Gașca Zurli vine în Arad! 20 de orașe sunt pe lista turneului!
CulturaLocalUltimele stiri 8 februarie 2017 0
Turneul celei mai iubite trupe de animație pentru copii din România, Gașca Zurli, ajunge în această primăvară în 20 de orașe și debutează în luna martie 2017 cu orașele din Transilvania.
Spectacolul de la Arad va avea loc pe data de 5 martie, în Sala Sporturilor Victoria.
Cele mai iubite cântece, dansuri și jocuri interactive, marca Zurli, sunt reunite într-un spectacol unic, dinamic și original creat special pentru cei mici. Multe surprize și concursuri speciale vor acorda şansa micilor fani să urce pe scenă, alături de cele mai iubite personaje din România.
Fetiţa Zurli, Zdrăngănel, Clopoţel, Zână Bună, Vrăjimaturica, Truli, Yuppi, Tashu, Tasha şi Băieţelul Zurli și Tanti Prezentatoarea – toate personajele Zurli sunt pregatite pentru acest mare turneu, cu siguranță o experiență de neuitat pentru toți prietenii lor din România.
Biletele pentru spectacolul „10 Zurli” sunt puse în vânzare pe website-ul www.eventim.ro și magazinele partenere Eventim din orașul tău.
CATEGORIA III – 30 LEI / bilet
CATEGORIA II – 60 LEI / bilet
CATEGORIA I – 100 LEI / bilet
CATEGORIA VIP – 150 LEI / bilet (include și o întâlnire specială cu Gaşca Zurli).
Read more
A murit actorul Ion Besoiu, avea 85 de ani
CulturaNationalUltimele stiri 18 ianuarie 2017 0
În această dimineață a fost anunțat decesul actorului Ion Besoiu, fiind internat la Spitalul Fundeni datorită unor grave probleme de inimă.
Actor de film, radio, teatru şi televiziune, a absolvit Academia de Teatru şi Muzică din Sibiu, oraşul său natal.
A debutat în 1957, iar în anii ’70 a jucat în serialul Toate pânzele sus, în regia lui Mircea Mureşan, în care i-a avut ca parteneri pe actorii Ilarion Ciobanu şi Jean Constantin.
Timp de 16 ani, a jucat pe scena Teatrului „Radu Stanca”, din Sibiu, după care s-a mutat la Bucureşti, unde a jucat la Teatrul „Lucia Sturza Bulandra” şi a fost, ulterior, timp de 12 ani directorul acestui teatru.
Cele mai cunoscute roluri ale sale sunt Cloşca, în „Procesul lui Horia” (1967), Serebreakov, în „Unchiul Vanea” (1983), Polonius, în „Hamlet” (1985), Oronte, în „Mizantropul” (1989), Corifeu, în „Antigona” (1993), Ferapont, în „Trei surori” (1995), Senecus, în „Caligula” (1996), şi Muhoiarov Ivan Matveevici, în „Oblomov” (2003).
Câteva dintre filmele în care a jucat Ion Besoiu sunt: „Furtuna”, „Neamul Şoimărestilor”, „Haiducii”, „Răscoala”, „Mihai Viteazul”, „Ciprian Porumbescu”, „Păcală”, „Ion, blestemul pământului, blestemul iubirii”, „Ultima noapte de dragoste”, „Lumini şi umbre”.
În 2001, a fost declarat cetăţean de onoare al oraşului Sibiu, iar pe 19 martie 2001, cu ocazia împlinirii vârstei de 70 de ani, preşedintele Ion Iliescu l-a decorat cu Ordinul Naţional „Steaua României”, în grad de cavaler, subliniind contribuţia lui Besoiu la „dezvoltarea artei teatrale româneşti, prin prestigioasa şi remarcabila sa activitate de actor, director de teatru şi pedagog.”
În 2002, a primit Premiul de excelenţă al Cinematografiei Române, cf. wikipedia.org.
Read more
Soliștii Bogdan Alexandru Costache și Florin Gherghel, într-un concert fascinant, sub bagheta maestrului Peter Oschanitzky
CulturaUltimele stiri 17 ianuarie 2017 0
Un minimedalion Pablo de Sarasate poate fi generatorul uneia dintre cele mai fascinante tematici abordabile pe scena de concert, o seară dedicată integral muzicii iberice şi caracteristicilor ei cele mai spectaculoase.
