oltenia (-487) şi Centru (-331).

În luna iunie 2023 s-au eliberat 3.018 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale (-12,5% faţă de luna mai 2023), cu o suprafaţă utilă totală de 800.353 mp (+6,2%). Din totalul autorizaţiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale, 68,8% sunt pentru zona rurală. În luna iunie 2023 se evidenţiază o scădere a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale comparativ cu luna precedentă (-431 autorizaţii). În profil teritorial, această scădere este reflectată în toate regiunile de dezvoltare: Nord-Est (-124 autorizaţii), Sud-Vest Oltenia (-98), Nord-Vest (-57), Sud-Est (-43), Vest (-39), Sud-Muntenia (-35), Bucureşti-Ilfov (-25) şi Centru (-10).

În luna iunie 2023 s-au eliberat 574 autorizaţii de construire pentru clădiri nerezidenţiale (-11,1% faţă de luna mai 2023), în suprafaţă utilă totală de 32.7067 mp (-4,8 %). Comparativ cu luna precedentă, în luna iunie 2023 s-a înregistrat o scădere a suprafeţei utile la autorizaţiile de construire eliberate pentru clădirile nerezidenţiale (-16.531 mp). În profil teritorial, această scădere este reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Vest (-65.564 mp), Sud-Muntenia (-49.205), Bucureşti-Ilfov (-16.886), Centru (-11.431), Sud-Est (-4.164) şi Nord-Vest (-1.321). Creşteri s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare Nord-Est (+118.977 mp) şi Sud-Vest Oltenia (+13.063).

În luna iunie 2023 se evidenţiază o scădere atât a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale (-24,9%) cât şi a suprafeţei utile totale (-16,3%), comparativ cu luna iunie 2022. În profil teritorial, această scădere a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale (-999 autorizaţii) este reflectată în toate regiunile de dezvoltare: Bucureşti-Ilfov (-252 autorizaţii), Vest (-146), Nord-Vest (-135), Sud-Muntenia (-113), Sud-Est (-105), Nord-Est (-99), Sud-Vest Oltenia (-92) şi Centru (-57).

Comparativ cu luna iunie 2022, în luna iunie 2023 s-a înregistrat o scădere a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri nerezidenţiale (-0,5%) şi o creştere a suprafeţei utile totale (+31,5%). În profil teritorial, această creştere a suprafeţei utile la autorizaţiile de construire eliberate pentru clădirile nerezidenţiale (+78.321 mp) este reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Nord-Est (+124.030 mp), Sud-Vest Oltenia (+12.289) şi Centru (+8.173). Scăderi s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: Bucureşti-Ilfov (-25.708 mp), Vest (-18.692), Nord-Vest (-13.975), Sud-Est (-7.143) şi Sud-Muntenia (-653). AGERPRES

În perioada 19 – 20 iulie 2023, peste 95 de inspectori ai Direcției Generale Antifraudă Fiscală au verificat 189 operatori economici care comercializează produse alimentare în municipiul București și județul Ilfov, în zone cu risc fiscal ridicat.

Au fost aplicate 112 sancțiuni contravenționale în cuantum de 722.203 lei (amenzi şi confiscări), în principal pentru neutilizarea  aparatelor de marcat electronice fiscale, neîndeplinirea obligațiilor declarative reglementate de sistemul RO e-Transport,  neevidențierea în contabilitate a operaţiunilor economico-financiare efectuate și nerespectarea prevederilor legale referitoare la întocmirea şi utilizarea documentelor justificative.

Totodată, în perioada 17 – 23 iulie, 86 de inspectori ai Direcției Generale Antifraudă Fiscală, au desfășurat activități specifice de control antifraudă pe litoralul Mării Negre, vizând în principal verificarea respectării prevederilor OUG 28/1999, republicată, cu privire la dotarea și utilizarea de către operatorii economici a aparatelor de marcat electronice fiscale. Urmare acestor activități au fost verificați 465 operatori economici și au fost aplicate sancțiuni contravenționale în cuantum de 2.361.826 lei (amenzi și confiscări).

Acțiunile operative vor continua în perioada următoare și vor viza înregistrarea veniturilor realizate din comercializarea produselor alimentare, existența documentelor de achiziție pentru produsele deținute în vederea comercializării, dar și existența formelor de angajare a personalului identificat cu ocazia controlului.

Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a crescut, în primele cinci luni din acest an, faţă de perioada similară din 2022, atât ca serie brută, cu 3,3%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 3,2%, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS) publicate joi.

