ASTAZI SE IMPLINESC 166 DE ANI DE LA NASTEREA LUI MIHAI EMINESCU
CulturaUltimele stiri 15 ianuarie 2016 0
Vineri se împlinesc 166 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu, Luceafărul poeziei româneşti. Deşi cei mai mulţi îşi amintesc de operele sale poetice, Eminescu a fost un jurnalist de temut pentru contemporanii săi şi un fervent apărător al libertăţii de exprimare, iar cuvintele sale sunt mai actuale astăzi ca niciodată, arată B1 TV. Poliția Română a lansat cu acest prilej o campanie care a fost ilustrată pe Facebook cu versuri și poze care mai de care mai inedite.
Mihai Eminescu s-a născut acum 166 de ani, pe 15 ianuarie 1850 la Botoşani. A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani, iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena. Manuscrisele lui Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu.
Dincolo de geniul poeziei sale, Eminescu a fost un ziarist incomod. Şi-a început cariera în 1876 şi a lucrat iniţial pentru Curierul de Iaşi, iar apoi s-a angajat la ziarul Timpul din Bucureşti.
Ziua poetului nostru național a devenit subiect de campanie și pentru Poliția Română. Sub titlul „Săptămâna Eminescu”, campania se derulează începând de luni pe pagina de Facebook a instituției, unde se reamintește că „pe 15 ianuarie sărbătorim 166 de ani de la nașterea marelui poet național”. Pe rețeaua de socializare au apărut poze inedite, precum cea cu doi polițiști care stau înarmați spate în spate într-o pădure. Alături de fotografii nu lipsesc nici versurile din poeziile lui Eminescu.
Una dintre poze prezintă un fragment dintr-o scrisoare adresată iubitei poetului, Veronica Micle, un fragment alăturat unei mașini de poliție. O altă imagine inedită este cea a unui luptător DIAS. Poza este insoţită de versurile: ”Când sufletu-mi noaptea veghea în extaze, Vedeam ca în vis pe-al meu înger de pază”.
Mihai Eminescu a murit la data de 15 iunie 1889 în sanatoriul doctorului Șuțu. A fost înmormântat pe 17 iunie la umbra unui tei din cimitirul Bellu din București.
Sursa: b1.ro
Read moreUna dintre cele mai importante sărbători ale începutului de an, Bobotează, aduce cu ea, multe obiceiuri, cele mai multe dintre acestea concentrându-se în ziua de ajun
În Ajunul Bobotezei (5 ianuarie), fetele nemăritate îşi pot afla ursita. Cu ajutorul a puţin praf adunat din locul unde a călcat părintele şi un fir de busuioc „furat” din mănunchiul cu care preotul sfinţeşte casa, puse sub pernă, fetele îl pot visa „pe cel predestinat”.
Toată ziua vor ţine post negru iar seara, din trei linguri de făină, trei linguriţe mici de sare şi trei de apă, îşi vor face o turtiţă pe care o vor prăji pe plită. După ce o mănâncă, înainte de culcare vor spune, în genunchi, următoarea rugăciune: „La pământ cu închinăciune,/ La Dumnezeu cu rugăciune/ Ţie, Doamne, mă rog fierbinte!/ Să îmi dai masă şi casă/ Şi o soartă frumoasă!”. Credinţele populare spun că în vis, un bărbat le va da să bea apă şi acela va fi sortitul!
De asemenea, în ajunul sărbătorii, oamenii trebuie să aştepte praznicul în bună înţelegere. Nu este bine ca rudele să se certe între ele. De asemenea, părinţii nu trebuie să-și certe sau să-și bată copiii. Cei care nu respectă aceste interdicții vor avea necazuri tot anul.
În ziua de Bobotează se sfinţesc apele mari şi se purifică mediul nostru înconjurător de forţele malefice. Agheazma este apa sfinţită de Bobotează prin harul preoţilor. În timpul ceremonialului religios, apa primeşte virtuţi terapeutice miraculoase şi nu se strică de-a lungul anului.
O altă tradiție mai spune că nu se stropesc cu apa sfințită caii și iepurii, care se pot preface în diavoli.
Pentru a fi sănătoase tot anul, femeile nu au voie să spele rufe în apele curgătoare vreme de opt zile după sfințirea apelor. Prin tradiție, apele rămân sfinţite timp de şase săptămâni. Când este foarte frig (proverbialul ger al Bobotezei), se pregăteşte „Crucea de gheaţă a Bobotezei .”