O memorabilă colecţie de dansuri spaniole, cuprinse în partituri de mare carieră, constituie un nou moment de referinţă pentru calendarul orchestrei simfonice, ajuns în cea de a treia săptămână a lunii ianuarie la un catalog repertorial fascinant.
Unele dintre cele mai celebre partituri ale secolului al XIX-lea spaniol vor putea fi audiate în interpretarea violoniştilor Bogdan Alexandru Costache şi Florin Gherghel, în prima parte a serii de 19 ianuarie 2017, la ora 19.00, în sala Cercului Militar de pe B-dul Decebal nr.19: Fantezia Carmen op.25, Navarra pentru două viori op.33 şi Dansurile nr.5 şi 6 din colecţia op.23 – Playera şi Zapateado – de Pablo de Sarasate. Scrise de un virtuoz a cărui tehnică depăşea cu mult literatura violonistică a timpului, partiturile demonstrează o etalare extraordinară de dexterităţi şi senzaţionalele abilităţi ale aceluia care a fost cotat în secolul al XIX-lea, egalul lui Niccolo Paganini sau Henryk Wieniawsky. Considerate astăzi numere de competiţie, compoziţiile lui Sarasate abundă în provocări tehnice, caracterul muzicii sale variind de la liric la pasional, de la tandreţe la fervoare.
Seara de 19 ianuarie 2017 este deopotrivă o seară a virtuozităţii instrumentale şi orchestrale, performanţă gestionată la modul impecabil de invitatul principal al evenimentului, Peter Oschanitzky, dirijorul care a îmbinat la modul superlativ în cariera sa reuşitele simfonice dar şi succesele pe scene de operă şi balet. Este rolul distinsului invitat să gireze după pauză versiunile unor pagini orchestrale de mare efect, Intermedio din La Boda de Luis Alonso de Jeronimo Gimenez, cea mai celebră zarzuelă din toate timpurile şi Capriciul spaniol op.34 de Nikolai Rimski – Korsakov, una dintre cele mai fantastice şi pline de virtuozitate partituri ale literaturii orchestrale mondiale.
Joi 19 ianuarie 2017, ora 19.00
Sala Cercului Militar, B-dul Decebal nr.19
CONCERT SIMFONIC
Dirijor Peter Oschanitzky
Solisti Bogdan Alexandru Costache
Florin Gherghel
Program
Pablo de Sarasate Fantezia Carmen op.25
Navarra pentru două viori op.33
Playera şi Zapateado op. 23
Jeronimo Gimenez Intermedio din La Boda de Luis Alonso
Nikolai Rimski – Korsakov Capriciul spaniol op. 34
Read more
“Sărbători de iarnă” cu Bega Blues Band
CulturaUltimele stiri 27 decembrie 2016 0
Este cu adevărat ultimul eveniment muzical al anului! Sărbători de iarnă cu Bega Blues Band este titlul concertului de joi 29 decembrie 2016, de la ora 19.00, pe care Filarmonica îl oferă în sala de audiţie a Cercului Militar de pe B-dul Decebal nr. 19, acelora care iubesc blues-ul, jazz-ul şi nu în ultimul rând improvizaţia.
Dăruit în perioada sărbătorilor, între Crăciun şi Anul Nou, spectacolul însumează piese celebre din repertoriul de blues şi jazz, semnate de Jule Styne, Irving Berlin, Wynton Marsalis, Horace Silver, Hose Feliciano dar şi autografe ale actorilor principali ai serii: Johnny Bota, Lucian Nagy, Mircea Bunea… Iar frumuseţea colindelor – Colo-n susu’, Ciucur verde de matasă, Colindăm, Colindăm – este “redescoperită” tot de ei, într-o formă armonică inspirată, plină de ritmuri şi culori.
