România a importat, în primele şapte luni din 2024, o cantitate de gaze naturale utilizabile de 1,013 milioane tone echivalent petrol (tep), cu 5,9% mai mare (+56.700 tep) faţă de cea din perioada similară a anului trecut, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Producţia internă de gaze naturale a totalizat, în perioada menţionată, aproape 4,426 milioane tep, fiind cu 1,3% peste cea din perioada ianuarie-iulie 2023 (+58.400 tep).

Conform estimărilor Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, producţia de gaze naturale ar urma să crească, în perioada 2024-2027, cu un ritm mediu anual de 1,7%, după un avans de 1,4% înregistrat în 2023.

Astfel, în ultima Prognoză a echilibrului energetic, pentru 2024 este prognozată o producţie de 7,675 milioane tone echivalent petrol, în creştere cu 0,6%, pentru 2025 de 7,79 milioane tep (plus 1,5%), pentru 2026 de 7,907 milioane tep (plus 1,5%) şi pentru 2027 de 8,176 milioane tep (plus 3,4%).

În ceea ce priveşte importurile, pentru anul 2024 este prognozată o creştere de peste 10% a importului de gaze naturale, după care se aşteaptă să se manifeste o tendinţă de reducere, cu un ritm mai pronunţat la orizontul 2027 (-6%), în concordanţă cu avansul producţiei prin intrarea în exploatare a unor noi capacităţi, dar luând în considerare şi o menţinere a tranzitului către pieţe externe.

CNSP estimează pentru 2024 importuri de 2,392 milioane tep (plus 11,1%), pentru 2025 de 2,211 milioane tep (minus 7,6%), pentru 2026 de 2,150 milioane tep (minus 2,7%) şi pentru 2027 de 2,022 milioane tep (minus 6%). AGERPRES

Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) a dispus instituirea de măsuri suplimentare pentru a preveni apariţia variolei ovine şi caprine în ţara noastră, după ce Bulgaria a notificat, prin Sistemul Mondial de Informaţii privind Sănătatea Animalelor (WAHIS), primul focar de variolă ovină.

„Urmare a confirmării în data de 4 septembrie 2024 a focarului de variolă ovină şi caprină în Straldzha, regiunea Yambol, Bulgaria, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) a întreprins acţiuni de prevenire a introducerii virusului acesti boli în România. Azi (joi, n.r.) a fost organizată o videoconferinţă cu Direcţiile Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor judeţene, în cadrul căreia s-a prezentat situaţia focarului de variolă din Bulgaria, inclusiv zonele de restricţie, s-a efectuat instruirea structurilor teritoriale şi s-a discutat în detaliu legislaţia referitoare la variola ovină şi caprină”, susţin reprezentanţii instituţiei.

Reprezentanţii ANSVSA au dispus instituirea de măsuri suplimentare de prevenţie, precum informarea reprezentanţilor principalelor asociaţii de crescători de ovine şi caprine de pe raza judeţului privind simptomele şi evoluţia bolii în Bulgaria şi despre obligativitatea de a anunţa medicul veterinar despre animalele care prezintă modificări de comportament, îmbolnăviri sau cazuri de mortalităţi.

Totodată, se va mediatiza necesitatea şi obligaţia proprietarilor de animale de a notifica medicului veterinar oricând observă animale cu modificări de comportament, îmbolnăviri sau orice caz de mortalitate.

De asemenea, s-au transmis informări privind obligaţia proprietarilor de animale de a notifica medicului veterinar oricând observă animale cu modificări de comportament, îmbolnăviri sau cazuri de mortalităţi, prin intermediul unor materiale printate (afişe, postere) care să fie postate la circumscripţiile de liberă practică, primării, biserici, etc.

Pe lista de măsuri suplimentare luate de reprezentanţii ANSVSA se află monitorizarea sporită a transporturilor de animale din speciile ovine şi caprine din cadrul comerţului intracomunitar cu Bulgaria, inclusiv analiza suspendării temporare a acestora.

Totodată, vor fi intensificate controalele în trafic pentru a identifica eventualele transporturi neautorizate de animale, în special pe graniţa cu Bulgaria şi se dispune comunicarea către operatorii economici care achiziţionează ovine şi caprine despre obligativitatea de a prenotifica DSVSA judeţeană oricare achiziţie de animale din speciile mai sus menţionate din Bulgaria.

„La fiecare transport de ovine şi caprine, medicul veterinar va asista la debarcarea animalelor din mijlocul de transport şi va efectua un examen clinic al tuturor animalelor. Animalele nou introduse vor fi ţinute izolate pentru o perioadă de 21 de zile până la introducerea în efectivul indigen”, se mai precizează în comunicat.

