Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin intermediul Centrelor Județene, efectuează plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor (ameliorare rase), solicitat prin cererile de plată aferente serviciilor prestate în luna iunie / trimestrul II 2024.

Suma plătită este în valoare de 55.067.716 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru solicitanții care au accesat această formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile OUG nr. 61/2023 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.

Datoria administraţiei publice (datoria guvernamentală) a urcat, în mai 2024, până la 862,344 miliarde de lei, de la 852,816 miliarde de lei în luna precedentă, conform datelor publicate de Ministerul Finanţelor (MF).

Ca procent din PIB, datoria guvernamentală a crescut la 52,6%, de la 52,1% în aprilie (PIB conform comunicatului Institutului Naţional de Statistică din 8 iulie 2024).

În a cincea lună a anului, datoria pe termen mediu şi lung s-a majorat la 810,612 miliarde de lei, de la 787,02 miliarde de lei în aprilie, iar cea pe termen scurt a scăzut la 51,73 miliarde lei, de la 65,796 miliarde de lei în luna anterioară.

Cea mai mare parte din această datorie, respectiv 718,265 miliarde de lei, era reprezentată de titluri de stat. Împrumuturile se cifrau la 129,142 miliarde de lei.

Datoria în moneda naţională se ridica la valoarea de 405,322 miliarde lei, cea în euro la 371,29 miliarde de lei echivalent, iar datoria în dolari americani la 84,567 miliarde echivalent lei.

De asemenea, datoria administraţiei publice centrale ajunsese, în mai 2024, la 840,798 miliarde de lei, în urcare de la 831,166 miliarde lei, în aprilie, din care 789,1 miliarde de lei pe termen mediu şi lung. Cea mai mare parte a datoriei administraţiei centrale era contractată în lei (388,25 miliarde de lei) şi în euro (366,817 miliarde de lei, echivalent).

Datoria administraţiei publice locale a scăzut la 21,54 miliarde de lei, de la 21,65 miliarde de lei, în luna anterioară, din care 21,512 miliarde de lei pe termen mediu şi lung.

Totodată, datoria internă a administraţiei publice se cifra, în mai 2024, la 416,386 miliarde de lei (25,4% din PIB), din care 399,486 miliarde de lei datorie a administraţiei centrale şi 16,899 miliarde de lei datoria administraţiei locale.

Conform datelor MF, datoria externă a administraţiei publice era de 445,958 miliarde de lei (27,2% din PIB), din care 441,311 miliarde de lei datorie externă a administraţiei publice centrale şi 4,647 miliarde de lei datoria externă a administraţiei publice locale. AGERPRES

OMV Petrom a încheiat primul semestru al acestui an cu un profit net de aproape 2,63 miliarde de lei, în creştere cu 178%, comparativ cu rezultatul net de 944 de milioane de lei consemnat în perioada similară a anului trecut, conform datelor financiare remise, miercuri, Bursei de Valori Bucureşti.

În trimestrul II din acest an, OMV Petrom a raportat un profit net de 1,22 miliarde de lei, în scădere faţă de primul trimestru din 2004 (1,399 miliarde de lei), dar în creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului 2023, când a raportat o pierdere de 537 milioane de lei.

Veniturile din vânzări au scăzut cu 3% în primul semestru al anului, de la 17,864 miliarde de lei în perioada ianuarie-iunie 2023 la 17,248 miliarde de lei în perioada similară din 2024. În trimestrul doi 2024 grupul a raportat venituri fin vânzări de 8,704 miliarde de lei, în creştere faţă de trimestrul precedent (8,544 miliarde de lei), dar şi faţă de aceeaşi perioadă din 2023 (8,391 miliarde de lei).