Declarată ani de-a rândul cea mai bună formaţie de blues jazz din România, Bega Blues Band, al cărei fondator a fost Béla Kamocsa, îşi continua traiectoria artistică la cotele cele mai înalte, aşa cum şi-a dorit cel care a înfiinţat-o. Johnny Bota, co-fondator al trupei Bega Blues Band, a chemat alături de ei muzicieni din generaţii diferite, participând împreună la festivaluri, emisiuni radio şi TV din România şi din străinătate. Grupul este format din Maria Chioran- voce, Toni Kühn – claviaturi, Mircea Bunea – chitară, Johnny Bota – bas, Ovidiu Andriş – tobe. Valoarea grupului Bega Blues Band este atestată prin obţinerea Premiului de jazz al Uniunii Compozitorilor şi al Fundaţiei Muzza pentru cea mai bună formaţie a anului şi totodată prin nominalizarea CD-ului “Zboina neagră – In memoriam la Discul Anului. Anul acesta, formaţia Bega Blues Band a lansat CD-ul Brassica Soup, urmat de un disc de vinil omonim, prezentate la Londra şi la Budapesta, dar şi la Festivalurile de jazz de la Gărâna şi Bucureşti.
- Finkenstein Strut – Johnny Bota
- Urma scapă turma – Mircea Bunea
- Mall Blues – Johnny Bota
- Let It Snow – Jule Styne
- Soup à la Blues – Lucian Nagy
- Cheek to Cheek – Irving Berlin
- Baby I love You – Wynton Marsalis
- Pagan Thracian Dance – Johnny Bota
- Señor Blues – Horace Silver
- Feliz Navidad – Jose Feliciano
- Colo-n susu’- tradiţional
- Ciucur verde de mătasă – tradiţional
- Colindăm, colindăm – tradiţional
Read more
Calendar ortodox: Sfântul Ștefan, primul diacon și martir al Bisericii
CulturaUltimele stiri 27 decembrie 2016 0
Sfantul Stefan este praznuit pe 27 decembrie, in a treia zi dupa Nasterea Domnului.
Sfantul Stefan s-a aratat un aparator al credintei adevarate cu privire la persoana lui Hristos, marturisind ca El este Fiul lui Dumnezeu, care S-a nascut, a murit, a inviat si S-a inaltat la ceruri pentru mantuirea noastra. A fost acuzat ca a adus blasfemie lui Moise si lui Dumnezeu. Atunci cand Caiafa a intrebat daca cele ce se marturisesc despre El sunt adevarate, Sfantul Stefan a rostit o lunga cuvantare in care a aratat ca Iisus Hristos este Mesia, cel prezis de profeti si ca iudeii sunt vinovati pentru uciderea Lui. Furiosi, evreii au cerut uciderea lui cu pietre. Dupa ce L-a vazut pe Mantuitorul Hristos in chip minunat in slava, stand de-a dreapta lui Dumnezeu, s-a rugat pentru sine si pentru cei care il omorau: „Doamne nu le socoti lor pacatul acesta” (Faptele Apostolilor VII, 59-60). Locul uciderii Sfantului Stefan a fost in valea lui Iosafat. Avand in vedere ca in vremea aceea cei care erau ucisi cu pietre nu puteau fi inmormantati in cavoul familiei, se presupune ca trupul Sfantului Stefan a fost pus in mormantul unui crestin. Moastele sale au fost descoperite in anul 415, atunci cand preotul Luchian din Kefar-Gamala a avut o intreita viziune. Cand i s-au descoperit moastele, pe mormantul sau scria „chiliel”, care in limba ebraica inseamna „cununa”, pentru ca intr-adevar el a luat, cel dintai dintre crestini, cununa muceniciei.
Numele este de origine greceasca – Stephanos – si inseamna „coroana”, „ghirlanda”, „cununa” (cu care erau incununati invingatorii). La noi, formele curente au fost si sunt Stefan si Stefan(i)a, diminutivate mai ales Fane, Fanel, Fanica, Fanita, Fana, Fanica, iar uneori – sub influenta straina – Fanny. Destul de des se folosesc si diminutivele Stefanel sau Stefanita, mai rar Stef(i). Mai recent a aparut si forma feminina Stefanela (ce pare sa fi prins mai bine decat vechea Stefanida – numele unei mucenite trecute in calendar).
