R.M.N., cel mai nou film al regizorului Cristian Mungiu, în premieră, în prezența regizorului la Arad, în cadrul Caravanei Zilele Filmului Românesc.

R.M.N., cel mai nou film al regizorului Cristian Mungiu, va putea fi văzut într-o proiecție specială la Cinema Arta din Arad, miercuri, 22 iunie, începând cu ora 19:00, în cadrul Caravanei Zilele Filmului Românesc. Regizorul Cristian Mungiu va fi prezent la eveniment, iar la finalul proiecției va răspunde întrebărilor spectatorilor.

Intrarea la film va fi gratuită și se va face pe bază de rezervare.

Rezervările se vor putea face în perioada 13 – 20 iunie, la numărul de telefon/WhatsApp : 0740 946821.

R.M.N. spune o poveste despre resorturile profunde ale comportamentului uman în fața realităților care îl surprind, despre relația cu celălalt și despre felul în care ne raportăm cu toții astăzi la un viitor neliniștitor. Regizorul Cristian Mungiu descrie filmul ca fiind „o poveste despre raportul dintre vremurile de odinioară – percepute ca fiind mai de încredere pentru că ne deveniseră familiare – și vremurile actuale, resimțite ca haotice. Este deopotrivă o poveste despre auto-amăgirea generată de un set de valori europene care rămân mai degrabă un deziderat decât o împlinire. Este o poveste despre intoleranță și discriminare, despre prejudecăți, stereotipuri, autoritate și libertate, o poveste despre lașitate și curaj, despre individ și mase, despre destinul personal versus cel colectiv. Este, de asemenea, o poveste despre supraviețuire, despre sărăcie, despre frică și un viitor neliniștitor”.

După premiera mondială de la Festivalul de Film de la Cannes, în publicațiile internaționale au apărut și primele recenzii elogioase: „Secvențe discrete, de o claritate și o densitate uluitoare, cu o rigoare a construcției camuflată de spontaneitatea prezentării”, „Film complex, atât de încărcat de idei, încât te-ai aștepta ca preocuparea pentru estetică să nu fie o prioritate, dar R.M.N. este de o frumusețe aproape neverosimilă” notează Jessica Kiang în Variety. „R.M.N. este o explorare fascinantă, foarte umană, a multiplelor probleme cu care se confruntă România”  apreciază Jordan Mintzer în The Hollywood Reporter. Ca urmare a primirii avute la Cannes, a criticilor și reacțiilor preponderent favorabile și de regulă polemice, R.M.N. a fost bine primit și de distribuitori, fiind achiziționat spre difuzare pâna la încheierea festivalului în peste 40 de țări.

Spectatorii din Arad vor putea vedea filmul pe marele ecran și vor avea ocazia să se întâlnească cu regizorul Cristian Mungiu la proiecția de la Cinema Arta din Arad, miercuri, 22 iunie, de la ora 19:00.

Filmul îi are în rolurile principale pe Marin Grigore, Judith State, Macrina Bârlădeanu și Orsolya Moldován. Scenariul și regia sunt semnate de Cristian Mungiu. Filmările au fost realizate în perioada noiembrie 2021-ianuarie 2022, în principal în satul Rimetea din județul Alba, dar și în alte localități din Transilvania.

Caravana Zilele Filmului Românesc este un eveniment realizat cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei.

Filarmonica de Stat Arad a programat pentru 21 aprilie 2022, la ora 19.00, concertul „Oratoriul Bizantin de Paşti – Patimile şi Învierea Domnului” – de Paul Constantinescu, la Sala Palatului Cultural.

Absent mai bine de un deceniu din profilul programelor concertistice de la Filarmonica din Arad, genul oratorial se regăseşte acum în calendarul lunii aprilie, odată cu tema spirituală a Săptămânii Mari, prin „Oratoriul Bizantin de Paşti – Patimile şi Învierea Domnului” de Paul Constantinescu, spectacolul fiind dirijat de Matei Pop, iar dirijorul corului fiind Robert Daniel Rădoiaş, conform site-ului https://www.filarmonicaarad.ro/.

