O treime dintre români au în plan să cheltuie minimum 1.000 de lei, cu ocazia „Black Friday 2024”, însă peste 43% susţin că nu au bani puşi deoparte, ci se bazează pe salariu sau pe împrumuturi, arată un studiu de specialitate, dat publicităţii miercuri.

Conform datelor prelucrate de tbi bank, aproape 53% dintre români s-au pregătit pentru a intra în febra reducerilor din „Vinerea Neagră”. Deşi cei mai mulţi au în plan să cheltuie o sumă semnificativă (cel puţin 500 de lei), valoarea este comparabilă sau chiar mai mică decât anul trecut pentru 72% dintre consumatori.

Astfel, o treime vor să cheltuie cel puţin 1.000 de lei, peste 43% nu au însă bani puşi deoparte şi se bazează fie pe salariul din luna octombrie, fie plănuiesc să se împrumute.

Totodată, opt din zece (83%) dintre respondenţi urmăresc evoluţia preţurilor înainte de „Black Friday”, iar peste 30% spun că monitorizează produsele dorite cu mai mult de o lună înainte.

După părerea a circa 36% din totalul celor chestionaţi, reducerile din 2024 vor fi mai mici decât anul trecut, în timp de doar 10,2% se aşteaptă la reduceri mai mari.

De asemenea, 42% dintre respondenţi caută cel mai mic preţ pentru produsele de care au nevoie, 37,7% aleg să cumpere ce îşi doresc doar dacă preţul este la nivelul dorit, în timp ce 20,5% vor face achiziţii doar dacă reducerea este una substanţială. În acelaşi timp, 58,5% vor alege să cumpere ceva doar dacă discountul este de cel puţin 30%.

Datele tbi credit arată că printre produsele pe care românii au în plan să le cumpere de „Black Friday” se află: electronice (40,5%), electrocasnice (39,2%), IT (27,8%), fashion (18,4%), home&deco (13,1%), beauty (11,7%), alimente şi băuturi (10,5%) şi jucării (9,3%).

În acest context, aproape trei sferturi dintre cumpărători (72%) vor produse de care au nevoie personal sau în casă, 28,1% vor să cumpere cadouri de Crăciun, 27,5% vor să achiziţioneze diverse cadouri pentru familie şi prieteni, iar aproape 20% vor produse cu valoare mare, pe care plănuiau să le achiziţionez în acest an, dar aşteptau ofertele de „Black Friday”.

Sondajul tbi bank a fost realizat în luna octombrie a acestui an, la nivel naţional, prin platforma iVox, pe un eşantion total de 1.171 utilizatori de Internet din România, dintre care peste 48% femei, iar aproape 39% cu un venit net mai mare de 5.000 de lei. AGERPRES

Autoritatea Naţională pentru protecţia Consumatorilor (ANPC) a controlat, în perioada 7-11 octombrie, 183 de operatori economici din domeniul culturii din toată ţara (cinematografe, teatre, săli de concerte etc.), aplicând 36 amenzi contravenţionale, în valoare de peste 272.000 lei, informează ANPC într-un comunicat transmis miercuri AGERPRES.

Au fost identificate abateri la 103 dintre operatorii economici controlaţi.

Comisarii ANPC au mai aplicat 88 de avertismente şi au oprit temporar prestarea serviciilor, până la remedierea deficienţelor, pentru 29 operatori economici.

Acţiunile de control au cuprins, totodată, şi unităţile de alimentaţie publică care funcţionează la intrarea în sălile de cinema, precum şi pe cele de comercializare a produselor alimentare, care funcţionează în teatre sau instituţii de cultură.

În acest context, au fost verificaţi 60 operatori economici (26 unităţi de alimentaţie publică şi 34 unităţi din reţeaua comercială), la 44 (dintre aceştia fiind constatate deficienţe. De asemenea, a fost verificată în total o cantitate de peste 1,7 tone de produse alimentare, aproximativ 500 kg neîndeplinind prevederile actelor normative în vigoare.