Read more
Spectacole de colinde străbune la românii din Ungaria
CulturaUltimele stiri 20 decembrie 2016 0
Comunitatea istorică românească din Ungaria se pregătește să întâmpine sărbătoarea Nașterii Domnului, prețuind colindele și obiceiurile tradiționale românești.
Filarmonica arădeană invită arădenii la tradiționalul Concert de Colinde
CulturaUltimele stiri 20 decembrie 2016 0
Preambul al Sărbătorii Naşterii Domnului, rezervat cântecelor binevestitoare şi retrăirii datinilor, concertul de colinde împlineşte calendarul întâlnirilor noastre spirituale…
Penultimul eveniment al lanţului concertistic 2016 este programat în seara de joi, 22 decembrie 2016, la ora 19.00, în Sala Cercului Militar de pe B-dul Decebal nr. 19, marcând o emoţionantă întâlnire cu simplele şi delicatele capodopere corale ale anotimpului.
Colindele clasicilor muzicii româneşti – Tiberiu Brediceanu, Ioan D. Chirescu, Dimitrie G. Kiriac, Gheorghe Cucu sau Nicolae Lungu – deschid mult aşteptatul spectacol coral al ansamblului academic dirijat de Robert Daniel Rădoiaş, un „întreg”, din care nu lipsesc O, ce veste minunată, La Vifleem colo-n jos sau Pogorât-a Domnul Sfânt, acestora urmându-le şi opunându-li-se prin nuanţă şi colorit, cântecele de Crăciun ale altor spiritualităţi. Stille Nacht, Il est né le divin enfant, Ring, Christmas Bells sunt cântece de sărbătoare asimilate şi fredonate de comunităţile creştine din întreaga lume. Lor li se alătură refrenele laice ale sărbătorii, precum Jingle Bells, Deck the Hall, sau mai vechiul şi dinamicul We Wish You a Merry Christmas, care încheie în mod tradiţional colecţia de cântece de Crăciun, aducând odată cu el şi urările universale pentru Noul An.
Sus boieri – Gheorghe Cucu
În seara de Moş Ajun – prel. Ioan Brie
O, ce veste minunată – Dumitru G. Kiriac
Am plecat să colindăm! – Gheorghe Cucu
Steaua sus răsare – Ioan D. Chirescu
La Vifleem colo-n jos… – prel. Nicolae Lungu
După datini colindăm – Alexandru Paşcanu
Floricica (Colo-n câmp) – Francisc Hubic solo: Florica Burduleanu
Noi umblăm şi colindăm – arm. Mihai Bârcă
Minune prea mare – Paul Constantinescu
Hristos se naşte – Paul Constantinescu
Pogorât-a Domnul Sfânt – Tiberiu Brediceanu
Mărire-ntru cele-nalte – prel. Nicolae Lungu
Ce bucurie ar fi! – Dani Constantin
Moş Crăciun – aranj. Doru Şerban
O, brad frumos – aranj. Kevin Norbury
Heilige Nacht – Johann Friedrich Reichardt
Stille Nacht – Franz Grüber
Il est né le divin enfant – aranj. David Willcocks
Deck the Hall – cântec tradiţional din Ţara Galilor
Jingle Bells – James Pierpont
Ring, Christmas Bells – Mykola Leontovich
Carol of the Drum – Katherine K. Davis aranj. Richard Phillips
We Wish You a Merry Christmas – cântec tradiţional din Ţara Galilor
Gara CFR Arad va fi gazda unui concert de colinde
CulturaUltimele stiri 14 decembrie 2016 0
C.N. C.F. “C.F.R.” S.A. – Sucursala Regională CF Timişoara, Primăria Arad şi Filarmonica de Stat Arad invită cetățenii să fie alături la prima seară de colinde care precede marea sărbătoare a Nașterii Mântuitorului, seară ai cărei amfitrioni vor fi membrii Corului Academic al Filarmonicii de Stat Arad.