„Cu o componentă culturală şi religioasă comparabilă cu aceea a partiturilor de tradiţie apuseană, sublim esenţializată în ópusurile bachiene ale secolului baroc, partitura concentrează toate eforturile ansamblurilor de scenă – corul academic, orchestra simfonică şi corpul de solişti – implicându-le într-un complex dramaturgic lipsit de precedent”, scrie site-ul amintit în prezentarea spectacolului.

Din distribuţia concertului fac parte artiştii David Buzgău, Sorina Silvia Munteanu, Cristian Ardelean, Mirela Cusursuz, Victor Aciocârlănoaiei, Mirela Cusursuz, Denisa Bădăi, Sorina Silvia Munteanu, Lucia Aioanei, Adrian Bughi, Andrei Ormanji.

Într-un interviu din anul 1943, care preceda prima versiune a oratoriului, prezentată în premieră trei ani mai târziu, sub bagheta lui George Enescu, Paul Constantinescu se referea la sursele sale de inspiraţie, un material tematic conceput de preotul I.D. Petrescu, profesor de Istoria muzicii orientale şi de Paleografie bizantină la Facultatea de Teologie din Bucureşti:

„Toate corurile şi ariile acestui oratoriu sunt documente din secolul al XIII-lea, afară de ‘Aleluia’ de la începutul părţii a doua şi de finalul părţii a treia (‘Prohodul’), două documente din secolul al XVII-lea. (…) Ca şi Bach, am început de la ‘Ziua azimilor’ (‘Cina cea de taină’) şi am continuat până la ‘Îngropare’. Am căutat să redau tot hieratismul textului, într-o tehnică destul de modernă, care să nu schimbe caracterul esenţial al documentului. Greutatea a fost găsirea corespondenţelor în muzică ale ethosului evanghelic, astfel ca muzica să aibă în acelaşi timp şi un sens dramatic.”, menţionează site-ul Filarmonicii din Arad.

Finalizată în 1948, a doua versiune adaugă fondului sonor existent teme psaltice din secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea, Calvarul, Moartea şi Îngroparea fiind urmate de tabloul sonor al Învierii.

„Reculegere, meditaţie, înălţare sufletească, ‘Oratoriul Bizantin de Paşti’ ne aşează în Joia Mare din Săptămâna Patimilor în faţa uneia dintre cele mai solicitante teme de muzică sacră, o partitură unică, de mare preţ, pentru noi şi pentru întreaga spiritualitate românească”, mai scrie site-ul https://www.filarmonicaarad.ro/.

Poezia este acea dorință ce se află adânc în inima ta, o dorință ce se relevă ca o floare. Ai sămânța poeziei în inimă, trebuie să o hrănești cu sângele ce-ți curge prin vene, lăsând talentul să curgă. Îți lași imaginația să zburde pe o pânză albă, să desenezi cu vopseaua cuvintelor, iar tu să fii un poet alături de muza sa. Poezia poate fi scrisă sub orice formă. Nu are greșeli sau răspunsuri greșite. Este doar o fereastră către percepția interioară, pe care nu o poți strânge într-un tipar bine stabilit.

Pentru a împărtăși frumusețea, puritatea, înțelepciunea și bucuria reînnoită a poeziei, Biblioteca Județeană „Alexandru D. Xenopol” Arad găzduiește joi, 7 aprilie 2022, ora 16:00, sala ASTRA, lansarea volumului de versuri „Cutia cu fluturi”, semnat de poetă arădeană Monica Rodica Iacob, membră a Uniunii Scriitorilor din România.