Conform sursei citate, aceste informări se vor realiza în cadrul întâlnirilor organizate de către Direcţiile Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor judeţene cu reprezentanţii principalelor asociaţii de crescători de ovine şi caprine şi cu cei ai operatorilor economici implicaţi în activitatea de comerţ cu rumegătoare, de pe raza judeţului.

ANSVSA a trimis în teritoriu instrucţiuni prin note de serviciu privind evoluţia variolei ovină şi caprină, atât în Bulgaria, cât şi în Grecia, care vor fi implementate prin organizarea de întâlniri cu părţile implicate şi interesate.

Aceste întâlniri vor avea ca obiective: informarea medicilor veterinari cu atribuţii specifice, a operatorilor economici şi a celor implicaţi în comerţul cu rumegătoare din Bulgaria sau cu rumegătoare care tranzitează această ţară; intensificarea acţiunilor de supraveghere pasivă, în special în judeţele din sudul ţării aflate la graniţă cu Bulgaria; instruirea medicilor veterinari pentru a recunoaşte semnele clinice ale bolii, conform specificaţiilor Organizaţiei Mondiale de Sănătate Animală (WOAH); întărirea controalelor la punctele de frontieră pentru transporturile de rumegătoare din Bulgaria, Grecia şi Turcia, având în vedere că ultimele cazuri confirmate nu au prezentat semne clinice, fiind identificate prin investigaţii de laborator.

Totodată, ANSVSA solicită operatorilor economici din România implicaţi în activitatea de comerţ cu rumegătoare să acorde maximă atenţie instrucţiunilor transmise de ANSVSA prin intermediul DSVSA judeţene, pentru a îşi proteja efectivele de rumegătoare mici de această boală.

„Orice suspiciune de boală trebuie notificată în cel mai scurt timp DSVSA judeţene”, se mai precizează în comunicat. AGERPRES

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin intermediul Centrelor Județene, efectuează plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor (ameliorare rase), solicitat prin cererile de plată aferente serviciilor prestate în luna iunie / trimestrul II 2024.

Suma plătită este în valoare de 55.067.716 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru solicitanții care au accesat această formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile OUG nr. 61/2023 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.

Datoria administraţiei publice (datoria guvernamentală) a urcat, în mai 2024, până la 862,344 miliarde de lei, de la 852,816 miliarde de lei în luna precedentă, conform datelor publicate de Ministerul Finanţelor (MF).

Ca procent din PIB, datoria guvernamentală a crescut la 52,6%, de la 52,1% în aprilie (PIB conform comunicatului Institutului Naţional de Statistică din 8 iulie 2024).

În a cincea lună a anului, datoria pe termen mediu şi lung s-a majorat la 810,612 miliarde de lei, de la 787,02 miliarde de lei în aprilie, iar cea pe termen scurt a scăzut la 51,73 miliarde lei, de la 65,796 miliarde de lei în luna anterioară.

Cea mai mare parte din această datorie, respectiv 718,265 miliarde de lei, era reprezentată de titluri de stat. Împrumuturile se cifrau la 129,142 miliarde de lei.

Datoria în moneda naţională se ridica la valoarea de 405,322 miliarde lei, cea în euro la 371,29 miliarde de lei echivalent, iar datoria în dolari americani la 84,567 miliarde echivalent lei.

De asemenea, datoria administraţiei publice centrale ajunsese, în mai 2024, la 840,798 miliarde de lei, în urcare de la 831,166 miliarde lei, în aprilie, din care 789,1 miliarde de lei pe termen mediu şi lung. Cea mai mare parte a datoriei administraţiei centrale era contractată în lei (388,25 miliarde de lei) şi în euro (366,817 miliarde de lei, echivalent).

Datoria administraţiei publice locale a scăzut la 21,54 miliarde de lei, de la 21,65 miliarde de lei, în luna anterioară, din care 21,512 miliarde de lei pe termen mediu şi lung.

Totodată, datoria internă a administraţiei publice se cifra, în mai 2024, la 416,386 miliarde de lei (25,4% din PIB), din care 399,486 miliarde de lei datorie a administraţiei centrale şi 16,899 miliarde de lei datoria administraţiei locale.

Conform datelor MF, datoria externă a administraţiei publice era de 445,958 miliarde de lei (27,2% din PIB), din care 441,311 miliarde de lei datorie externă a administraţiei publice centrale şi 4,647 miliarde de lei datoria externă a administraţiei publice locale. AGERPRES

OMV Petrom a încheiat primul semestru al acestui an cu un profit net de aproape 2,63 miliarde de lei, în creştere cu 178%, comparativ cu rezultatul net de 944 de milioane de lei consemnat în perioada similară a anului trecut, conform datelor financiare remise, miercuri, Bursei de Valori Bucureşti.

