Preţurile producţiei industriale pe total (piaţa internă şi piaţa externă) au scăzut cu 3,4% în luna decembrie 2023, comparativ cu decembrie 2022, şi cu 0,6% faţă de luna precedentă, arată datele publicate, vineri, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Potrivit sursei citate, la nivelul pieţei interne, indicele preţurilor producţiei industriale a înregistrat o scădere de 0,71% în decembrie, faţă de noiembrie 2023, respectiv 4,97% în comparaţie cu luna decembrie a anului anterior.

În ceea ce priveşte piaţa externă, în decembrie faţă de noiembrie, preţurile producţiei industriale au fost mai mici cu 0,4%, iar comparativ cu aceeaşi lună a anului anterior se constată o creştere de 0,72%.

Pe marile grupe industriale, în decembrie 2023, faţă de decembrie 2022, cele mai importante creşteri ale preţurilor producţiei industriale au fost consemnate în: industria bunurilor de uz curent (5,89%), industria bunurilor de capital (+4,81%) şi industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+3,40%). În industria bunurilor intermediare a fost înregistrată o scădere de 4,59%, iar în industria energetică una de 9,83%.

Raportat la perioada de referinţă, datele INS relevă faptul că, pe secţiuni de activitate, preţurile au crescut în distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (+17,50%). În schimb, s-au înregistrat scăderi în industria extractivă (-15,72%), în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-8,53)% şi în industria prelucrătoare (-0,22%). AGERPRES

Peste 1,1 milioane de autoturisme au fost înmatriculate în România, în 2023, în creştere cu 3% faţă de anul precedent, jumătate din totalul maşinilor noi fiind electrificate, arată o analiză de specialitate, publicată de o platformă specializată online.

Conform datelor Autovit.ro, anul trecut, înmatriculările de maşini noi au crescut cu 10% faţă de 2022, dar sunt cu aproximativ 20.000 mai puţine decât în anul dinaintea pandemiei.

În acest context, una din nouă maşini noi, înmatriculate în 2023, a fost electrică, iar una din două a fost electrificată (full electric, mild-hybrid, hibrid plug-in şi full hybrid). Totodată, reînmatriculările (maşinile second-hand tranzacţionate pe piaţa internă) sunt în creştere cu 7% faţă de anul anterior, depăşind cu aproape 40.000 de unităţi numărul celor din 2019.

Analiza de specialitate relevă faptul că 2023 este al treilea an consecutiv când numărul maşinilor second-hand tranzacţionate pe plan intern a depăşit 600.000 de unităţi. Pe acest segment, maşinile rulate din import sunt în scădere constantă în ultimii cinci ani, numărul înmatriculărilor de anul acesta fiind cu 32% mai mic decât în urmă cu patru ani.

Valoarea maşinilor puse la vânzare pe Autovit.ro, în decursul anului anterior, este cu 7% mai mare faţă de 2022, cu o valoare de peste 4.3 miliarde de euro. În 2023, preţul mediu al maşinilor postate la vânzare pe platforma specializată a fost de 18.900 de euro, cu doar 5% peste valoarea consemnată anul anterior, respectiv cu 52% faţă de anul 2019.

Potrivit sursei citate, ponderea maşinilor electrice pe Autovit.ro s-a dublat, în 2023, iar cele hibrid au crescut cu 67% faţă de anul anterior. Printre cele mai prezente mărci şi modele de maşini eco, în ofertele dealerilor de pe platformă, se află Toyota, cu mărcile CH-R, Rav-4, Auris, Corola; Mercedes-Benz, clasa E şi GLC; Dacia Spring, BMW Seria 5 sau Ford Kuga. Dacia Spring intră direct în Top 5 maşini eco din oferta dealerilor, deşi anul trecut nu se afla nici printre primele zece modele de maşini verzi comercializate de către dealerii de pe Autovit.ro.

Datele DRPCIV arată că volumul de maşini noi înmatriculate în România a fost de 142.488, în 2023, în creştere cu 10% faţă de anul precedent.