INS arată că, pe serie brută, majorarea cu 3,3% a avut loc datorită creşterilor înregistrate la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+5,1%) şi la vânzările de produse nealimentare (+4,0%). Comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate a scăzut cu 1,0%.

Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în perioada 1 ianuarie – 31 mai 2023, comparativ cu perioada 1 ianuarie – 31 mai 2022, a înregistrat o creştere, pe ansamblu, cu 3,2%, datorită creşterilor înregistrate la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+4,1%) şi la vânzările de produse nealimentare (+3,7%). Comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate a scăzut cu 0,4%.

Potrivit INS, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna mai 2023, comparativ cu luna precedentă, a crescut, pe ansamblu, cu 7,2%, datorită creşterilor înregistrate la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+20,7%) şi la vânzările de produse nealimentare (+8,8%). Vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun au scăzut cu 1,6%.

Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a crescut, pe ansamblu, în luna mai 2023, comparativ cu luna precedentă, cu 3,2%, datorită creşterilor înregistrate la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+6,2%), vânzările de produse nealimentare (+3,5%) şi la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+0,3%).

De asemenea, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna mai 2023, comparativ cu luna mai 2022, a înregistrat o creştere, pe ansamblu, cu 3,2%, datorită creşterilor înregistrate la vânzările de produse nealimentare (+4,1%), comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+2,5%) şi la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+2,4%).

Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna mai 2023, comparativ cu luna mai 2022, a înregistrat o creştere, pe ansamblu, cu 2,7%, datorită creşterilor înregistrate la vânzările de produse nealimentare (+3,2%), comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+2,7%) şi la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+2,1%). AGERPRES

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) efectuează plățile aferente măsurii de sprijin care se acordă producătorilor agricoli din sectorul cereale, în conformitate cu prevederile HG nr. 352/2023.

Suma autorizată la plată este în valoare de 99.233.407,06 lei (20.099.940,82 euro) pentru un număr de 7.577 de beneficiari și se asigură astfel:

– 49.616.610,77 lei (10.049.951,75 euro) din finanţare externă nerambursabilă prin Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA);

– 49.616.796,29 lei (10.049.989,07 euro) de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2023.

Obiectivul acestei scheme de susținere financiară îl reprezintă asigurarea unui grant financiar acordat pentru compensarea cheltuielilor angajate de producătorii agricoli din sectorul cereale pentru depozitarea în spaţii proprii sau depozitarea în custodie la terţi a cantităţilor de grâu obţinute din producţia proprie a anului 2022 şi înregistrate în aceste spaţii la data de 1 februarie 2023.

LEONI Beiuș consolidează poziția LEONI România de pol de excelență în producția de sisteme de cablaje auto.

La nivel global, LEONI este unul dintre cei mai importanți producători de sisteme de cablaj și componente pentru industria auto, având operațiuni în 28 de țări și peste 95.000 de angajați. Mai mult de 10% din forța de muncă totală a grupului se află în România, țară în care LEONI și-a început activitatea în 1999.

În peste 24 de ani de prezență pe piața locală, LEONI România a devenit unul dintre principalii exportatori din industria automotive și un mare angajator la nivel național, ce se distinge prin calitate și excelență în producție recunoscută de clienții săi.

Fabrica de la Beiuș este dedicată producției de sisteme de cablaje auto clasice. Investiția în fabrică este de 17.5 milioane de euro și reprezintă costurile de reabilitare a unei clădiri ce a fost reintrodusă în circuitul de producție și costurile echipamentelor de ultimă generație utilizate. LEONI a renovat și reabilitat spațiul la standarde internaționale.

La fel de importantă este și investiția realizată în pregătirea oamenilor – operatori de producție, tehnicieni și ingineri – investiție ce va face ca forța de muncă din regiune să devină mai bine pregătită și mai integrată în peisajul pieței de muncă actuale.

„LEONI investește în planurile de consolidare a prezenței companiei în România chiar și în perioade cu o impredictibilitate ridicată din punct de vedere socio-economic. Prin dezvoltarea capacităților de producție și prin stabilizarea operațiunilor pe termen lung, LEONI își păstrează angajamentul de a menține țara noastră drept un pol de talent, inovație și expertiză în producția de cablaje.” – declară Andrada Verdeș, Country Manger LEONI Wiring Systems România.