În trimestrul II din acest an, OMV Petrom a raportat un profit net de 1,22 miliarde de lei, în scădere faţă de primul trimestru din 2004 (1,399 miliarde de lei), dar în creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului 2023, când a raportat o pierdere de 537 milioane de lei.

Veniturile din vânzări au scăzut cu 3% în primul semestru al anului, de la 17,864 miliarde de lei în perioada ianuarie-iunie 2023 la 17,248 miliarde de lei în perioada similară din 2024. În trimestrul doi 2024 grupul a raportat venituri fin vânzări de 8,704 miliarde de lei, în creştere faţă de trimestrul precedent (8,544 miliarde de lei), dar şi faţă de aceeaşi perioadă din 2023 (8,391 miliarde de lei).

„În primele 6 luni am avut o performanţă bună, susţinută de modelul nostru de business integrat, revenirea cererii de piaţă pentru produsele noastre şi rate de utilizare mai mari ale activelor noastre din downstream. Cu toate acestea, preţurile mai mici la gaze şi la energie electrică şi volumele mai mici de hidrocarburi disponibile la vânzare au dus la un rezultat din exploatare CCA excluzând elementele speciale cu 15% mai mic, de aproximativ 3 miliarde lei. În această perioadă, am contribuit cu circa 8 miliarde de lei la bugetul de stat al României, inclusiv dividende şi am investit aproximativ 2,4 miliarde de lei. Rolul nostru principal este să asigurăm energie şi am făcut acest lucru cu succes: noile sonde şi reparaţiile capitale au contribuit semnificativ la producţia de hidrocarburi, am înmagazinat cantităţi ridicate de gaze, îndeplinind obligaţia legală, rafinăria a continuat să funcţioneze peste media UE , iar centrala electrică Brazi are o contribuţie importantă la stabilitatea pieţei de energie electrică din România. În paralel, am continuat dezvoltarea Neptun Deep, am avansat cu proiectele de energie regenerabilă şi de electro-mobilitate şi am luat decizia finală de investiţie pentru o unitate de producţie SAF/HVO. Cu acest progres şi cu investiţii de până la 8 miliarde lei planificate pentru 2024, suntem bine poziţionaţi pentru a fi lideri ai tranziţiei energetice în România şi Europa de Sud-Est”, a declarat Christina Verchere, CEO OMV Petrom, într-un comunicat al grupului transmis AGERPRES.

Rezultatul din exploatare CCA excluzând elementele speciale a fost de 3,1 miliarde de lei în primul semestru din acest, cu 15% mai mic comparativ cu rezultatul consemnat în perioada similară a anului trecut, determinat mai ales de preţurile mai mici la gaze şi energie electrică şi de vânzările mai mici de hidrocarburi, parţial compensate de rata mai mare de utilizare a rafinăriei şi de buna performanţă a canalelor de vânzări.

Potrivit sursei citate, pe zona de Explorare şi Producţie, rezultatul din exploatare excluzând elementele speciale a fost de 1,6 miliarde de lei faţă de 2,1 miliarde de lei în semestrul I al anului trecut, determinat mai ales de preţuri mai mici la gaze şi volume mai scăzute de vânzări de hidrocarburi. Rezultatele bune de la sondele noi şi de la lucrările de reparaţii capitale au atenuat parţial declinul natural, rezultând o scădere a producţiei cu 3% faţă de anul trecut. Costul de producţie a crescut cu 6%, la aproximativ 15,8 dolari/bep, din cauza costurilor mai mari cu personalul şi a producţiei mai mici disponibile pentru vânzare.

În sectorul Rafinare şi Marketing, rezultatul din exploatare CCA excluzând elementele speciale a fost de aproximativ 1,2 miliarde de lei, de la o bază scăzută de 758 milioane de lei în prima jumătate a anului trecut, ca urmare a reviziei planificate a rafinăriei în T2/23 şi a îmbunătăţirii performanţei canalelor de vânzare, parţial compensată de marje de rafinare mai mici.

Vânzările totale de produse rafinate au crescut cu 14% în primul semestru al anului, în timp ce vânzările cu amănuntul în România s-au majorat cu 6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

În sectorul de Gaze şi Energie, a fost raportat un rezultat din exploatare excluzând elementele speciale de circa 400 milioane de lei, faţă de 1,2 miliarde de lei S1 2023, reflectând o performanţă operaţională bună atât în segmentul de gaze, cât şi de energie electrică, deşi influenţate de schimbările în legislaţie şi dinamica pieţei.

„Volumele de vânzări gaze naturale au fost cu 10% mai mici, din cauza volumelor mai mici către piaţa angro, inclusiv clienţii reglementaţi, şi către utilizatorii finali, în timp ce consumul centralei electrice Brazi a fost mai mare. Producţia netă de electricitate a fost de aproximativ 2,1 TWh faţă de circa 1 TWh în S1/23, cea mai mare producţie pentru o primă jumătate de an, centrala de la Brazi fiind într-o revizie planificată mai scurtă comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2023”, se arată în comunicatul grupului.