Ea va avea loc vineri, 16 decembrie, începând cu ora 18,00, într-unul dintre cele mai grandioase edificii ale Aradului – Gara C.F.R. Gara Mare este de această data locul în care răsună în forma lor cizelată şi rafinată cele mai frumoase colinde şi cântece de Crăciun din repertoriul românesc şi universal, o selecţie realizată de dirijorul Robert Daniel Rădoiaş, în care sunt cuprinse armonizările clasicilor muzicii româneşti dar şi refrenele de sărbătoare ale altor spiritualităţi: O, ce veste minunată, La Vifleem colo-n jos sau Pogorât-a Domnul Sfânt, Stille Nacht, Il est né le divin enfant, Ring Christmas Bells, Jingle Bells, Deck the Hall, sau We Wish You a Merry Christmas.
Read more
Dansuri simfonice, într-un concert extraordinar, cu invitați de prestigiu, la Filarmonica Arad
CulturaUltimele stiri 12 decembrie 2016 0
Doi senzaţionali muzicieni ai României, pianistul Sorin Petrescu şi percuţionistul Doru Roman, sunt invitaţii speciali ai concertului de joi, 15 decembrie 2016, de la ora 19,00, din Sala Cercului Militar, în cadrul unui eveniment cu o tematică încântătoare, dinamică şi îndrăzneaţă: o istorie a dansului, de la Wolfgang Amadeus Mozart la Astor Piazzolla sau Dave Brubeck, pe care o girează la prima sa colaborare cu ansamblul simfonic arădean, dirijorul Matei Corvin.
O parte iniţială, construită din transcripţii semnate aproape în exclusivitate de Sorin Petrescu, prezintă într-o formă bogată, orchestrală, câteva dintre cele mai spectaculoase dansuri de pe meridianele lumii: de la popularul Rondo alla turca mozartian, o rafinată evocare a muzicii militare turceşti, în mare vogă în peisajul vienez al secolului al XVIII-lea, la inspiratul Rondo veneziano de Gian Piero Reverberi, o reconstituire subtilă a barocului veneţian, de la fantasticul Todo Buenos Aires, unul dintre cele mai îndrăzneţe şi pline de fervoare tangouri ale argentinianului Astor Pizzolla, la It’s a Raggy Waltz, titlu de carieră al pianistului şi compozitorului american Dave Brubeck, cel care a adăugat jazz-ului o structură armonică sofisticată, o varietate ritmică mereu surprinzătoare şi un spirit ludic netrucat, de la Dansul fantastic al lui Dobri Paliev, care se distinge prin virtuozitatea extremă a xilofonului solist, la Scena pastorală română a lui Petre Elinescu, în care se regăsesc nealterate fiorul duios al doinei, eleganţa horei din caval şi vioiciunea sârbei din cimpoi…
Dansuri orchestrale din literatura secolului al XIX-lea se regăsesc în partea a doua a programului, într-o mini-colecţie inspirată de moştenirile sonore ale Europei: brilanta Invitaţie la vals de Carl Maria von Weber, exoticul Dans al Anitrei din suita Peer Gynt de Edvard Grieg, supla şi eleganta Tarantellă a lui Ruggiero Leoncavallo, dar şi capodopere ale îndepărtatei Rusii – Poloneza din Evgheni Oneghin de Piotr Ilici Ceaikovski şi Dansurile polovţiene din Cneazul Igor de Alexandr Borodin.
Read more
Sarbatoarea Sfantului Ierarh Nicolae
CulturaUltimele stiri 6 decembrie 2016 0
Puţini creştini cunosc amânunte privind viaţa şi slujirea lui, însă credem că toţi ştiu că el este „Moşul” care aduce daruri la copii, în noaptea de 5 spre 6 decembrie, punându-le discret în ghetuţe sau bocanci.
Că el este sfântul blând şi bun care priveşte cu dragoste către toţi din icoana sa, icoană prezentă nu numai în biserică, ci şi în casele creştinilor râvnitori. Pe bună dreptate poetul nostru Octavian Goga a imortalizat această imagine când a spus, la finele poeziei Pace: „Blând zâmbeşte din icoană/Cuviosul Niculaie.