Impactul economic al LEONI în România

LEONI România este unul dintre cei mai mari exportatori din România și în top 10 producători de componente la nivel național. Compania este cel mai mare angajator din Bistrița-Năsăud și printre cei mai mari angajatori din România.

LEONI deține o puternică acoperire regională, cu 10 fabrici în șase județe: Arad, Argeș, Bihor, Bistrița-Năsăud, Gorj și Mureș, cu un spațiu de producție de 180.000 m².

În anul 2022, cifra de afaceri consolidată a celor trei entități juridice LEONI – LEONI Arad, LEONI Pitești, LEONI Bistrița – este de 640 milioane de euro. Contribuția la bugetul de stat în anul 2022 este de peste 70 milioane de euro.

LEONI numără peste 2900 de furnizori locali dintr-un total de 4500, cu care a generat în 2022 o cifră de afaceri de 93 de milioane de euro, în creștere cu 35% față de anul anterior.

Impactul social al LEONI în România 

Strategia globală de sustenabilitate ReWire este fundamentată pe trei direcții strategice: oameni, mediu și resurse. Aceasta integrează soluții la provocările de mediu identificate prin: standarde clare pentru furnizorii de materiale, standarde de mediu aplicate în peste 80% din locațiile noastre, creșterea cantității de materiale reciclate folosite de la an la an, creșterea producției și folosirii de energie verde, îmbunătățirea siguranței în muncă în toate locațiile noastre și activități de conștientizare și implicare în comunitățile locale.

LEONI investește constant în educație, prin parteneriate cu univeristăți, licee și asociații pentru programe de educație în județele Arad, Argeș, Bistrița-Năsăud, Bihor și Cluj-Napoca. Producătorul de cablaje auto susține incluziunea persoanelor vulnerabile și facilitează incluziunea persoanelor cu dizabilități.

Sistemul privat de educație a prins avânt în ultimii ani în România, în contextul în care cererea pentru condiții mai bune a crescut, atât din partea părinților, cât și a personalului didactic. În mediul privat, salariile sunt dictate de cerere și ofertă, iar instituțiile private de învățământ, care caută să ocupe aproximativ 600 de posturi libere, pot oferi salarii care ajung și la 1.400 de euro net. Tot mai mulți profesori se orientează spre acest sector, potrivit datelor centralizate de platforma bestjobs, aceste poziții atrăgând lunar mii de aplicări.

„Educația reprezintă unul dintre domeniile cheie ale oricărei țări, cu rol decisiv în formarea societății viitorului. Mediul privat a intuit foarte bine dorința românilor de a avea acces la o educație de calitate, iar acest sector s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani. Nu de puține ori, profesorii și educatorii din sistemul public aleg să lucreze în mediul privat, atrași de salarii mai mari și condiții de lucru asemănătoare cu cele din Occident”, spune Ana Vișian, Marketing Manager bestjobs. 

Astfel, pentru un profesor sau învățătoare de limba germană, în București, există o ofertă salarială cuprinsă între 1.000 și 1.400 euro net lunar. În plus, un profesor de limba engleză, cu o experiență de predare 1-3 ani, tot în București, poate câștiga și 1.300 euro net. În Corbeanca, aflată la circa 15 km de București, un învățător din ciclul primar și preșcolar, la o școală acreditată și având clase de maximum 12 elevi, poate accesa o ofertă salarială de 800 – 1.300 euro net/ lună.

Majoritatea anunțurilor vizează orașele mari ale țării, unde există o cerere crescută pentru școli și grădinițe private. București (și Ilfov) domină categoric clasamentul pe orașe, urmat de Cluj-Napoca, Sibiu, Timișoara și Iași.

Luna mai – 35.000 de joburi și femeile, de două ori mai numeroase în aplicări decât bărbații

Totodată, la nivelul întregii piețe a muncii, în luna mai, au fost publicate anunțuri pentru circa 35.000 de joburi, dintre care 10% în sistem remote, iar 15% hibrid. O altă caracteristică a acestei luni este că femeile au fost mult mai active decât bărbații. Astfel, aproape 64% dintre candidații care au aplicat la joburi au fost femei, iar puțin peste 35% au fost bărbați, un aspect interesant în contextul în care, în mod normal, proporțiile sunt aproape egale, potrivit statisticilor bestjobs.

Domeniile cu cele mai multe aplicări în luna mai au fost Vânzări (94.000), Management (82.000), Financiar/ Contabilitate (50.000), IT/ Telecom (44.000) și Call Center / BPO (39.000).