„Piaţa maşinilor noi este în creştere uşoară în ultimii patru ani, dar încă nu a depăşit numărul de înmatriculări din 2019, când s-au pus în circulaţie 161.562 de autoturisme noi. Acest segment auto a început să recupereze încă de la începutul anului 2023, când înmatriculările de autoturisme noi au atins 24.715 unităţi în primele două luni ale anului, în creştere cu 38% faţă de perioada similară din 2022, când s-au înregistrat 17.953 unităţi. Valul de înmatriculări a fost susţinut pe tot parcursul anului 2023, lunile septembrie şi decembrie fiind singurele perioade în care s-au înmatriculat mai puţine maşini noi decât în aceleaşi luni din 2022. Cea mai slabă lună a fost decembrie, cu 9.250 de maşini noi înmatriculate. Cele mai bune luni au fost mai, iunie şi iulie, cu peste 13.000 de maşini înmatriculate în fiecare lună. Comparativ cu perioada dinaintea pandemiei, piaţa auto a maşinilor noi a mai recuperat din deficit, dar diferenţele sunt evidente şi prin comparaţia celor mai bune luni din anii respectivi. De exemplu, în lunile iulie – august 2023 (13.630, respectiv 12.891 unităţi) s-a înregistrat aproximativ jumătate din numărul de înmatriculări de maşini noi din iulie-august 2019 (23.206, respectiv 23.177 unităţi)”, precizează realizatorii analizei de specialitate.

Dacia rămâne cea mai vândută marcă din România şi în 2023, urmată de Renault, Toyota, Volkswagen, Skoda şi Ford.

„Maşinile electrice au avut încă un an record, mai ales datorită programului Rabla Plus. Comparativ cu anul 2022, vânzările de maşini electrice noi au crescut cu aproape 30%, depăşind pentru prima dată pragul de 15.000 de unităţi, ceea ce reprezintă o cotă de piaţă de aproximativ 11% din maşinile noi, faţă de anul anterior, când reprezentau 8%. Cele mai căutate mărci şi modele de vehicule complet electrice au fost, în 2023, Dacia Spring, Tesla Y, Renault Megane şi Volkswagen E-up. În 2023, vehiculele hibride şi electrice înmatriculate în România au depăşit 70.000 de unităţi”, conform sursei citate.

Pe segmentul vehiculelor second-hand din străinătate, în 2023, s-au înmatriculat în România 304.171 de unităţi, cu 6% mai puţine decât în 2022, când, în aceeaşi perioadă, erau înregistrate 325.062 de maşini, dar cu 32% sub numărul raportat în 2019.

În 2023, cele mai bune luni de achiziţie au fost martie (28.040 de unităţi) şi octombrie (29.112 de unităţi), iar cea mai slabă lună a fost decembrie (17.830 de unităţi). În 2019, media lunară a maşinilor second-hand aduse din afară depăşea 37.000 de unităţi înmatriculate în România.

Potrivit sursei citate, în ceea ce priveşte reînmatriculările, aceste au încheiat anul 2023 cu o creştere de aproximativ 7%, cu peste 660.000 de unităţi, cel mai mare volum de tranzacţii cu maşini second-hand înregistrate pe plan intern în ultimii cinci ani. Cea mai slabă lună pentru reînmatriculările din anul anterior a fost decembrie, cu 42.952 de unităţi, iar cea mai bună a fost martie, cu 64.580 de unităţi. AGERPRES

Ministerul Energiei deschide miercuri apelul de proiecte care vizează dezvoltarea capacităţilor de producţie a energiei din surse regenerabile pentru asigurarea consumului propriu, la nivel comunităţilor locale.

Potrivit unui comunicat al instituţiei, apelul de proiecte este necompetitiv, cu depunere continuă până la data de 6 martie 2024, ora 17:00.

Bugetul alocat acestui apel de proiecte este de 500 milioane de euro, iar valoarea grantului care poate fi acordat nu poate depăşi suma de 10 milioane de euro pe beneficiar.

„Apelul vizează în premieră dezvoltarea capacităţilor de producţie a energiei din surse regenerabile pentru asigurarea consumului propriu, la nivelul comunităţilor locale. Prin reducerea cheltuielilor publice la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, cetăţenii vor avea acces la servicii publice mai competitive şi mai performante. Ne dorim un apel cât mai atractiv şi vom comunica în mod constant datele privitoare la aplicaţiile primite şi progresele realizate în evaluarea şi contactarea lor. Viitorul este al comunităţilor care îşi doresc energie verde şi curată. Din partea Ministerului Energiei, vom asigura un proces transparent şi obiectiv”, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