Autoarea și-a făcut debutul în revista literară „Familia” din Oradea, cu poezia „Horea” în anul 1983, iar debut editorial cu volumul Alpha’87, la Editura Dacia din Cluj. Colaborează la reviste literare: „Luceafărul”, „Steaua”, „Orizont”, „România literară”, „Vatra”, „Familia”, „Poesis”, „Arca”, „Ramuri” etc.

Volumul „Cutia cu fluturi”, apărut la Editura Mirador, Arad, în anul 2021, este conform mărturisirii poetei, „o dorință a omului de a-și împlini visele deoarece astfel își înnobilează propria viață”. Monica Rodica Iacob, aflată la cel de-al 10-lea volum publicat, și-a dedicat poeziile din „Cutia cu fluturi” fiului său, Daniel Weichelt, care a realizat coperta și grafica cărții.

Universul liric al autoarei va fi prezentat publicului de către poetul și criticul Vasile Dan, președinte al filialei Arad a Uniunii Scriitorilor din România, alături de scriitorul şi editorul Ioan Mateuț, evenimentul cultural fiind moderat de dr. Doru Sinaci.

Sunt așteptați la eveniment iubitori ai poeziei, cadre didactice, jurnaliști, scriitori și toți cei care apreciază frumusețea vocația poetică a autoarei arădene Monica Rodica Iacob.

La începutul lunii martie la Filarmonica de Stat din Arad a avut loc, prin grija doamnei Silvia Demian, om implicat în viața și cultura arădeană, landarea de carte Adrian Demian și reunirea română de cântări și muzică „Vasile Lucaciu” din Satu Mare, autor: Dr. Claudiu Porumbăcean.

Iată ce a declarat domnia sa după terminarea evenimentului care l-a avut ca protagonist pe tatăl domiei sale:

Orice fapt artistic, cu excepția celui cultic, are ca scop încântarea beneficiarului, fie el privitor sau ascultător.  Muzica a avut un destin diferit prin esența ei și modul de a prinde viață, spre deosebire de arta plastică, care are nevoie doar de un creator, muzica are nevoie și de un interpret. Pentru ca opera lui să existe ea trebuie adusă la viață de un interpret și ascultată de urechi independente, publicul. Acesta nu reprezintă o necesitate doar pentru aprecierea valorii, ci pentru a consfinți însăși existența operei. Și mai este ceva.. Existența muzicii se justifică prin prezența acestuia.

Dacă muzica reprezintă o viață, valoarea ei uneori beneficiază și de perseverența unui căutător, muzicolog sau istoric. Autorul cărții lansate la începutul lunii martie  2022 în holul Filarmonicii, cu siguranță îmbină cele două condiții, ele conducând la realizarea volumului Adrian Demian și reunirea română de cântări și muzică „Vasile Lucaciu” din Satu Mare,  autor: Dr. Claudiu PorumbăceanCaptivanta prezentare a volumului a condus cu finețe la explicația prezenței – rod a colaborării celor două muzee Satu Mare și Arad, a unei realități sătmărene. Anume, viața începută pe malurile Someșului se transpune – sigur forțat – pe cele ale Mureșului.

Vizitatorii se vor bucura de expoziția ce poate fi vizitată până la finele lunii aprilie în holul Filarmonicii arădene și care cuprinde imagini din volumul ce ne-a fost prezentat, se vor putea opri cu pioșenie chiar în fața a două afișe: ultimul concert dirijat de Adrian Demian în aprilie 1940 la Satu Mare, alături de primul concert dirijat la Arad în mai 1950.

Aplaudăm o realitate! În trecerea timpului, suma creațiilor se pot pierde, pot să „odihnească” în biblioteci necăutate de vreme, sau să aștepte în sertare ale compozitorilor, tînjind după lumina și vibrația scenei.

Respect si multumire pentru cei ce se străduiesc să știm ce a fost,să înțelegem că totul se leagă,și că peste ani, peste ani mulți chiar ,putem fi “prezenți” în viața muzicală a vremiilor.