Agenția de Plăți si Intervenție pentru Agricultură (APIA) aduce la cunoștința opiniei publice încheierea Campaniei de depunere fără penalități a Cererilor unice de plată.
Astfel, în perioada 01 martie – 16 mai 2022, au fost depuse un număr de 778.552 cereri unice de plată pentru o suprafață de 9.902.113 hectare.
La o analiză comparativă a datelor, se observă că față de anul anterior numărul cererilor a scăzut cu 36.739 cereri, în timp ce suprafața agricolă a crescut cu 9.844 ha. Confirmăm astfel că, de la an la an, fermierii sunt tot mai conștienți de importanța comasării terenurilor pentru a crește productivitatea și competitivitatea pe piață.
„Încă o campanie de primire a cererilor unice de plată derulată cu succes. Ca de fiecare dată am fost alături de fermieri pe tot parcusul procesului de depunere, astfel încât aceștia să-și depună cererile corect și la timp pentru a putea beneficia de finanțarea cuvenită. Vreau să-i felicit pe colegii din întreaga țară și pe fermieri deopotrivă și să le mulțumesc pentru mobilizarea exemplară și pentru că au înteles că doar împreună putem contrui o agricultură performantă și durabilă” a declarat Adrian PINTEA, director general APIA.
Precizăm că, în conformitate cu prevederile comunitare și naționale în vigoare, Campania de primire a cererilor unice de plată continuă timp de 25 de zile, respectiv până la data de 10 iunie 2022 inclusiv, cu aplicarea de penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere.
Read more
Orange anunță includerea în programul de accelerare Orange Fab a două noi startup-uri tech din zonele educație și Inteligență Artificială.
Cele două startup-uri, VBoard și Zevo Tech, au început colaborarea cu Orange Fab la finalul anului 2021 și, până în prezent, au beneficiat de mentorat tehnic și de business, acces la tehnologii și echipamente pentru implementarea cu succes a proiectelor pilot, soluții ce au fost integrate în portofoliul de servicii Orange Business Services.
Lansat în 2017, Orange Fab, primul program de accelerare și colaborare cu startup-urile implementat de către o corporație din România, are în total colaborări cu 36 de startup-uri alături de care s-au implementat peste 80 de proiecte, atât la nivelul întregii organizații Orange România cât și pentru clienți.
VBoard – platformă pentru susținerea educației în mediul online
VBoard oferă o soluție simplă și eficientă pentru predatul cursurilor în mediul online. Produsul VBoard reprezintă o tablă virtuală interactivă, cu un modul audio-video inclus, ce facilitează comunicarea în timp real între profesori și grupuri de elevi. Platforma este adaptată pentru a fi accesată de pe telefoane și tablete și este foarte ușor de accesat în școli datorită multiplelor integrări cu platforme dedicate predării online.
Zevo Tech – produse de automatizare în domeniul transcrierii, sintezei și prelucrării vorbirii și a limbajului
Zevo Tech dezvoltă tehnologii în domeniul transcrierii, sintezei și prelucrării vorbirii și a limbajului natural folosind algoritmi de Inteligență Artificială și Machine Learning. Zevo Tech este un startup pornit ca spin-off din Laboratorul de Cercetare Speech and Dialogue, din cadrul Universității POLITEHNICA din București, având în spate o echipă formată din profesori și cercetători doctori în inteligența artificială. Produsele Zevo Tech își găsesc utilitatea în domenii precum transcrierea conversațiilor și identificarea vorbitorilor, sintetizarea mesajelor din text în audio sau identificarea emoțiilor și sentimentelor din vorbire.