„În primele 6 luni am avut o performanţă bună, susţinută de modelul nostru de business integrat, revenirea cererii de piaţă pentru produsele noastre şi rate de utilizare mai mari ale activelor noastre din downstream. Cu toate acestea, preţurile mai mici la gaze şi la energie electrică şi volumele mai mici de hidrocarburi disponibile la vânzare au dus la un rezultat din exploatare CCA excluzând elementele speciale cu 15% mai mic, de aproximativ 3 miliarde lei. În această perioadă, am contribuit cu circa 8 miliarde de lei la bugetul de stat al României, inclusiv dividende şi am investit aproximativ 2,4 miliarde de lei. Rolul nostru principal este să asigurăm energie şi am făcut acest lucru cu succes: noile sonde şi reparaţiile capitale au contribuit semnificativ la producţia de hidrocarburi, am înmagazinat cantităţi ridicate de gaze, îndeplinind obligaţia legală, rafinăria a continuat să funcţioneze peste media UE , iar centrala electrică Brazi are o contribuţie importantă la stabilitatea pieţei de energie electrică din România. În paralel, am continuat dezvoltarea Neptun Deep, am avansat cu proiectele de energie regenerabilă şi de electro-mobilitate şi am luat decizia finală de investiţie pentru o unitate de producţie SAF/HVO. Cu acest progres şi cu investiţii de până la 8 miliarde lei planificate pentru 2024, suntem bine poziţionaţi pentru a fi lideri ai tranziţiei energetice în România şi Europa de Sud-Est”, a declarat Christina Verchere, CEO OMV Petrom, într-un comunicat al grupului transmis AGERPRES.

Rezultatul din exploatare CCA excluzând elementele speciale a fost de 3,1 miliarde de lei în primul semestru din acest, cu 15% mai mic comparativ cu rezultatul consemnat în perioada similară a anului trecut, determinat mai ales de preţurile mai mici la gaze şi energie electrică şi de vânzările mai mici de hidrocarburi, parţial compensate de rata mai mare de utilizare a rafinăriei şi de buna performanţă a canalelor de vânzări.

Potrivit sursei citate, pe zona de Explorare şi Producţie, rezultatul din exploatare excluzând elementele speciale a fost de 1,6 miliarde de lei faţă de 2,1 miliarde de lei în semestrul I al anului trecut, determinat mai ales de preţuri mai mici la gaze şi volume mai scăzute de vânzări de hidrocarburi. Rezultatele bune de la sondele noi şi de la lucrările de reparaţii capitale au atenuat parţial declinul natural, rezultând o scădere a producţiei cu 3% faţă de anul trecut. Costul de producţie a crescut cu 6%, la aproximativ 15,8 dolari/bep, din cauza costurilor mai mari cu personalul şi a producţiei mai mici disponibile pentru vânzare.

În sectorul Rafinare şi Marketing, rezultatul din exploatare CCA excluzând elementele speciale a fost de aproximativ 1,2 miliarde de lei, de la o bază scăzută de 758 milioane de lei în prima jumătate a anului trecut, ca urmare a reviziei planificate a rafinăriei în T2/23 şi a îmbunătăţirii performanţei canalelor de vânzare, parţial compensată de marje de rafinare mai mici.

Vânzările totale de produse rafinate au crescut cu 14% în primul semestru al anului, în timp ce vânzările cu amănuntul în România s-au majorat cu 6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

În sectorul de Gaze şi Energie, a fost raportat un rezultat din exploatare excluzând elementele speciale de circa 400 milioane de lei, faţă de 1,2 miliarde de lei S1 2023, reflectând o performanţă operaţională bună atât în segmentul de gaze, cât şi de energie electrică, deşi influenţate de schimbările în legislaţie şi dinamica pieţei.

„Volumele de vânzări gaze naturale au fost cu 10% mai mici, din cauza volumelor mai mici către piaţa angro, inclusiv clienţii reglementaţi, şi către utilizatorii finali, în timp ce consumul centralei electrice Brazi a fost mai mare. Producţia netă de electricitate a fost de aproximativ 2,1 TWh faţă de circa 1 TWh în S1/23, cea mai mare producţie pentru o primă jumătate de an, centrala de la Brazi fiind într-o revizie planificată mai scurtă comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2023”, se arată în comunicatul grupului.

În primele şase luni ale acestui an, investiţiile totale ale grupului au fost de 2,4 miliarde de lei, mai mari cu 1% faţă de perioada ianuarie-iunie 2023, direcţionate mai ales către Explorare şi Producţie.