În urma neregulilor constatate au fost date 38 amenzi contravenţionale însumând 360.000 lei şi 24 de avertismente. Totodată, s-a luat măsura opririi definitive şi a scoaterii de la utilizare sau comercializare a 310 kg produse alimentare improprii consumului uman, în valoare de circa 20.000 lei. În plus, au fost oprite temporar de la comercializare sau utilizare 76 kg produse alimentare până la remedierea neconformităţilor de etichetare.

„Acţiunile de control desfăşurate de ANPC în instituţiile culturale din întreaga ţară au avut ca obiectiv primordial asigurarea respectării normelor de protecţie a consumatorilor şi a standardelor de calitate. Cultura trebuie să ofere nu doar experienţe valoroase, ci şi condiţii sigure şi decente pentru spectatori. ANPC va continua să monitorizeze aceste instituţii, astfel încât publicul să beneficieze de servicii care respectă toate normele de igienă, siguranţă şi informare corectă”, a declarat Sebastian Hotca, preşedintele interimar al ANPC. AGERPRES

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin intermediul Centrelor Județene, efectuează plata ajutorului de stat la motorina utilizată în agricultură pentru perioada 01 aprilie – 30 iunie 2024 (trimestrul II 2024), în conformitate cu HG nr.1174/2014 și OMADR 1727/2015, cu modificările și completările ulterioare.

Valoarea ajutorului de stat acordat sub formă de rambursare este de 239.141.753 lei și se acordă unui număr de 17.638 beneficiari, pentru cantitatea de 136.968.678,543 litri de motorină determinată.

Cantitățile de motorină pentru trimestrul II/2024 care beneficiază de ajutor de stat sunt aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 373/08.10.2024 și se regăsesc prezentate în tabelul de mai jos:

Cantitatea maximă de motorină anuală ce poate fi decontată este de 410.000.000 litri/an, prevăzută în anexa la HG nr. 1174/2014 cu modificările și completările ulterioare.

O nouă campanie de emailuri false, transmise în numele ANAF, este în desfășurare în această perioadă. Contribuabililor, persoane fizice, le este transmisă o „Nota informativă” prin care sunt înștiințati cu privire la o presupusă datorie, pentru care este necesară plata pentru evitarea executării silite și a valorificării bunurilor.

Mesajele sunt transmise, de această dată, de la adresa de e-mail [email protected]. Atragem atenția că această adresă de e-mail NU aparține ANAF și nu trebuie să dați curs solicitărilor!

Reamintim contribuabililor că ANAF nu informează contribuabilii despre creanțe prin email, informațiile privind situația fiscală proprie, somațiile, alte înștiințări sunt comunicate securizat fie prin SPV, fie prin Poșta Română cu confirmare de primire.

Pentru informații fiscale cu caracter general contribuabilii pot apela CALL CENTER ANAF la numărul 031.40.39.160.

Principala problemă a angajatorilor din România o reprezintă deficitul forţei de muncă, a afirmat, vineri, ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu, la Bursa Angajatorilor de la Ploieşti, conform unei postări pe pagina de Facebook a instituţiei.

„Pentru mine este o încântare să constat că la Ploieşti suntem deja în al treilea an în care instituţii ale statului şi o instituţie de presă organizează un asemenea eveniment. Mi-aş dori ca în cât mai multe oraşe din ţară să fie astfel de parteneriate. Este nevoie să putem reda împreună românilor, oriunde în lume s-ar afla, încrederea că şi în România, acasă, pot fi respectaţi ca angajaţi, că pot lucra la angajatori de calitate unde să beneficieze de salarii bune şi condiţii decente de muncă şi se pot împlini profesional. În România, principala problemă a angajatorilor este deficitul forţei de muncă. Este unul dintre motivele pentru care este prioritar ca MMSS şi serviciul public de ocupare să continue prin politici adecvate să faciliteze perfecţionarea competenţelor angajaţilor, pe de o parte, şi să stimuleze prin subvenţii specifice angajatorii, pe de altă parte, pentru a reduce din costurile pe care le au cu forţa de muncă. Programele noastre de ucenicie sunt un model de bune practici în acest sens”, a declarat Simona Bucura-Oprescu, citată în comunicat.