După identificarea oportunităților și dezvoltarea unui plan comun de implementare, cele două startup-uri au primit acces la rețeaua de distribuție națională a Orange Business Services. Astfel, produsul VBoard va fi accesat de profesorii din cadrul școlilor client Orange Business Services, alături de platforma de management școlar 24Edu existentă deja în portofoliu și dezvoltată tot de către o echipă de antreprenori români. Aplicațiile dezvoltate de Zevo Tech sunt disponibile în portofoliul de servicii integrate Orange Business Services pentru clienții corporate, completând oferta de soluții puse la dispoziția companiilor de call center sau venind în întâmpinarea diferitelor nevoi de business ce presupun transcrierea, procesarea sau sintetizarea de vorbire.
Aplicarea pentru următoarea etapă de admitere în programul Orange Fab este deschisă toată luna mai, astfel antreprenorii interesați se pot înscrie accesând https://www.orangefab.ro/aplica/ până pe 31 mai 2022.
Mai multe informații despre startup-urile înscrise în Orange Fab, dar și despre oportunitățile oferite de programul de accelerare, sunt disponibile aici: https://www.orangefab.ro/programul-de-accelerare-startup/
Read more
Deficitul de candidați se adâncește și mai mult odată cu revenirea pieței muncii la nivelul prepandemic. Doar de la începutul acestui an până în prezent au fost publicate aproape 165.000 de locuri de muncă, cu 55% mai multe față de aceeași perioadă a anului trecut și cu 71% mai multe comparativ cu 2020.
În acest context, candidații au devenit și mai curajoși să facă schimbări în carieră, arată datele celui mai recent sondaj eJobs, liderul pieței de recrutare din România. Aproape 85% dintre respondenți spun că fie își caută un job în acest moment, fie că ar accepta un loc de muncă mai bun dacă s-ar ivi oportunitatea, chiar dacă nu caută activ un nou loc de muncă.
Întrebați de ce ar schimba actualul job, peste jumătate (52%) menționează un salariu mai mare, în timp ce 16% ar alege un loc de muncă unde să poată evolua în carieră și cu proiecte care să-i motiveze. În același timp, 15% ar schimba angajatorul pentru mai multă flexibilitate, iar 8,5% pentru mai multă stabilitate. De asemenea, 4,5% ar alege un job pentru mediul de lucru, manageri și colegi, iar 4% pentru mai multe beneficii extrasalariale.
„Reanimarea pieței muncii a insuflat o doză suplimentară de curaj celor care aveau nemulțumiri legate de jobul curent. În acest moment, piața este clar în favoarea candidaților, ceea ce le oferă și legitimitate la negociere atunci când își schimbă jobul, iar, pe de altă parte, pune companiile în mare dificultate în contextul unui deficit de talente galopant pe aproape toate domeniile și industriile. În continuare factorul financiar primează: un salariu mai mare e principalul criteriu care i-ar determina pe români să facă o schimbare de job. Poate și mai important însă e faptul că o mărire salarială e și prima care i-ar face să reconsidere o eventuală demisie”, spune Raluca Dumitra, Head of Marketing eJobs România, cea mai mare platformă de recrutare din țară.
Dacă la începutul anului vorbeam despre The Great Resignation și de candidați tot mai dispuși să-și dea demisia fără planuri de rezervă pentru că știu că piața e caldă, acum lucrurile nu s-au schimbat foarte mult, ba din contră, curajul acestora pare tot mai mare. Chiar și acolo unde decizia de a părăsi o companie este luată, conform sondajului eJobs, există totuși anumiți factori care ar putea să îi întoarcă pe angajați din drum. Astfel, peste jumătate dintre români (55%) ar reconsidera decizia dacă ar primi o mărire de salariu la jobul actual. Cei mai mulți dintre respondenți (67%) nu și-ar mai da demisia dacă li s-ar mări salariul cu minimum 20%.
Un alt aspect interesant de luat în calcul în contextul revenirii la birou din ultima vreme e faptul că flexibilitatea e al doilea lucru care i-ar întoarce din drum pe angajații deciși să-și dea demisia. Datele celui mai recent sondaj eJobs ne arată că românii își doresc tot mai mult să aibă controlul programului de lucru sau al locului de unde își desfășoară activitatea, creșterea flexibilității la job fiind menționată de 13% dintre respondenți drept un motiv pentru care ar decide să rămână la locul curent de muncă.