Datoriile nete la 30 iunie 2024 (incluzând leasing) au scăzut cu 9%, la 12,088 miliarde de lei, comparativ cu perioada similară din 2023.

Grupul OMV Petrom avea 8.098 angajaţi la sfârşitul lunii iunie 2024, în creştere cu 5% faţă de iunie 2023. AGERPRES

Producătorul de mobilă Adore Home din Turcia, activ pe piața românească din 2022, estimează că în 2024 va înregistra pe piața locală o cifră de afaceri de 3 milioane de euro, de 2,3 ori mai mare decât nivelul de 1,3 milioane de euro din 2023. Pe termen mediu, compania ia în calcul construcția unei fabrici de mobilă în România și extinderea în nouă state din Europa Centrală și de Vest.

„Obiectivele Adore Home sunt să devină cel mai cunoscut brand internațional al industriei de mobilier ambalat plat și un partener de încredere pentru clienții săi. Vrem, de asemenea, să ne extindem producția și livrarea de mobilă în alte nouă țări europene în următorii cinci ani. Considerăm că sprijinul clienților noștri este extrem de valoros pentru atingerea acestui obiectiv”, a declarat Gokhan Caliskan, cofondator și COO al Adore Home.

Cu o experiență de peste 30 de ani în industria de mobilier, Adore Home are în prezent peste 900 de puncte de vânzare și livrare de mobilă în peste 50 de țări. Planurile companiei pentru următorii cinci ani includ extinderea producției și livrărilor de mobilier în alte nouă țări europene, respectiv Germania, Olanda, Grecia, Bulgaria, Ungaria, Polonia, Franța, Italia și Slovacia.

În România, compania este activă din 2022, are 40 de angajați și operează un magazin online, care permite livrarea rapidă în toată țara a produselor aflate în stoc.

La nivel mondial, Adore Home are peste trei milioane de clienți, dintre care 120.000 în România. Aproximativ 80% din cifra de afaceri a companiei este asigurată de vânzările online, iar acest procentaj va crește ușor de la an la an, dat fiind comportamentul consumatorilor și tendința naturală a pieței.

Mobila comercializată de AdoreHome.ro este importată de la fabrica de 248.000 de metri pătrați deținută de companie în Ankara, Turcia, dar și de la furnizori atent selectați din țări ca Grecia sau Danemarca. Procesul de producție a mobilei este asigurat de o instalație de producere a energiei din surse fotovoltaice, iar unitatea este dotată cu echipamente și tehnologie germane pentru a produce mobilier de calitate superioară la prețuri accesibile.

„Adore Home este o afacere de familie pornită acum 30 de ani. În România, Adore Home și-a găsit, practic, o a doua casă și de aceea vrem să investim în România într-o fabrică de mobilă care să deservească piețele din întreaga regiune, dar nu numai. Acest plan este cu bătaie lungă, dar estimăm că în următorii cinci ani vom reuși să ne îndeplinim acest vis, mai ales că piața în care activăm este în creștere”, a declarat Tunc Kagan Yilmaz, cofondator și CEO al companiei.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), informează că termenul limită de depunere a Cererilor de Plată, în cadrul Campaniei 2024, este data de 07 iunie inclusiv.

Asigurăm fermierii de tot sprijinul necesar pentru parcurgerea cu succes a etapelor necesare pentru accesarea intervențiilor aferente sectoarelor vegetal şi zootehnic, precum și a schemelor de sprijin compensatoriu de mediu și climă în Campania 2024.

Cererile de plată se depun electronic, prin accesarea aplicației IPA-Online.

Fermierii se vor prezenta la sediile APIA pentru semnarea cererilor, iar cei care vor utiliza semnătura electronică, vor anunța în prealabil (prin mesaj telefonic sau prin e-mail) funcționarul responsabil.

Este foarte important ca fermierii să verifice cu deosebită atenție informațiile înscrise în documentația depusă, înainte de închiderea Cererii de plată pentru Campania 2024.