Se spune că de Bobotează, gospodinele nu trebuie să înstrăineze nici un obiect din casă. Cine va da cu împrumut un obiect din casă și mai ales bani, nu va avea spor în gospodărie multă vreme. Botezul Mântuitorului în Iordan, poartă şi denumirea de „Epifanie” sau „Teofanie”, termeni care provin din limba greacă şi înseamnă „arătare”, „descoperire”. De ce arătare sau descoperire? Pentru că în momentul în care Hristos a fost botezat, cerurile s-au deschis, Duhul lui Dumnezeu S-a coborât în chip de porumbel şi a stat peste El, iar Tatăl a mărturisit: „Acesta este Fiul Meu cel iubit, întru Care am binevoit!” (Matei 3, 17). În acest sens, Sfântul Ioan Gură de Aur spune: „Hristos n-a ajuns cunoscut tuturor când S-a născut, ci când S-a botezat”.
Sursa: antena3.ro
Read moreLegendarul solist al trupei Motorhead a decedat!
CulturaMondenUltimele stiri 29 decembrie 2015 0
Legendarul solist al trupei rock Motorhead, Lemmy Kilmister, a decedat aseară la vârsta de 70 de ani. Știrea a fost comunicată de Eddie Trunk, reporter radio și cel mai bun prieten al lui Lemmy. Știrea a fost confirmată după aceea de mai multe surse inclusiv de către solistul trupei Black sabath, Ozzy Osbourne, pe pagina personală de Twitter. „Am pierdut unul dintre cei mai buni prieteni. O zi tristă pentru mine. A fost un luptător, o legendă. Te voi revedea dincolo” a scris Ozzy.
Lemmy Kilmister avea cancer.
Ian Fraser “Lemmy” Kilmister s-a născut în Staffordshire, Anglia, în 1945. Inspirat de muzica celor de la Beatles s-a hotărât să devină muzician, devenind liderul, solistul, compozitorul și basistul trupei Motorhead din anul 1975 până în prezent. În această perioadă trupa a înregistrat 22 de albume și a vândut peste 33 de milioane de exemplare.
Motorhead – Ace of Spades RIP Lemmy
Astazi, Biserica Ortodoxă Română îl sărbătoreşte, pe Sfântul Apostol, Întâiul Mucenic şi Arhidiacon Ştefan
CulturaNationalUltimele stiri 27 decembrie 2015 0
Acesta a fost unul dintre cei şapte diaconi – din rândul evreilor elenişti – aleşi de Apostolii din Ierusalim pentru a sluji la adunările Bisericii din primul veac, pentru ca Apostolii să se poată dedica vestirii Cuvântului lui Dumnezeu. Datorită harului şi înţelepciunii de care se învrednicise şi a semnelor şi minunilor cu care îşi însoţea propovăduirea, a stârnit ura evreilor, care l-au adus la judecată în faţa Sinedriului, acuzându-l că huleşte Legea şi pe Moise. Ştefan le-a arătat însă, cu dovezi din Scripturi, că Legea Veche s-a împlinit prin Hristos şi că El este Mântuitorul cel aşteptat şi prezis de Profeţi, mustrându-i totodată pentru împietrirea inimii şi lipsa lor de credinţă.
„Iar Ştefan, fiind plin de Duh Sfânt şi privind la cer, a văzut slava lui Dumnezeu şi pe Iisus stând de-a dreapta lui Dumnezu. Şi a zis: Iată, văd cerurile deschise şi pe Fiul Omului stând de-a dreapta lui Dumnezeu”, consemnează Scriptura.
Fiind condamnat la moarte, Ştefan a fost scos din cetate şi ucis cu pietre, după obiceiul vechilor evrei, devenind astfel primul martir creştin şi mărturisitor al lui Hristos.
Tradiţia creştină, după cum o mărturiseşte Legenda Aurea din secolul al XIII-lea, consemnează faptul că osemintele lui Ştefan au fost descoperite de un anume preot Lucian şi îngropate de acesta în Biserica Sionului din Ierusalim, în anul 417 d.Hr. După aceasta, au fost duse de soţia credincioasă a unui senator la Constantinopol, unde au vindecat-o pe Eudoxia, fiica posedată de duhuri rele a împăratului Teodosie. La iniţiativa celei din urmă, osemintele lui Ştefan au fost duse la Roma, în anul 425 d.Hr., găsindu-şi liniştea într-o criptă de la San Lorenzo. (agerpres.ro)
Read more