Dacă ne uităm la cum definesc românii creșterea flexibilității la actualul job, peste o treime din respondenți doresc să păstreze programul de lucru tradițional de 8 ore/5 zile pe săptămână, dar cu posibilitatea de a-și alege intervalele de lucru. Aproape 25% și-ar dori să poată să lucreze și de acasă câteva zile pe săptămână, în timp ce peste 20% ar vrea să lucreze numai de acasă. În același timp, pe 17% din angajați scurtarea săptămânii de lucru la 4 zile i-ar întoarce din drum dacă ar fi hotărâți să-și dea demisia.
„Candidații au devenit mai selectivi când vine vorba despre schimbarea locului de muncă, având în vedere că au la dispoziție mai multe oportunități decât aveau în perioada pandemică. Deși 59% dintre respondenți sunt calculați și fac schimbări profesionale doar când au un plan de rezervă, trebuie să ținem cont că restul, adică 41%, preferă să nu stea la un job care îi nemulțumește, chiar dacă nu au o altă oportunitate pe masă pentru că au încredere că există suficiente joburi pentru nivelul lor de experiență. E un procent enorm”, mai spune Raluca Dumitra.
19% dintre respondenți spun că așteaptă să aibă mai multe oferte de job pe masă pentru a lua o decizie asumată, 14% spun că au acceptat întotdeauna o ofertă cu un salariu mai mare, iar 3% acceptă o ofertă de muncă imediat, de teamă să nu o piardă. Sondajul eJobs mai arată că 63% dintre români pun semnul egal între schimbarea jobului și curaj, 23% asociază un loc de muncă nou cu pragmatismul și 9,5% cu pasiunea, în timp ce doar 4,5% abordează procesul de schimbare a jobului cu timiditate ori plictiseală.
Sondajul eJobs a fost derulat în perioada 15 aprilie – 5 mai 2022, pe un eșantion de 2.803 respondenți.
În acest moment, peste 36.000 locuri de muncă pentru România și străinătate sunt disponibile pe www.ejobs.ro.
Read more
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a urcat joi la 5,16% pe an, de la 5,10% cât a fost miercuri, conform informaţiilor publicate de Banca Naţională a României (BNR).
Un nivel mai mare a fost înregistrat în data de 2 aprilie 2013, când acesta s-a situat la 5,17% pe an.
La începutul lui 2020, indicele ROBOR la 3 luni era 3,19% pe an, iar la debutul lui 2021 se situa la 1,98%.
Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a ajuns la pragul de 5,28% pe an, de la 5,24% miercuri, iar ROBOR la 12 luni a crescut la 5,36% pe an, de la 5,33% pe an anterior.
Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât recent majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 3% pe an, de la 2,5% pe an şi păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară.
În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 1,86% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul IV 2021, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 1,17%.
În luna mai 2019, a intrat în vigoare OUG 19/2019 care modifică modul în care este calculată rata pentru creditele în lei cu dobânda variabilă. Astfel, Ordonanţa 19 a stabilit indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), calculat trimestrial exclusiv pe baza tranzacţiilor interbancare. AGERPRES
Read more
Reţeaua de socializare Facebook a adăugat mai mulţi utilizatori decât previziona în primul trimestru din 2022, atenuând temerile că firma pierde teren după ce o nouă generaţie a migrat spre site-uri ca TikTok, transmite Bloomberg.
Acţiunile au crescut miercuri cu peste 19%, după ce firma mamă a Facebook, Meta Platforms Inc, a raportat 1,96 miliarde de utilizatori zilnici pentru platforma sa, o revenire pe creştere după declinul din trimestrul patru din 2021. Analiştii estimau 1,94 miliarde de utilizatori zilnici. Numărul de noi utilizatori zilnici activi a crescut cu 31 milioane în primele trei luni din acest an.