Reamintim fermierilor care solicită plăți directe sau plăți anuale prin intervenții sub formă de plăți directe și intervenții pentru dezvoltare rurală, finanțate din fonduri europene că trebuie să respecte normele privind condiționalitatea pe întreaga exploatație agricolă (inclusiv pe cele neeligibile şi pe cele care nu mai sunt folosite în scopul producţiei) și pe tot parcursul anului.

Rata anuală a inflaţiei a coborât în luna aprilie 2024 la 5,9%, de la 6,61% în martie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 2,07%, cele nealimentare cu 7,17%, iar serviciile cu 10,05%, potrivit datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

„Indicele preţurilor de consum în luna aprilie 2024 comparativ cu luna martie 2024 a fost 100,08%. Rata inflaţiei de la începutul anului (aprilie 2024 comparativ cu decembrie 2023) a fost 2,4%. Rata anuală a inflaţiei în luna aprilie 2024 comparativ cu luna aprilie 2023 a fost 5,9%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (mai 2023 – aprilie 2024) faţă de precedentele 12 luni (mai 2022 – aprilie 2023) a fost 8,1%”, se arată în comunicatul INS.

Conform sursei citate, indicele armonizat al preţurilor de consum în luna aprilie 2024 comparativ cu luna martie 2024 a fost 100,36%. Rata anuală a inflaţiei în luna aprilie 2024 comparativ cu luna aprilie 2023 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) a fost 6,3%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (mai 2023 – aprilie 2024) faţă de precedentele 12 luni (mai 2022 – aprilie 2023) determinată pe baza IAPC a fost 8,0%.

Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere, la 4,7%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, de la 4,8% în noiembrie, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025, potrivit datelor prezentate în februarie de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

„Ce arată prognoza? Că rata anuală a inflaţiei se va menţine pe o traiectorie generală de scădere, cu această întrerupere temporară în ianuarie anul curent, însă ritmul dezinflaţiei este anticipat să încetinească semnificativ pe parcursul anului următor şi o să mai explicăm de ce acest lucru. Avem, se observă, datele sunt trimestriale şi în consecinţă creşterea inflaţiei de la începutul anului 2024 nu este atât de pronunţată, pentru că se referă şi la februarie şi martie şi deci creşterea din ianuarie va fi diminuată, categoric. Dar apoi traiectoria este categoric în jos, nu diferă foarte mult, pe datele noastre sunt 1 – 2 puncte procentuale faţă de traiectoria anterioară. Ea a fost revizuită descendent pe parcursul anului 2024 şi revenirea în intervalul ţintei, la limita superioară, este prognozată pentru 2025”, a spus Mugur Isărescu, la prezentarea Raportului trimestrial asupra inflaţiei.

Conform unui comunicat al BNR, transmis marţi după şedinţa de politică monetară, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să se situeze în decembrie 2024 peste valoarea previzionată anterior şi să coboare doar marginal în interiorul intervalului ţintei la finele orizontului prognozei (martie 2026), conform Băncii Naţionale a României. AGERPRES

Moneda naţională s-a depreciat uşor, joi, în raport cu euro, care a fost calculat de Banca Naţională a României la 4,9764 lei, în creştere cu 0,05 bani (+0,01%) faţă de cotaţia precedentă, de 4,9759 lei.

Totodată, leul a scăzut şi faţă de dolarul american, monedă care a fost cotată la 4,6500 lei, în urcare cu 1,39 bani (+0,30%), comparativ cu marţi, 30 aprilie, când s-a situat la 4,6361 lei.

Moneda naţională s-a apreciat şi în raport cu francul elveţian, calculat de BNR la 5,0964 lei, în creştere cu 0,73 bani (+0,14%), faţă de 5,0891 lei, valoarea anterioară.

Gramul de aur s-a ieftinit, joi, până la valoarea de 344,1075 lei, de la 345,2064 lei, cât se anunţase în şedinţa anterioară. AGERPRES

Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a închis în creştere şedinţa de joi, iar valoarea totală a tranzacţiilor a fost de 36,99 milioane de lei (7,4 milioane de euro).