Solicitanţii eligibili în cadrul acestui apel sunt: unităţile administrativ teritoriale, sub-diviziuni ale unităţilor administrativ teritoriale, unităţile şi subunităţile din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, instituţii publice, astfel cum sunt definite de Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare la art. 2 pct. 30 (inclusiv entităţile publice subordonate sau aflate sub autoritatea/în coordonarea acestora exclusiv Regiile autonome şi societăţile cu capital de stat), cultele recunoscute oficial în România şi unităţile locale ale acestora, definite potrivit prevederilor Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, republicată, instituţiile de învăţământ superior de stat, institutele naţionale, institutele, centrele şi staţiunile de cercetare dezvoltare de drept public, astfel cum sunt acestea prevăzute în O.G. nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, cu modificările şi completările ulterioare, asociaţiile de dezvoltare intercomunitară constituite conform prevederilor O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ.

Pot fi eligibile şi parteneriatele realizate între aceste entităţi, în baza unui acord de parteneriat încheiat anterior depunerii cererii de finanţate, ce se va depune odată cu cererea de finanţare.

Sprijinul financiar sub formă de grant, în cadrul apelului de proiecte, are la bază principiul „primul venit, primul evaluat şi contractat, cu respectarea condiţiilor din ghid”, este acordat pentru investiţii destinate producţiei de energie electrică din surse regenerabile de energie eoliană, solară sau hidro, contribuind la atingerea obiectivelor asumate de România în cadrul PNIESC, la obiectivele Pactului verde european ca strategie de creştere sustenabilă a Europei şi de combatere a schimbărilor climatice în concordanţă cu angajamentele Uniunii de punere în aplicare a Acordului de la Paris şi obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU, Programul-cheie 1: Surse regenerabile de energie şi stocarea energiei şi în cadrul PNIESC, subliniază Ministerul Energiei.

Cererile de finanţare împreună cu toate anexele solicitate prin ghid se vor depune prin platforma electronică dedicată FM, MySMIS 2021 ce poate fi accesată la adresa https://mysmis2021.gov.ro/. AGERPRES

O nouă campanie de phishing care vizează platformele de rezervări online la hoteluri şi alte unităţi de cazare se află în plină desfăşurare, avertizează Directoratul Naţional pentru Securitate Cibernetică (DNSC) şi ING Bank.

„În primă etapă, atacatorii încearcă să obţină acces la contul proprietarilor de pe platformele online de rezervări. În acest sens, ei pot trimite un e-mail de la un potenţial „client” în care inserează un link fraudulos, cu scopul de a convinge potenţialele victime să îşi introducă datele personale pe acel site controlat de atacatori. Miza fraudatorilor este de a prelua controlul asupra contului. Ulterior, ei extrag datele celor care au efectuat rezervări, precum numele acestora, detaliile rezervării dar şi metode de plată. Atacatorii folosesc datele furate pentru a trimite mesaje, în numele proprietarilor, prin care le cer clienţilor să îşi introducă datele bancare pentru confirmarea rezervării sau validarea cardului. În caz contrar, sunt ameninţaţi cu anularea rezervării. Pagina falsă, care imită site-ul oficial, poate conţine deja datele lor personale. Dacă îşi inserează datele cardului, victimele le vor furniza, de fapt, atacatorilor”, explică specialiştii DNSC, într-un comunicat de presă transmis, marţi, AGERPRES.

Cu ocazia săptămânii internaţionale pentru combaterea fraudelor (12-18 noiembrie), experţii în securitate cibernetică subliniază cât de important este să fim vigilenţi şi pregătiţi pentru a ne feri de înşelătoriile din mediul online.

„Infractorii din mediul online vor încerca mereu să îşi adapteze scenariile de atac contextului actual. De Black Friday suntem bombardaţi cu oferte, promoţii, concursuri false, în care atacatorii se deghizează în magazine online, bănci, servicii digitale, servicii de curierat sau chiar autorităţi, pentru a convinge utilizatorii să-şi ofere date sensibile, sub diferite pretexte, de la caz la caz. Ca utilizatori obişnuiţi nu trebuie să ne panicăm cu privire la potenţialele ameninţări, pentru că este destul de simplu să ne protejăm datele în mediul online, dacă migrăm principii ale securităţii fizice la mediul online. În primul rând, nu trebuie să efectuăm acţiuni în grabă, să ne concentrăm exclusiv pe ceea ce facem în acel moment online, mai ales dacă urmează să introducem date şi să ne punem întrebările potrivite atunci când primim un SMS, un mesaj sau un mail nesolicitat, chiar dacă vine de la un cont cunoscut. Dacă dorim să facem o achiziţie online în perioada următoare, ori poate căutăm să ne rezervăm sejurul visat pentru următoarea vacanţă, este de recomandat să facem acest lucru pe site-uri sigure, cu reputaţie, care au recenzii bune din partea clienţilor”, a declarat Mihai Rotariu, coordonator al Direcţiei Comunicare, Marketing şi Media din cadrul DNSC.