În primele şase luni ale acestui an, investiţiile totale ale grupului au fost de 2,4 miliarde de lei, mai mari cu 1% faţă de perioada ianuarie-iunie 2023, direcţionate mai ales către Explorare şi Producţie.

Datoriile nete la 30 iunie 2024 (incluzând leasing) au scăzut cu 9%, la 12,088 miliarde de lei, comparativ cu perioada similară din 2023.

Grupul OMV Petrom avea 8.098 angajaţi la sfârşitul lunii iunie 2024, în creştere cu 5% faţă de iunie 2023. AGERPRES

Producătorul de mobilă Adore Home din Turcia, activ pe piața românească din 2022, estimează că în 2024 va înregistra pe piața locală o cifră de afaceri de 3 milioane de euro, de 2,3 ori mai mare decât nivelul de 1,3 milioane de euro din 2023. Pe termen mediu, compania ia în calcul construcția unei fabrici de mobilă în România și extinderea în nouă state din Europa Centrală și de Vest.

„Obiectivele Adore Home sunt să devină cel mai cunoscut brand internațional al industriei de mobilier ambalat plat și un partener de încredere pentru clienții săi. Vrem, de asemenea, să ne extindem producția și livrarea de mobilă în alte nouă țări europene în următorii cinci ani. Considerăm că sprijinul clienților noștri este extrem de valoros pentru atingerea acestui obiectiv”, a declarat Gokhan Caliskan, cofondator și COO al Adore Home.

Cu o experiență de peste 30 de ani în industria de mobilier, Adore Home are în prezent peste 900 de puncte de vânzare și livrare de mobilă în peste 50 de țări. Planurile companiei pentru următorii cinci ani includ extinderea producției și livrărilor de mobilier în alte nouă țări europene, respectiv Germania, Olanda, Grecia, Bulgaria, Ungaria, Polonia, Franța, Italia și Slovacia.

În România, compania este activă din 2022, are 40 de angajați și operează un magazin online, care permite livrarea rapidă în toată țara a produselor aflate în stoc.

La nivel mondial, Adore Home are peste trei milioane de clienți, dintre care 120.000 în România. Aproximativ 80% din cifra de afaceri a companiei este asigurată de vânzările online, iar acest procentaj va crește ușor de la an la an, dat fiind comportamentul consumatorilor și tendința naturală a pieței.

Mobila comercializată de AdoreHome.ro este importată de la fabrica de 248.000 de metri pătrați deținută de companie în Ankara, Turcia, dar și de la furnizori atent selectați din țări ca Grecia sau Danemarca. Procesul de producție a mobilei este asigurat de o instalație de producere a energiei din surse fotovoltaice, iar unitatea este dotată cu echipamente și tehnologie germane pentru a produce mobilier de calitate superioară la prețuri accesibile.

„Adore Home este o afacere de familie pornită acum 30 de ani. În România, Adore Home și-a găsit, practic, o a doua casă și de aceea vrem să investim în România într-o fabrică de mobilă care să deservească piețele din întreaga regiune, dar nu numai. Acest plan este cu bătaie lungă, dar estimăm că în următorii cinci ani vom reuși să ne îndeplinim acest vis, mai ales că piața în care activăm este în creștere”, a declarat Tunc Kagan Yilmaz, cofondator și CEO al companiei.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), informează că termenul limită de depunere a Cererilor de Plată, în cadrul Campaniei 2024, este data de 07 iunie inclusiv.

Asigurăm fermierii de tot sprijinul necesar pentru parcurgerea cu succes a etapelor necesare pentru accesarea intervențiilor aferente sectoarelor vegetal şi zootehnic, precum și a schemelor de sprijin compensatoriu de mediu și climă în Campania 2024.

Cererile de plată se depun electronic, prin accesarea aplicației IPA-Online.

Fermierii se vor prezenta la sediile APIA pentru semnarea cererilor, iar cei care vor utiliza semnătura electronică, vor anunța în prealabil (prin mesaj telefonic sau prin e-mail) funcționarul responsabil.

Este foarte important ca fermierii să verifice cu deosebită atenție informațiile înscrise în documentația depusă, înainte de închiderea Cererii de plată pentru Campania 2024.

Reamintim fermierilor care solicită plăți directe sau plăți anuale prin intervenții sub formă de plăți directe și intervenții pentru dezvoltare rurală, finanțate din fonduri europene că trebuie să respecte normele privind condiționalitatea pe întreaga exploatație agricolă (inclusiv pe cele neeligibile şi pe cele care nu mai sunt folosite în scopul producţiei) și pe tot parcursul anului.