Cele mai lichide titluri au fost cele ale Băncii Transilvania, cu tranzacţii de 10,096 milioane de lei, urmate de acţiunile Hidroelectrica – 4,39 milioane de lei şi ale societăţii OMV Petrom – 3,66 milioane de lei.

Indicele principal BET a consemnat o apreciere de 0,94%, ajungând la 17.220,62 puncte, iar BET-Plus, care arată evoluţia celor mai lichide 43 de acţiuni de la Bursă, a înregistrat o creştere 0,93%.

Indicele blue-chip extins BET-XT, al celor mai lichide 25 de titluri, a închis în urcare cu 0,75%, în timp ce indicele SIF-urilor, BET-FI, a închis şedinţa în scădere cu 0,35%.

De asemenea, indicele BET-BK, reperul de randament al fondurilor de investiţii, s-a apreciat cu 0,85%, iar BET-NG, care măsoară evoluţia celor zece companii energetice şi de utilităţi, a închis pe plus cu 0,64%.

Indicele BET AeRO, care include 20 de companii reprezentative de pe piaţa AeRO, a urcat cu 0,33%.

Cele mai bune evoluţii au fost înregistrate de acţiunile Electroargeş (+8,51%), COMCM Constanţa (+6,83%) şi Alumil Rom Industry (+4,56%).

Pe de altă parte, cele mai importante scăderi au fost consemnate de acţiunile Mecanica Ceahlău (-11,30%), Energopetrol (-3,85%) şi Vrancart (-1,91%). AGERPRES

Conform celui mai recent sondaj realizat de eJobs.ro și Up România, 34% dintre angajați exprimă nemulțumiri în legătură cu jobul lor actual, în timp ce 7% se declară foarte nemulțumiți. La celălalt pol, 54% dintre respondenți spun că sunt mulțumiți, iar 6% foarte mulțumiți de mediul de lucru și de etapa în care se află cariera lor.

Întrebați de ce nu își schimbă jobul pe acest fond de nemulțumiri, 32,3% spun că, deși ar fi tentați să facă acest lucru, nu au găsit încă o variantă mai bună. Lor li se alătură alți 11,8% care consideră că piața nu le oferă alte opțiuni.

26,4% deja caută și aplică la alte joburi și nu vor mai rămâne mult timp în locul în care se află acum, iar 5,9% și-au dat deja demisia și urmează să plece. 7,6% au decis să mai aștepte întrucât consideră că nu este momentul potrivit pentru a face o schimbare de carieră, 5,7% se află într-o zonă de confort și le este greu să facă o schimbare, 4,6% speră că situația actuală se va îmbunătăți, iar 3,4% s-au obișnuit cu oamenii cu care lucrează.

„Salariul este principalul motiv de nemulțumire pe care îl au angajații români, fiind menționat de 67,3% dintre respondenți. Este, de altfel, argumentul care cântărește cel mai greu atunci când decid să accepte o ofertă de job, dar și cel care îi poate stârni cele mai mari nemulțumiri. Lipsa oportunităților de promovare este un alt motiv de frustrare pentru angajați, regăsindu-se în răspunsurile a 29,9% dintre participanții la studiu. Alte motive care i-ar determina să-și părăsească locul de muncă actual sunt relația cu managerul (28,7%), lipsa recunoașterii muncii (25,4%), pachetul de beneficii (22,5%), volumul de muncă (22,4%), relația cu echipa  (21,3%), programul de lucru (20,2%) ori lipsa unui echilibru între job și viața personală (19,5%)”, spune Raluca Dumitra, Head of Marketing în cadrul eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

Alte motive menționate în sondaj au mai fost mediul de lucru, proiectele în care sunt implicați, instabilitatea job-ului sau lipsa feedback-ului.

Dacă ar fi, totuși, în punctul de a-și da demisia pentru o altă oportunitate, 43,9% spun că o contraofertă salarială i-ar putea face să se întoarcă din drum. 12,7% s-ar răzgândi dacă angajatorul actual le-ar oferi un pachet de beneficii mai generos. 10,9% ar avea nevoie de o îmbunătățire a condițiilor de lucru, 7,4% de un plan de carieră profesional și 6,8% ar vrea să primească șansa de a lucra pe alte proiecte în cadrul companiei. 15,9% spun că se află într-o etapă în care nimic nu i-ar mai putea face să se răzgândească.