Conform ministrului Muncii, companii mai mari sau mai mici din producţie, comerţ sau servicii, dar şi instituţii publice se confruntă în prezent cu un acut deficit al forţei de muncă. Este nevoie atât de ingineri, IT-işti, economişti, medici, cât şi de electricieni, sudori, lăcătuşi mecanici, dar şi de poliţişti sau lucrători în serviciile publice de urgenţă. Pentru Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, una dintre priorităţi este aceea de a întări piaţa muncii şi de a creşte gradul de formare şi ocupare.

Prezentă astăzi la Ploieşti la Târgul de Joburi „Bursa Angajatorilor”, organizat de Grupul Observatorul Prahovean în parteneriat cu AJOFM Prahova, în paralel cu Bursa Locurilor de Muncă pentru Absolvenţi, Bucura Oprescu a subliniat importanţa corelării competenţelor absolvenţilor cu nevoile reale ale pieţei muncii.

Ea a fost însoţită la Târgul de Joburi de către preşedintele Agenţiei Naţionale de Ocupare a Forţei de Muncă, Florin Cotoşman.

ANOFM a organizat vineri la nivel naţional, prin agenţiile judeţene, Bursa Locurilor de Muncă pentru Absolvenţi. Peste 1.500 de agenţi economici au participat la Bursă, oferind peste 28.000 de locuri de muncă atât pentru absolvenţii de studii superioare, cât şi pentru absolvenţii fără studii superioare. AGERPRES

În vremuri nesigure, cu un război la graniță, inflație și dobânzi încă destul de ridicate, băncile trebuie să arate simplitate în comunicare și înțelegere pentru consumatori.  Pe de altă parte, consumatorii trebuie să se adapteze la digitalizare și să-și ferească propriile conturi de frauda bancară. În viitorul apropiat, tot ce poate face clientul singur în relație cu banca va deveni digital. Această independență a consumatorilor în relație cu accesarea produselor și serviciilor financiare vine cu riscul fraudelor bancare. Care sunt recomandările și strategia pe care instituțiile financiare le folosesc în lupta cu fraudele sunt printre temele discutate în podcastul găzduit de Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB).

În al 9-lea episod din #PodcasturileCSALB sunt invitați Eleni Skoura, vicepreședinte ING România  și Mihai Tănăsescu, conciliator CSALB și avocat, într-o discuție moderată de Irina Chițu, manager Finzoom.ro și analist financiar.

| PODCAST CSALB | https://youtu.be/Q6yirDqaiuc

 „Ce așteaptă oamenii de la bănci în vremuri nesigure, când avem un război lângă România și multe provocări macroeconomice, este să aibă practici responsabile, să fie transparente și să ofere empatie. De aceea, băncile care arată simplitate în comunicare și respect față de consumatori vor avea de câștigat. Acest mediu volatil în care trăim de 10-15 ani nu este ceva nou. În fiecare an spunem că anul precedent a fost un an foarte rău și de fiecare dată se întâmplă ceva mai rău decât anticipam.

În ciuda greutăților, oamenii nu au intenții rele, nu vor să ia un împrumut și să nu-l mai ramburseze. În schimb, își doresc să primească rate corecte. Noi, băncile, niciodată nu vrem să acordăm un împrumut și apoi să le luăm casa celor care nu plătesc. Nu suntem o agenție imobiliară și chiar vrem ca oamenii să prospere! Era o vorbă care spunea că nimeni nu vrea mai mult decât bancherul tău să fii prosper. Pentru că și el are de câștigat din asta: când ai bani, poți să-ți rambursezi împrumutul sau să economisești.  

Acum ne aflăm într-o perioadă de tranziție la lumea digitală. Relațiile cu banca vor rămâne fizice acolo unde contează interacțiunea umană, dar ceea ce clientul poate face singur, va deveni digital. Faptul că un client are opțiunea de a-și alege și administra singur produsele și serviciile bancare îl face să fie responsabil și încrezător. Noi am schimbat toate procesele și le-am făcut asistate digital pentru ca noua tehnologie să ajungă, cu ajutorul personalului nostru, și la cei care nu sunt nativ-digitali. Și pentru bancheri este mai simplu, iar oamenii nu mai trebuie să facă un drum în plus până la bancă.