Se naşte în 270 în Patara Lichiei, în sud-vestul Turciei de azi, ca singurul copil al evlavioşilor Teofan şi Nona. În creşterea sa creştină a beneficiat, alături de educaţia părinţilor şi de îndrumările unui unchi distins, Nicolae – episcop al locului, care, la momentul potrivit, îl va hirotoni preot. Vrednicia sa l-a făcut cunoscut tuturor. În scurtă vreme va fi rânduit episcop în Mira Lichiei, calitate în care va participa şi la sinodul I ecumenic (Niceea – 325), înfruntându-l bărbăteşte pe ereticul Arie. Unele izvoare spun că, epuizând argumentele verbale, blândul episcop Nicolae a fost nevoit să-i tragă şi o palmă încăpăţânatului Arie, gest care cu siguranţă îl va fi şocat pe năstruşnicul adversar al dreptei credinţe. Din păcate nu l-a şi convins, însă, Arie rămânând în rătăcirea lui în continuare.
Mai înainte de aceste evenimente, pe vremea persecutorilor împăraţi Diocleţian şi Maximian, Sfântul Nicolae a luat atitudine fermă şi împotriva cultelor păgâne, fapt pentru care a fost închis, fiind eliberat doar o dată cu venirea la tron a lui Constantin cel Mare. După o viaţă plină de vrednicii, a trecut în veşnicie la 6 decembrie 343, sfintele sale moaşte petrecând o vreme la Mira (până în sec. VIII), apoi la Bari – Italia, duse aici din cauza năvălirii saracinilor (turci), iar din anul 1967, prin înţelegere frăţească între Papa Paul al VIlea şi Patriarhul Atenagora, o parte din ele au fost readuse în Orient, la Constantinopol.
Mâna dreaptă se găseşte acum la Biserica Sf. Gheorghe Nou din Bucureşti, spre marea bucurie a slujitorilor de aici şi a credincioşilor care frecventează acest Sfânt Lăcaş.
Iată acum câteva din faptele care, la numele bun de ierarh, i-au adăugat renumele de „Moş Nicolae, aducător de daruri”: cronicile consemnează că încă de mic copil s-a învrednicit de darul facerii de minuni, de aceea el este recunoscut şi ca „patron al copiilor”; pe vremea când era la Mira, cu autoritatea sa de episcop, a poruncit să se dărâme capiştea idolească a Artemidei, zeiţa naturii şi a vânătorii, iar aurul rezultat de la „demolări” l-a transformat în ajutoare pentru copiii orfani; în vremea unei secete cumplite, cumpără cu mari eforturi grâu tocmai din Italia, împărţindu-l apoi la săracii înfometaţi; salvează onoarea unui tată văduv şi a celor trei fete ale sale, tată nevoiaş, care din cauza cumplitei sărăcii era pe punctul de a-şi „vinde” fiicele unor bogaţi amatori de plăceri, spre a- şi putea asigura traiul zilnic, fără a conştientiza, însă, că o fac spre a lor pierzare sufletească. Aflând de intenţia lui disperată, episcopul Nicolae aruncă noaptea, de trei ori la rând, în casa lor câte o pungă de galbeni.
N-a ţinut, iată, banii pentru sine, ci a împlinit pilduitor cuvintele Mântuitorului: „Nu vă adunaţi comori pe pământ unde molia şi rugina le strică şi unde furii le sapă şi le fură” (Matei 6, 19).; „Vindeţi averile voastre şi daţi milostenie; faceţi-vă pungi care nu se învechesc, comoară neîmpuţinată în ceruri, unde fur nu se apropie, nici molie nu o strică.” (Luca, 12, 33).
Astfel, tatăl şi fiicele salvaţi fiind, şi aflând cine este binefăcătorul, se aruncă plângând la picioarele lui, mulţumindu-i şi numindu-l „înger al cerului!”.
Cunoscându-i, aşadar, fie şi în linii mari, viaţa şi faptele minunate, să aducem slavă Lui Dumnezeu pentru că l-a chemat pe ierarhul Nicolae între sfinţii Săi, iar pe copiii şi nepoţii noştri să-i îndemnăm întotdeauna ca, după ce primesc daruri de la „Moşu” să vină la biserică să-i mulţumească, zicând o dată cu noi cei mari: „Sfinte Nicolae, îţi mulţumim că nu ne-ai uitat nici în acest an! Roagă-te lui Dumnezeu pentru noi! Amin”. (crestinortodox.ro)
”
Read more