„În lumina acestor constatări, este esențial să subliniem importanța redefinirii conceptului de muncă. Vorbim de o recalibrare necesară în modul în care angajatorii percep beneficiile asociate acesteia. Cu atât mai mult cu cât angajații români au deja o perspectivă destul de clară asupra modului în care ar trebui să arate întreg ecosistemul în care își desfășoară activitatea, fie că vorbim despre mediul de lucru, relația cu managerul sau colegii până la salariul și pachetul de beneficii extrasalariale. Printre acestea din urmă, cardurile de masă rămân în topul preferințelor, fiind apreciate de 52,5% dintre respondenți, care consideră că ar trebui să fie incluse în orice ofertă de angajare. De asemenea, lista de beneficii este completată de abonamentul medical la o clinică privată (35,1%), programul flexibil (33,5%), asigurarea medicală (29%), posibilitatea de a lucra de acasă (26,4%), sau accesul la o platformă de beneficii extrasalariale (25,2%)”,declară Loredana Vătăvoiu, Marketing Director în cadrul Up România.

Cu toată că aproape jumătate dintre respondenți recunosc că sunt nemulțumiți sau foarte nemulțumiți de jobul actual, 31% cred că interesul și implicarea lor în activitățile pe care le desfășoară în companie sunt mult mai ridicate comparativ cu anii precedenți. În cazul a 14% se observă o ușoară scădere, în timp ce 7% spun că sunt mult mai scăzute. Pentru 29% au rămas constante, iar pentru 19% au crescut. De partea angajatorilor, lucrurile se văd astfel: 38% consideră că între 60% și 80% dintre membrii echipei sunt performanți; 27% observă această performanță în peste 80% dintre colegii lor; la fel de mulți spun că doar 40%-60% dintre membrii echipei sunt performanți, iar 8% remarcă un nivel crescut de performanță în mai puțin de 40% dintre membrii echipei.

„Atunci când vine vorba despre angajatori, principala metodă prin care încearcă să rețină oamenii în companie pe termen lung este legată de crearea unui mediu de lucru plăcut, după cum spun 56,8% dintre companiile participante la același sondaj. 45,5% dintre ei fac și evaluări anuale și măresc salariile în funcție de performanță. 38,2% oferă bonusuri drept recompensă pentru realizări deosebite, iar 36,4% adaptează constant pachetul de beneficii”, detaliază Raluca Dumitra.

Dacă un angajat valoros decide, totuși, să părăsească echipa, 30% dintre manageri spun că încearcă să evite o astfel de pierdere printr-o contraofertă salarială. 20% propun proiecte noi care să-i stârnească interesul, 15% inițiază o discuție despre posibilitățile de avansare, 9% plusează la capitolul beneficii, 7% oferă flexibilitate sau posibilitatea de a lucra de acasă, în timp de 19% consideră că nu îl mai pot motiva în această etapă și, prin urmare, nu întreprind nicio acțiune.

„Sunt tot mai multe companii preocupate de nivelul de satisfacție și de implicare ale angajaților și care verifică anual aceste aspecte. Datele pe care le au arată că salariul este ceea ce apreciază cel mai mult un angajat la locul de muncă. Urmează mediul de lucru, relația cu echipa, stabilitatea jobului, flexibilitatea programului de lucru, recunoașterea și aprecierea muncii și beneficiile extrasalariale”, spune Loredana Vătăvoiu.

Atunci când performanța unui membru al echipei scade, 67% dintre manageri poartă o discuție pentru a încerca să afle motivele, 9% pun la dispoziție training-uri pentru îmbunătățirea abilităților, 8% ajustează sarcinile pentru a se potrivi cu obiectivele individuale, iar 7% implementează un plan de mentorat sau de coaching. 7% reevaluează programul de muncă și 4% oferă sesiuni regulate de feedback.

Sondajul a fost realizat în perioada martie – aprilie 2024, pe un eșantion de 4.086 de angajați și 380 de companii.