Veniturile au urcat cu 6,6% în primul trimestru din 2022, la 27,9 miliarde de dolari, şi ar fi fost chiar mai ridicate dacă nu ar fi fost războiul din Ucraina, a informat compania. Anul acesta titlurile au scăzut cu aproximativ 50%.
Profitul net în primul trimestru din 2022 s-a situat la 7,47 miliarde de dolari, sau 2,72 dolari pe acţiune, analiştii estimând 2,56 dolari per titlu. Pentru acest trimestru, Meta se aşteaptă la vânzări de 28 – 30 miliarde de dolari, în timp ce analiştii previzionează vânzări de 30,7 miliarde de dolari.
Meta estimează că în 2022 planurile sale de cheltuieli vor fi între 87 şi 92 miliarde de dolari, după ce anterior previzionase 95 miliarde de dolari. AGERPRES
Read more
Depozitele rezidenţilor clienţi neguvernamentali au scăzut în luna martie 2022 cu 0,5% faţă de luna anterioară, până la nivelul de 478,751 miliarde lei, iar faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior s-au majorat cu 11,1% (0,9% în termeni reali), a anunţat miercuri Banca Naţională a României.
Depozitele în lei ale rezidenţilor, cu o pondere de 62,4% în totalul depozitelor clienţilor neguvernamentali, au scăzut cu 2,7% faţă de luna februarie 2022, până la 298,571 miliarde lei. Comparativ cu luna martie 2021, acestea au crescut cu 6,6% (-3,2% în termeni reali).
Depozitele în lei ale gospodăriilor populaţiei au scăzut cu 4,8% faţă de luna anterioară, până la 156,831 miliarde lei şi s-au majorat cu 1% (-8,3% în termeni reali) faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior.
Pe de altă parte, depozitele în lei ale altor sectoare (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare) au scăzut cu 0,2% (până la 141,740 miliarde lei) faţă de luna precedentă, iar faţă de luna martie 2021 au înregistrat o creştere de 13,6% (3,1% în termeni reali).
Depozitele în valută ale rezidenţilor, exprimate în lei, reprezentând 37,6% în volumul total al depozitelor clienţilor neguvernamentali, s-au majorat cu 3,3% faţă de luna februarie 2022, ajungând până la nivelul de 180,180 miliarde lei (exprimate în euro, acestea au crescut cu 3,3%, până la 36,425 miliarde euro). Comparativ cu luna martie 2021, indicatorul exprimat în lei a crescut cu 19,5% (19%, în cazul exprimării indicatorului în euro).
Şi depozitele în valută ale gospodăriilor populaţiei, exprimate în lei, au crescut cu 2,9% faţă de luna februarie 2022, până la 125,047 miliarde lei (evoluţie similară în cazul exprimării indicatorului în euro). Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2021, creşterea acestui indicator exprimat în lei a fost de 14,4% (13,9%, în cazul exprimării indicatorului în euro).
Depozitele în valută ale altor sectoare, exprimate în lei, au crescut cu 4,1% faţă de luna februarie 2022, până la 55,132 miliarde lei (evoluţie similară în cazul exprimării indicatorului în euro). Comparativ cu martie 2021, indicatorul exprimat în lei s-a majorat cu 32,8% (32,2%, în cazul exprimării indicatorului în euro). AGERPRES
Read more
Spotawheel a anunțat astăzi lansarea pe piața din România a platformei sale inovatoare de cumpărare-vânzare a mașinilor second-hand. Deja prezentă în Grecia, Polonia și Germania, platforma ajunge astfel în țara noastră, continuându-și dezvoltarea accelerată pe noi piețe ofertante. Cu cea mai rapidă creștere din Europa, Spotawheel le oferă clienților mașini second-hand sigure, rulate și verificate la prețuri accesibile, toate acestea la doar câteva clickuri distanță.