La rândul său, Raluca Voicu, Manager Issuer and Acquirer Fraud Investigations, în cadrul ING Bank România, a afirmat că instituţia bancară pe care o reprezintă investeşte în sisteme interne de monitorizare pentru identificarea şi combaterea fraudelor. „Totodată, credem cu tărie că informarea continuă este esenţială şi încercăm să punem subiectul cât mai mult pe agenda publică şi să transmitem mesaje cât mai simple şi cu un impact cât mai mare”, a spus Voicu.

Potrivit DNSC, o schemă frecvent utilizată de către atacatorii cibernetici este legată de oportunităţi false de investiţii şi îmbogăţire rapidă. Infractorii din online creează pagini de phishing cu scopul de a manipula victimele pentru a le transfera sume în portofelul virtual deţinut de aceştia, pe diverse platforme de investiţii. Mai mult, sub pretextul instalării aplicaţiei de investiţii, fraudatorii încearcă să obţină controlul total asupra dispozitivului şi solicită instalarea unor aplicaţii (de tip Anydesk) care le permite să acceseze dispozitivul de la distanţă, de oriunde, împreună cu toate informaţiile acestuia (aplicaţii instalate, mesaje, documente).

„Oportunităţile de investiţii” sunt distribuite de către fraudatori prin reclame afişate în mediul online, pe platforme de socializare sau anunţuri în motoare de căutare. Pentru a fi mai credibili, atacatorii furnizează şi dovezi false ale unor alţi clienţi care s-au „îmbogăţit” datorită schemelor lor. Totodată, pentru a nu ridica suspiciuni, aceştia le propun iniţial investiţii de sume mici, dar, ulterior, aceste sume devin tot mai mari. „În trecut, greşelile gramaticale şi exprimările neadecvate reprezentau indicii ale campaniilor de phishing. Odată cu apariţia platformelor de inteligenţă artificială ce traduc sau pregătesc texte pe baza unor cerinţe, tentativele de fraudă devin tot mai greu de detectat”, notează sursa citată.

Pe lista sfaturilor DNSC şi ING pentru prevenirea fraudelor din mediul online se află: fiţi suspicioşi dacă primiţi mesaje sau e-mailuri alarmante care încearcă să vă convingă să executaţi o acţiune în grabă: „rezervarea dumneavoastră va fi anulată în 24 de ore”, „contul dumneavoastră va fi suspendat”; nu accesaţi niciodată linkuri sau ataşamente provenite din surse necunoscute, dacă mesajul este neaşteptat sau dacă suspectaţi că este ceva în neregulă; nu instalaţi aplicaţii la solicitarea unor presupuşi agenţi de investiţii, prin care să le oferiţi control la dispozitivul utilizat, la telefonul mobil sau computer, iar dacă aveţi nevoie de ajutor în efectuarea unei operaţiuni, contactaţi banca.

De asemenea, folosiţi instrumente, disponibile gratis online, pentru a determina cât de sigur este să faceţi shopping de pe un site (scamadviser.com), dacă este sigur să accesaţi un link sau un ataşament (virustotal.com) sau dacă vreunul dintre conturile online a fost compromis de atacatori (haveibeenpwned.com).

Un alt sfat important este să nu vă autentificaţi niciodată în aplicaţia de internet banking folosind un link primit pe SMS sau e-mail şi nu accesaţi linkuri promovate, ci folosiţi doar aplicaţia instalată pe mobil sau tastaţi adresa URL a aplicaţiei într-o nouă pagina web.

Pentru a recunoaşte tentativele de fraudă online şi a nu le cădea victimă, informaţi-vă constant despre acestea din surse de încredere, precum site-ul DNSC şi secţiunea de securitate de pe site-ul ING Bank. AGERPRES