Digitalizarea vine și cu riscul fraudelor. Colegii din divizia noastră de luptă cu frauda sunt profesioniști foarte buni, iar acești oameni parcă nu dorm! Lucrează non-stop! Am lansat geolocalizarea clienților prin platforma noastră de internet banking, nu în scopuri comerciale ca să facem reclamă magazinelor din mall-ul în care se află un client al băncii. Ci pentru a ne alerta dacă în numele clientului se fac tranzacții din alte țări, iar el apare localizat în București. Ceea ce consumatorii noștri trebuie să rețină este că banca nu le trimite niciodată linkuri pe care să le acceseze și nici nu le cere date personale.”

„Acum 15 ani îți era frică să vorbești cu banca după ce luai creditul. Banca era percepută ca un executor judecătoresc, care lua banii de la tine când și cum voia. Acum lucrurile s-au schimbat mult. Cred că banca este văzută de consumator mai mult ca un partener. La CSALB vin tot felul de oameni, de la intelectuali, la muncitori sau de la oameni de afaceri, la angajați. Așa cum ne adaptăm noi în funcție de omul din fața noastră, așa au început și băncile să o facă. Recent am observat că unii oameni, înainte de a obține un credit, își pun întrebarea: „Cum ar reacționa banca dacă i-aș solicita soluționarea amiabilă a unei probleme?” Acești oameni consultă statisticile, caută să afle care bănci sunt mai flexibile în negocierile din cadrul CSALB. Aceasta a devenit pentru unii consumatori criteriul pentru care aleg o bancă sau alta când solicită un împrumut.

Nouă, ca națiune, ca popor latin, ne place să contestăm. Oamenii vor să meargă în instanță ca să li se dea dreptate. Partea bună este că un consumator poate veni la CSALB înainte de a avea cu banca un litigiu în instanță, în timpul unui litigiu în instanță sau după o decizie a instanței. Recomand să aleagă primele două momente, pentru ca șansele lui în negocierea cu banca să crească.”   

Numărul ambalajelor cu sigla SGR returnate de pe piaţă, la data de 1 septembrie 2024, a fost de aproximativ 1,87 de miliarde, echivalentul unei cantităţi de 307.713 tone, conform Barometrului RetuRO, consultat de AGERPRES.

Raportul publicat de către administratorul Sistemului de Garanţie-Returnare (SGR) arată că, din totalul celor 1,87 miliarde de ambalaje colectate prin reţeaua specializată, 1,059 miliarde de bucăţi au fost recipiente din plastic, 455,6 milioane ambalaje din metal şi aproape 354,2 milioane ambalaje din sticlă.

Ca pondere procentuală, la 1 septembrie, situaţia se prezenta după cum urmează: plastic – rată de returnare de 45,6%, metal – rată de 43,78% şi sticlă (42,34%).

De la începutul acestui an şi până la începutul lunii septembrie au fost puse pe piaţă peste 4,2 miliarde de ambalaje, din care 2,323 miliarde de plastic, 1,040 miliarde din metal şi aproape 836,55 de milioane din sticlă.

Raportul RetuRO relevă, totodată, că, în cursul acestui an, până în prezent, au fost predate spre reciclare 997,6 milioane de ambalaje din plastic, 325,22 milioane de recipiente din metal, precum şi 278,425 milioane de deşeuri din sticlă, cu inscripţia SGR.

RetuRO Sistem Garanţie Returnare este o companie ce funcţionează pe principiul not for profit – ceea ce înseamnă că eventualul profit realizat de companie în urma colectării de ambalaje de băuturi va fi reinvestit, exclusiv, în dezvoltarea SGR.

Compania a fost creată de un consorţiu de trei acţionari privaţi: Asociaţia Berarii României pentru Mediu (30%), Asociaţia Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate (30%) şi Asociaţia Retailerilor pentru Mediu (20%) şi un acţionar public, statul român, prin autoritatea centrală de mediu, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (20%).

Administratorul SGR funcţionează cu finanţare exclusiv privată şi are rolul de a asigura transparenţa asupra cantităţilor de ambalaje pentru băuturi puse pe piaţă şi returnate de consumatori, contribuind la dezvoltarea durabilă a României, prin gestionarea responsabilă a deşeurilor de ambalaje, în vederea atingerii ţintelor de reciclare impuse României de către Uniunea Europeană. AGERPRES