Cu o flotă internațională variată și un proces de achiziție exclusiv online, Spotawheel urmărește să inoveze piața auto second-hand din România.
„Pentru că ne dorim să fim mai aproape de clienții noștri, Spotawheel își propune să răspundă direct nevoilor consumatorilor, astfel că obiectivul nostru principal pentru 2022 este să ne consolidăm poziția drept un pionier al platformelor de vânzare-cumpărare a mașinilor second-hand, aducând inovația pe piața din România. Am identificat nevoia românilor de încredere, onestitate și calitate privind mașinile de care sunt interesați, iar noi venim în ajutorul lor cu un proces transparent și sigur de achiziție”, a declarat Dan Croitoru, General Manager Spotawheel România.
După o dezvoltare accelerată pe piețele din Grecia, Polonia și Germania, încă de la lansarea platformei în 2016, Spotawheel continuă să crească. Listată de Financial Times pe locul 39 în top 1000 de companii din Europa cu cea mai rapidă dezvoltare la nivelul anului 2021, și membră a rețelei globale comerciale Endeavor, compania Spotawheel se poziționează ca unul dintre liderii din industria de mașini second-hand.
Rapiditatea procesului de achiziție și încrederea în comerciant
De la probleme mecanice sau kilometraj fals, cumpărătorii de mașini second hand se confruntă cu nenumărate provocări atunci când își aleg automobilul și, de multe ori, își pierd încrederea în comerciant. Astfel, pentru a veni în ajutorul clienților, Spotawheel a rezolvat această provocare, oferind un pachet de servicii de calitate, mașini verificate în prealabil, un raport complet de inspecție și posibilitatea unui test drive chiar la client acasă. În plus, datorită formatului său online accesibil, Spotawheel permite ca întreg procesul de achiziție să se finalizeze cu doar câteva clickuri.
Mașini verificate în prealabil
Toate mașinile din flota Spotawheel trec prin verificări atente, nu au accidente în istoric sau probleme mecanice, și cel mai important, kilometrajul acestora este unul real. Astfel, cumpărătorii pot fi siguri de calitatea mașinilor de care sunt interesați și pot da uitării provocările din trecut și orice îndoieli cu privire la automobilul achiziționat.
Garanție de până la 5 ani
Spotawheel oferă o garanție de până la 5 ani pentru mașinile din flotă, asigurând cea mai bună protecție de pe piață. Cu garanția Spotawheel, șoferii se pot bucura de mașina lor fără griji.
Politică de returnare în 14 zile
Cu o politică de returnare în 14 zile, platforma le permite utilizatorilor să returneze mașina cumpărată, Spotawheel oferind posibilitatea de înlocuire gratuită a mașinii. Dacă totuși clienții vor să returneze mașina, fără a achiziționa una nouă, platforma asigură rambursarea 100% a costurilor.
Raport de inspecție transparent pentru o decizie corectă și informată
Platforma pune la dispoziție un raport complet de inspecție a automobilului, care cuprinde în detaliu toate informațiile de care are nevoie clientul înainte de a achiziționa mașina. Raportul include fotografii de înaltă calitate și informații extinse, totul pentru a ajuta șoferii să ia cea mai bună decizie.
Achiziție fără contact
Cu Spotawheel, să cumperi o mașină este acum mai simplu. După doar câteva clickuri, mașina ajunge direct la ușa clientului, cu livrare gratuită, asigurată pentru orice locație din țară. În plus, înainte de achiziție, șoferul poate opta pentru un test drive care va fi realizat după livrarea mașinii la adresa indicată. Spotawheel oferă, așadar, o experiență transparentă de cumpărare, devenind un partener de încredere pentru șoferii în căutare de mașini second-hand, verificate după cele mai înalte standarde.
Pentru mai multe informații, puteți accesa: https://www.spotawheel.ro
Pentru noutăți despre Spotawheel, urmăriți-ne pe:
Facebook: https://www.facebook.com/spotawheel.romania
Instagram: https://www.instagram.com/spotawheel.romania/?hl=en
YouTube: https://www.youtube.com/channel/UCOaEL7aCMxQxRxFP7ImFfXg
Read more
România a produs, în primele două luni din 2022, o cantitate de ţiţei de peste 481.600 de tone echivalent petrol (tep), cu 23.100 tep (4,6%) mai mică faţă de cea din perioada similară din 2021, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Importurile de ţiţei s-au ridicat, în perioada menţionată, la 1,272 milioane tep, fiind cu 3.500 tep (0,3%) mai mici faţă de cele din anul precedent.
Conform estimărilor Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, producţia de ţiţei este estimată pentru 2022 la 3,17 milioane tep (minus 2,3% faţă de 2021) şi în 2023 la 3,095 milioane tep (minus 2,3%). Importurile sunt preconizate la 7,25 milioane tep în 2022 (plus 6,4%) şi la 7,83 milioane tep în 2023 (plus 6,5%).
Proiectul Strategiei Energetice, publicat pe site-ul Ministerului Energiei, estimează că producţia de ţiţei îşi va continua tendinţa de scădere lentă între 2030 şi 2050, de la 22 la 13 TWh (1,93 la 1,15 milioane tep).
Rezultatele modelării efectuate în anul 2016 indică înjumătăţirea producţiei interne de ţiţei, până la aproximativ 2 milioane de tone în 2030. Creşterea dependenţei de importuri nu poate fi evitată pe termen mediu şi lung decât prin încurajarea activităţii de explorare şi producţie, precum şi prin creşterea eficienţei consumului de combustibili fosili, se menţionează în proiect. AGERPRES
Read more
Unităţile procesatoare din România au colectat, în primele două luni din 2022, o cantitate de 164.242 tone de lapte de vacă, în scădere cu 2,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, relevă datele publicate, miercuri, de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Conform statisticii, în intervalul 1 ianuarie – 28 februarie 2022, scăderi ale producţiei au fost înregistrate la: smântână de consum cu 714 tone (-6,3%) şi lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 185 tone (-0,5%).
Pe de altă parte, producţia a crescut la unt cu 254 tone (+14,4%), brânzeturi cu 454 tone (+3,2%) şi lapte de consum cu 1.207 tone (+1,9%).
Totodată, cantitatea de lapte brut importată de către unităţile procesatoare a crescut cu 5.943 tone (+23,4%) în primele două luni faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
În luna februarie 2022, faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a scăzut cu 1.963 tone (-2,4%).
INS menţionează că producţia a scăzut la smântână de consum cu 525 tone (-9,3%), lapte de consum cu 1745 tone (-5,4%) şi lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 203 tone (-1,1%).
În schimb, creşteri ale producţiei s-au înregistrat la următoarele produse lactate: unt cu 305 tone (+38,9%) şi brânzeturi cu 616 tone (+9,3%).
Cantitatea de lapte brut importată de către unităţile procesatoare a crescut în luna februarie 2022 cu 1.395 tone (+10,2%) faţă de luna corespunzătoare din anul precedent.
În luna februarie 2022 comparativ cu luna precedentă, cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a scăzut cu 6.003 tone (-7,1%).
Producţia a scăzut la următoarele produse lactate: lapte de consum cu 2740 tone (-8,2%), smântână de consum cu 332 tone (-6,1%) şi lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 591 tone (-3,1%).
Pe de altă parte, producţia a crescut în luna februarie 2022 comparativ cu luna ianuarie 2022 la unt cu 167 tone (+18,1%) şi brânzeturi cu 57 tone (+0,8%).
În schimb, cantitatea de lapte brut importată de către unităţile procesatoare a scăzut în luna februarie 2022 faţă de luna precedentă cu 1.312 tone (-8,0%). AGERPRES
Read more